Functiile familiei: perpetuare a speciei, educativa, economica

Relatiile de familie au un caracter complex, implicand atat legaturi de natura afectiva, cu caracter nepatrimonial, dar si unele relatii patrimoniale.

In doctrina juridica sunt mentionate trei functii ale familiei: cea de perpetuare a speciei, cea economica si cea educativa[1].

1. Functia de perpetuare a speciei

Omenirea este de neconceput fara continua perpetuare a speciei umane, astfel ca aceasta functie a familiei are un caracter primordial in raport cu celelalte.

Familia are la baza, in primul rand, desi nu exclusiv, atractia biologica dintre barbat si femeie, determinata de diferentierea de sex. In plus, trebuie evidentiata si dorinta fireasca a omului de a lasa urmasi, de a avea si de a creste copii. Hotararea unui cuplu tanar de a avea copii este, desigur, una personala, dar determinata si de realitatile social‑economice, acestea din urma generand, in prezent, o scadere a ratei natalitatii.

Functia educativa

Familia nu numai ca da copilului primele notiuni despre conduita, morala, bine si rau, dar imprima personalitatii sale in formare reguli si deprinderi, principii ce constituie fundamentul pe care apoi se cladeste personalitatea omului matur.

Parintii sunt datori sa creasca copilul ingrijind, pe langa sanatatea si dezvoltarea lui fizica, si de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia in raport de insusirile lui (art. 101 C.fam.). Aceasta reprezinta, de altfel, o aplicatiune, in planul relatiilor de familie, a unor drepturi si a unor libertati fundamentale, edictate in Constitutia Romaniei [art. 29 alin. (6)].

Autoritatea tutelara, la randul ei, are obligatia de a verifica modul in care parintii isi indeplinesc indatoririle privitoare la persoana copilului (art. 108 C.fam.).

In cazul neindeplinirii sau al indeplinirii necorespunzatoare a indatoririlor parin­testi, inclusiv a celor educative, intervin anumite sanctiuni ca: decaderea din drep­turile parintesti, potrivit dispozitiilor art. 109 C.fam., darea copilului in plasament sau supravegherea specializata conform Legii nr. 272/2004 privind protectia si pro­movarea drepturilor copilului[2] sau se angajeaza chiar raspunderea civila, adminis­tra­tiva sau penala a parintilor.

3. Functia economica

Functia economica a familiei este influentata de gradul de dezvoltare social‑eco­nomica a societatii si, pe de alta parte, importanta acesteia difera de la o societate la alta[3]. Din punct de vedere al dreptului familiei, ea isi gaseste aplicatiunea in regimul comunitatii de bunuri al sotilor, precum si in obligatia legala de intretinere in anumite cazuri speciale.

Celor trei functii evidentiate mai sus, unii autori adauga si pe aceea de solidaritate familiala[4]. Se considera ca, din legatura biologica, din comunitatea de viata a mem­brilor familiei, precum si din afectiunea naturala ce exista intre ei se naste aceasta solidaritate, care este de ordin afectiv, etic. Dar dreptul, prin reglementarile sale, in principiu, contribuie si el „la intarirea legaturilor afective si morale dintre membrii familiei si la stabilitatea familiei . ”[5]. Se amintesc, in acest sens, prevederile art. 2 C.fam., potrivit carora, „Relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca intre membrii ei, care sunt datori sa‑si acorde unul altuia sprijin moral si material”. Contribuie, de asemenea, la intarirea legaturilor spirituale dintre membrii familiei prevederile referitoare la egalitatea in drepturi si in obligatii intre soti [art. 1 alin. (4) si art. 25‑26 C.fam.], prevederile referitoare la comunitatea patrimoniala de bunuri (art. 30 C.fam.), cele referitoare la egalitatea parintilor in drepturi si in obligatii fata de copiii lor minori si la exercitarea ocrotirii parintesti numai in interesul copiilor (art. 97‑98 C.fam.). In fine, sunt amintite, in acest sens, reglementarile privitoare la obligatia legala de intretinere intre membrii familiei (art. 86‑96 si art. 41 C.fam.), precum si dispozitiile art. 305-307 C.pen., care sanctioneaza abandonul de familie, relele tratamente aplicate minorului si nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului.

Indiscutabil ca aceste obligatii exista intre membrii familiei si ca solidaritatea morala si materiala se realizeaza in familie, insa, consideram ca nu se poate vorbi de o functie a familiei in acest sens, ca entitate de sine statatoare. Ea exista, asa cum am aratat deja, intre membrii familiei si poate fi considerata ca atare daca privim func­tiile familiei dintr‑un unghi interior, cel al raporturilor interne care exista intre membrii acesteia. Celelalte trei functii prezentate vizeaza, in primul rand, raporturile familiei cu societatea.