Politici comerciale europene privind internationalizarea distributiei marfurilor

POLITICI COMERCIALE EUROPENE PRIVIND INTERNATIONALIZAREA DISTRIBUTIEI MARFURILOR

Dezvoltarea si amplificarea schimburilor dintre tari reprezinta o cerinta indispensabila a progresului social economic. Orice tara, ca rezultat al modificarilor care au loc in diviziunea mondiala a muncii si, implicit, al largirii schimburilor economice dintre state are de dat si de primit ceva in cadrul circulatiei valorilor materiale create pe mapamond. Ne inscriem printre cei care cunoastem faptul ca schimburile de valori intre natiuni nu sunt noi, numai ca avem in vedere noi consideratiuni, in legatura cu respectivul aspect, consideratiuni care presupun aducerea in discutie a multiplelor probleme ce contureaza cadrul evolutiv al fenomenului considerat. Este vorba, in principal de unele aspecte conceptuale privind mondializarea economiei contemporane si globalizarea dezvoltarii evolutiile spre organizare regionala si planetara; globalizarea structurilor economiilor nationale; locul comertului in procesul de globalizare-mondializare; motivatiile privind intensificarea preocuparilor de internationalizare a distributiei marfurilor; noul cadru privind evolutia fenomenului de internationalizare a sistemelor de distributie; relatiile

dintre internationalizare si mondializare; unele viziuni europene privind internationalizarea comertului si integrarea acestuia in sistemele mondiale de distributie.

. Cu privire la aspectele conceptuale referitoare la mondializarea

economiei contemporane si globalizarea dezvoltarii

Daca in urma cu un secol, intreprinderile ce lucrau pentru anumite piete locale se straduiau sa depaseasca limitele acesteia si sa atinga o piata regionala si, in final, o piata nationala, in ultimele doua decenii ale secolului recent incheiat productia de masa, standardizarea produselor, dezvoltarea si implantarea pragmatica a retelei nationale si internationale de agentii bancare si modernizarea mijloacelor de comunicatii au condus la o intensificare deosebita a schimburilor

externe, pietele nationale tinzand a se unifica intr-o piata mondiala, aducand in centrul atentiei necesitatea de a regandi problemele dezvoltarii intr-o lume globalizata, in termeni multipli, policentrici.

- Fenomenul globalizarii, nu beneficiaza inca de un concept bine conturat, notiuni sau teze adecvate si nici de un sistem de indicatori statistici apti sa surprinda legaturile directe si indirecte ce se tes intre agentii economici din diversele state si autoritatile locale, statele, organismele de integrare continentala sau cu vocatie mondiala. Cu toate acestea globalizarea este un fenomen real, omniprezent in toate zonele si domeniile, si cu cat viata economica devine mai evolutiva, mai concurentiala si mai imprevizibila, cu atat devin mai importante capacitatile de suplete, de reactivitate, de multiplicare a inteligentelor si de realizare a sinergiei eforturilor, amplificandu-se astfel nevoia introducerii unei "retelizari" in sistemele de conducere piramidale atat la nivel micro si macro economic, cat si, indeosebi la nivel mondial.

- Conceptul de retelizare, care dupa cum vom releva ulterior, este foarte important pentru intelegerea fenomenului de internationalizare a comertului, are in vedere un sistem integrat de comunicare intre elemente interconectate si multiple dimensiuni, reprezentand un raspuns adaptiv la necesitatea de dezvoltare rapida. Ori, tocmai prin acest caracter al continutului sau, conceptul raspunde procesului de globalizare, care prin legaturile directe dintre firmele din diverse tari, prin libera circulatie a marfurilor, capitalurilor si oamenilor, produce nu numai schimbari structurale imprevizibile, ci si multiple interdependente si relatii de feed-back,

generand noi reguli ale jocului in relatiile interstatale si impunand un nou modus operandi pentru toti agentii economici din lume, scopul retelei fiind, in final, asigurarea continuitatii intre nivelul micro, macro si mondoeconomic.

- Un alt aspect conceptual se refera la faptul ca nevoia introducerii retelizarii in sistemele de conducere promulgate la nivel microeconomic, macroeconomic si mai ales, la nivel mondial, impune, la randul sau, un nou mod de gandire, organizare si aprofundare a aspectelor strategice, tactice si practice ale diverselor actiuni economice.

Astfel, pornind de la faptul ca globalizarea se desfasoara concomitent cu procesele de integrare regionala si in contextul unei tendinte generale de afirmare a identitatii economiilor nationale si a aspiratiilor popoarelor de a-si folosi resursele in scopul cresterii propriei bunastari, iar rolul de organizator al pietei mondiale se loveste de existenta modalitatilor de reglementare proprii statelor si economiilor nationale se ridica problema conturarii unor raporturi reciproce viabile intre firme, teritorii si organismele de integrare regionale si mondiale. Intre respectivele raporturi cateva atrag atentia in mod deosebit:

􀂾 Un prim raport, se considera a fi reprezentat de articularea dintre local si global, raport ce trebuie sa se bazeze pe un nou tip de diviziune a muncii, intemeiat pe coordonarea, in spirit de piata a activitatii intreprinderilor mici si mijlocii situate in acelasi teritoriu, fiecare dintre acestea urmarind a fi specializate pe un segment al procesului de productie.

􀂾 Un al doilea aspect referitor la rapoartele respective, are in vedere ca pe masura consolidarii procesului de globalizare, se contureaza necesitatea unei relative specializari chiar a profilurilor de productie ale statelor, spre a se putea inlatura mimetismul structurilor de productie, ascensiunea concurentei si a luptei pentru piete de desfacere. In aceasta privinta este necesar a se porni de la ideea noua si ea, proprie procesului de globalizare - ca liberalismul, atat de frecvent

invocat in actuala perioada, este incompatibil cu dezvoltarea durabila - cerinta si latura importanta a globalizarii - respectiva dezvoltare durabila cerand o reglementare accentuata a pietelor si subordonarea obiectivelor economice fata de imperativele sociale, in timp ce doctrina neoliberala, asa cum o vedem actionand, proclama dereglementarea statelor si primatul economicului centrat pe profit.

􀂾 Un al treilea aspect, consta in crearea unor raporturi realiste, pragmatice, intre situatia creata de revolutia informationala, care prin extinderea televiziunii si a telecomunicatiilor, in general, la scara mondiala, ofera populatiei din orice parte a lumii caile cunoasterii si compararii nivelurilor de trai din diferitele tari si posibilitatea crearii aspiratiilor si inclinatiilor catre anumite consumuri, precum si a reluarii respectivelor consumuri.

􀂾 In sfarsit, un ultim aspect, dar foarte important pentru internationalizarea procesului de distributie, se refera la faptul ca pe masura accelerarii procesului de globalizare, de internationalizare a economiei, a pietelor de aprovizionare si desfacere, a celor financiar-monetare si de crestere a ponderii investitiilor straine in economia statelor si , ca un corolar al acestora, multiplicarea continua a schimburilor bi si multilaterale intre tarile interesate, trebuie asigurata o baza sau o retea de sisteme dense de acorduri cu ramificatii interconectate, capabile

sa alcatuiasca o retea corespunzatoare de cai de circulatie si care sa faca posibila, pe de o parte, schimbarea facila a bunurilor si valorilor cu utilitate reciproca, iar pe de alta parte, sa favorizeze aparitia a noi si diverse forme de asociere intre agentii economici, intre state sau grupari de state.

. Cu privire la locul comertului in procesul de globalizare - mondializare

- Comertul, prin natura activitatilor desfasurate, reprezinta unul dintre cele mai importante sectoare de activitate ale unei tari sau a unei comunitati de tari, cum ar fi de exemplu cea a Uniunii Europene, el reprezentand de asemenea o componenta principala in sistemul de comensurare a nivelului si vigorii unei economii nationale. In acelasi timp comertul, prin functiile sale, joaca un important rol social, constituind un punct de contact intre cetateni si comunitatea lor locala, prin care circula cele mai recente informatii in materie de stiluri de viata, de scheme culturale si de activitati comunitare. In Cartea verde a comertului european, tratandu-se acest aspect, se specifica ca "in calitate de factor major determinant al schemelor sociale si culturale, a stilurilor de viata si al amenajarii.

- La aceasta se adauga repercusiunile importante ale prosperitatii comertului asupra ocuparii fortei de munca, cresterea populatiei active feminine atrase in activitatea comerciala, sporirea posibilitatilor fiecarui cetatean de a-si crea si exploata propria intreprindere, in general ca urmare a experientei dobandite intro societate comerciala.

- De asemenea nu trebuie scapat din vedere faptul, potrivit caruia, comertul acopera toate activitatile de distributie, de la cumpararea marfurilor de la producator si pana la livrarea acestora la consumatorul final. In aceasta situatie, comertului ii revine importantul rol de a raspandi si a satisface cererea consumatorilor, rol care indeplinit in mod corespunzator poate contribui la rentabilizarea activitatii tuturor agentilor economici antrenati in circuitul economic

- de la producator, pana la consumator - precum si la o promovare corespunzatoare a utilizarii eficiente a resurselor si drept consecinta a incurajarii unei dezvoltari durabile. In acelasi context, de mentionat ca in conditiile unui parteneriat flexibil atat cu consumatorii, cat si cu producatorii si a promovarii din partea statelor a unui cadru de reglementari favorabil asigurarii unui echilibru intre interesele legitime a comerciantilor si consumatorilor, comertul isi poate aduce un important aport in realizarea produselor ecologice si formarea consumatorilor in spiritul exigentelor mediului inconjurator. Ori toate aceste aspecte, formeaza, in acelasi timp si laturi

importante ale procesului de globalizare, in special, in ceea ce priveste dezvoltarea durabila.

- Analizand locul comertului in procesul de globalizare - mondializare specialistii aduc in discutie, ca un aspect deosebit, rolul de baza pe care-l are comertul in promovarea unei vieti comunitare echilibrate, fie ca este vorba de magazinele din centrul orasului sau cele de proximitate din mediul urban sau rural.

Se considera ca un centru comercial local dinamic poate tine adesea locul centrului cultural al unei comunitati, conferindu-i astfel comertului o functie importanta de coeziune sociala. Intr-o asemenea ipostaza comertul are, de asemenea, un rol social-economic important, dandu-le oamenilor ocazia sa se intalneasca, sa comunice, sa se cunoasca si sa se ajute. Intr-o asemenea acceptie, comertul constituie o interferenta nu numai intre diferitele grupuri si sectoare ale societatii, ci si intre natiuni, culturi si tari. Concomitent, de avut in vedere ca la nivel personal, pentru numerosi oameni, efectuarea cumparaturilor nu constituie o corvoada, ci mai curand o activitate placuta, aceasta si datorita eforturilor depuse de comercianti de a se face mai atractivi si de a le stimula cererea, magazinele indiferent de natura lor putand astfel constitui pentru numeroase categorii de populatie singura sursa regulata de contacte si conversatii cu aproapele si cu lumea exterioara.

Proiect: Cenzorii - organ de control Proiect: Sunteti un vanzator eficient?

Tinand seama, pe de o parte, de rolul comertului in viata economica si sociala a unei comunitati - localitate, zona, tara - iar pe alta parte, de relativa similitudine a structurilor de productie, peste tot producandu-se aproape aceleasi tipuri de marfuri, ceea ce face ca pe masura consolidarii procesului globalizarii sa se contureze necesitatea unei relative specializari a profilurilor de productie ale statelor, internationalizarea comertului si in special a procesului de distributie devine o necesitate a lumii contemporane, el putand deveni, in conditiile promovarii retelizari ca mijloc de asigurare a continuitatii intre nivelurile micro, macro si mondoeconomic, un instrument de surmontare a dificultatilor de patrundere pe piata mondiala a tuturor tarilor. Aceasta inseamna ca activitatea comertului va creste mai puternic decat productia, ceea ce se traduce prin faptul ca in fiecare tara partea de produse straine pusa la dispozitia consumatorilor si

utilizatorilor finali sporeste continuu, partea din importuri, in cererea finala - consum si investitii - fiind intr-o sensibila crestere in ceea ce priveste produsele industriale si, indeosebi, bunurile de consum individual. In contextul unor asemenea evolutii ale activitatilor comerciale, relatia piata interna - piata mondiala se transforma treptat intr-un mijloc de integrare si asigurare a unor fluxuri curente, reciproce de produse, distinctia intre cele doua componente ale pietei - piata

interna si piata externa - urmand a se face doar de catre organele guvernamentale si cele ale administratiei de stat, care trebuie sa asigure legislatia, actele normative, institutiile si formalitatile necesare conectarii si integrarii componentelor respective. Din punct de vedere al consumatorilor si al utilizatorilor finali distinctia piata interna - piata externa nu mai prezinta nici o importanta, pentru ei importanta fiind achizitionarea unui produs de calitate, indiferent de provenienta. O problema aparte o ridica, in cadrul acestei relatii, intreprinzatorul - producator sau comerciant - care, pe de o parte trebuie sa devina agentul economic realizator al schimburilor respective, iar pe de alta parte, sa dispuna de o mare libertate de actiune, pentru a actiona pe terte piete interne, indiferent de sediul si originea sa, bineinteles potrivit legislatiei si normelor juridice caracteristice fiecarei tari.

. Cu privire la motivatiile privind intensificarea preocuparilor de internationalizare a distributiei marfurilor

Urmare a efectelor generate de procesul de globalizare si, indeosebi a existentei fenomenului de "retelizare", a carui scop consta, asa dupa cum s-a aratat anterior, in a asigura continuitatea intre nivelul micro, macro si mondoeconomic, precum si a intensificarii competitiei dintre liderii mondiali de pe pietele straine, un numar din ce in ce mai important de intreprinderi au trecut de la faza de simpla internationalizare, la o veritabila mondializare sau altfel spus, globalizare

geografica, caracterizata printr-o concurenta concomitenta, pe mai multe continente. Intr-o asemenea faza - noua prin continutul fenomenelor ce o contureaza - nu mai este vorba de o alegere intre nivelul national sau international, ci de a decide in care dintre tari se vor dezvolta si adopta mai bine strategiile firmei privind asigurarea unui succes pe termen lung fata de concurenta.

O asemenea faza de accelerare si accentuare a internationalizarii comertului se contureaza si se dezvolta sub imperiul a o serie de fenomene nou aparute pe mapamond, generate in special, de largirea procesului de globalizare, fenomene care s-au transformat in veritabili factori de influenta. Specialistii grupeaza respectivii factori in trei principale categorii: factori care prezinta mai atragatoare perspectivele dezvoltarii in strainatate, factori care favorizeaza initiativele internationale si factori care contribuie la incitarea intreprinderilor de a trece frontierele tarilor lor de origine.

- Grupa ce cuprinde factori care ofera o perspectiva mai atragatoare dezvoltarii activitatilor de distributie in strainatate are in vedere, in primul rand armonizarea progresiva a pietelor si apropierea caracteristicilor medii a consumatorilor din diferitele tari, fenomen ce faciliteaza adaptarea in cadrul anumitor piete a unor fenomene de distributie care altfel ar putea fi si, care nu

intotdeauna sunt folosite in cadrul pietelor nationale. In al doilea rand, grupa respectiva cuprinde evolutia ofertei comerciale, tinandu-se seama de faptul ca dezvoltarea diferitelor forme de distributie si procesele lor de maturizare pot genera aparitia unor noi stiluri de oferta sau a unor segmente neexploatate pe care firmele nationale nu le-au sesizat sau nu au considerat necesar a le exploata. In sfarsit, printre factorii din aceasta prima grupa, trebuie amintite si schimbarile intervenite in legislatia comerciala, care pot avea efecte importante in special in cadrul unor tari foarte inchise - sub aspectul schimburilor comerciale - dar care in ultimul timp si-au deschis frontierele si sunt interesate in largirea campului de afaceri.

- Categoria factorilor care favorizeaza initiativele internationale ale firmelor de distributie, cuprinde, in principal: reducerea substantiala a restrictiilor vamale -cazul tarilor candidate la integrarea in Uniunea Europeana; diferitele intelegeri de liberalizare a comertului incheiate in baza acordurilor GATT; scaderea costurilor de transport, generata de evolutia tehnologiilor si a diferitelor piete; perfectionarea calitatii serviciilor informationale care, in lumea contemporana joaca un rol deosebit de important pentru sectorul comercial.

- Ultima categorie de fenomene, conturate de specialisti ca factori de intensificare a internationalizarii comertului, se refera la motivatiile incitatoare ce determina intreprinderile de a trece frontierele tarilor de origine. Se considera ca la originea tuturor cauzelor externe - conturate ca tendinta sau conjuncturale - se afla o relativa saturare a unor piete nationale - indeosebi in Europa - perspectivele mai slabe de crestere a tarilor de origine. Asemenea situatii au motivat firmele sa inteleaga ca pentru a-si asigura o dezvoltare corespunzatoare este necesar sa abordeze diferite piete straine care se dovedesc, in multe cazuri, mult mai rentabile decat pietele nationale; valorificandu-si in strainatate, inovatiile si avantajele concurentiale, respectivele firme au obtinut rezultate deosebite, dezvoltandu-si puternic activitatea, economiile in scara, notorietatea internationala si, de asemeni, repartizarea pe mai multe zone de piata a riscurilor comerciale - financiare si operationale.

􀂃 Cu privire la noul cadru al evolutiei fenomenului de internationalizare a sistemelor de distributie a marfurilor

Evolutia societatii contemporane, caracterizata - asa cum am aratat anterior - prin cresterea libertatii de actiune a intreprinzatorilor, ofera un camp larg de integrare functionala in sistemele internationale de distributie. Alaturi de elementele clasice, precum sporirea productiei de masa, standardizarea produselor, dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatii, perfectionarea sistemului bancar, care pot fi considerate a constitui cadrul de baza al internationalizarii sistemelor de distributie, in ultimele doua decenii s-au conturat noi aspecte, specifice activitatii comerciale, care se constituie, la randul lor, ca un lant in cadrul procesului respective. Intre acestea, o importanta deosebita prezinta:

- dezvoltarea puternica a societatilor multinationale, care, prin usurinta si rapiditatea cu care actioneaza in directia promovarii tehnologiilor moderne permit delocalizarea si relocalizarea punctelor de productie, in functie de cerintele si capacitatea punctelor de desfacere. Mobilitatea respectiva dublata de o legislatie comerciala corespunzatoare, face ca diferitele categorii de consumatori si utilizatori finali, din cadrul unei anumite piete nationale, sa poata deveni beneficiarii produselor realizate de o asemenea societate multinationala, care isi are sediul intro

alta tara, dar are filiale in zona sau tara solicitatoare. O asemenea problema devine fundamentala pentru intelegerea fluxului activitatii comerciale si a naturii actului de vanzare - cumparare realizat pe diferite piete, deoarece, in numeroase tari, importul a devenit mai putin important decat prezenta pe piata a productiei realizate de filialele intreprinderilor straine. De fapt, o asemenea situatie a condus si la modificari in limbajul economic, trecandu-se, de exemplu, de la notiune de Produs National Brut - P.N.B. - ca suma a activitatilor nationale, la Produsul

Intern Brut - P.I.B. - ca suma a activitatilor efectuate pe teritoriul national, oricare ar fi nationalitatea celui care le efectueaza.

- infiintarea si dezvoltarea unor firme comerciale de distributie, care se adreseaza fie direct consumatorilor sau utilizatorilor finali, fie micilor detailisti din diferite tari. Asemenea firme realizeaza concomitent, comert cu ridicata si cu amanuntul in mai multe tari, cu o gama diferita de marfuri, pornind de la grupe restranse si ajungand la o universalitate de produse. Exemple in acest sens, pot constitui firmele de comert Metro, Selgros, Billa si multe altele care desfasoara

activitati de distributie si pe teritoriul Romaniei.

- crearea unor societati mixte, la care o parte autohtona, din cadrul unei anumite piete interne, participa cu o parte de capital, materializat in baza tehnica - spatii comerciale, utilaje comerciale, mijloace de transport etc. - si asigurarea personalului comercial, precum si cu o parte din fondul de marfa, partea straina urmand sa asigure tehnologia comerciala de completare si fondul de marfa realizat atat in cadrul pietei tarii de resedinta a partenerului strain, cat si de pe alte piete, la

nivelul exigentelor populatiei din zona in care actioneaza o astfel de firma comerciala.

- vanzarile de marfuri, realizate prin reteaua comerciala a fiecarei tari, catre diferitele categorii de cetateni proveniti din alte tari si care, isi satisfac diverse nevoi de consum prin intermediul pietei din tara in care sunt deplasati.

- vanzarile de marfuri, realizate prin reteaua comerciala a fiecarei tari, catre diferitele categorii de cetateni proveniti din alte tari si care, isi satisfac diverse nevoi de consum prin intermediul pietei din tara in care sunt deplasati. Este vorba de ata zisul "export intern de marfuri", fenomen de mica importanta, din punct de vedere al cifrei de afaceri a firmelor de distributie, dar foarte complex prin natura lui. Intr-un asemenea caz, oferta poate fi de provenienta autohtona sau din

importuri, purtatorul cererii poate fi un agent economic sau strain (turist, om de afaceri, etc.), iar mijloacele de plata ce stau la baza actului de vanzare - cumparare, pot fi reprezentate de catre orice moneda convertibila, indiferent de denumirea si provenienta acesteia (Euro, Dolar, Lira, etc.). De subliniat faptul ca, in cadrul deschiderilor pe care le presupune o economie de piata, eliberata de orice incorsetari, asemenea schimburi, efectuate in cadrul pietelor interne ale diferitelor state din cadrul pietei mondiale, vor cunoaste cresteri substantiale, populatia fiind

tentata sa calatoreasca, sa se bucure de beneficiile civilizatiei, indiferent cui apartin realizarile materializate in oferta intalnita si la care se apeleaza in tarile vizitate.

- promovarea unor noi modalitati de dialogare cu publicul si, in general, o perfectionare continua a sistemului de relatii comert - consumatori. Mass-media, este atat cele de informare generala, cat si cele de specialitate, in mod deosebit ziarele, cataloagele comerciale, prospectele, emisiunile de televiziune, etc., tind sa sparga frontierele, punand la indemana consumatorilor si utilizatorilor finali o gama larga de informatii referitoare la modalitatile de satisfacere a diferitelo

nevoi, prin posibilitatile de obtinere a produselor. Drept exemple, in acest sens, pot fi citate revistele de specialitate "Prima", "Femme actuelle", "Maxi", etc., care apar in Franta, dar sunt editate de un grup de presa din Germania, prezentand si facand reclame pentru produse si magazine apartinand retelei de distributie organizate de firme din Germania in diferite tari europene. La acestea se adauga penetrarea rapida si in sectorul distributiei a unor tehnologii promotionale moderne, cum sunt: informatizarea, televanzarea, imensa expansiune a Internetului si in special a retelei internationale www, care a generat o participare masiva din partea consumatorilor si firmelor la promovarea unei - piete globale on-line3 - precum si facilitarea

organizarii unor fluxuri comerciale rapide, indiferent unde sunt localizati partenerii implicati in actele de vanzare - cumparare.

Fenomenul de internationalizate a distributiei, care in fond presupune o unificare a pietelor interne, trebui sa fie avut in vedere, ca o tendinta bine conturatasi de actionat in consecinta. Aceasta deoarece unificarea unei piete are in vedere punerea de acord si folosirea in comun a unui ansamblu de traditii, de reguli, de atitudini, precum si realizarea unei legislatii comune si a unei monede cu acelasi curs peste tot. Dupa cum este cunoscut, asistam in lumea contemporana, la crearea unor zone in cadrul carora s-a reusit inceputuri bune de integrare a pietelor nationale. Un exemplu elocvent il ofera, constituirea pietei unice a Uniunii Europene, unde alaturi de preocuparile privind asigurarea legislatiei si a monedei necesare, au aparut si conceptii noi privind realizarea unor produse cu vocatie europeana si, bineinteles sisteme de distributie ce tind sa acopere intreg continentul.

􀂃 Cu privire la strategiile de internationalizare a sistemelor de distributie

Unul dintre cele mai importante aspecte a procesului de internationalizare a sistemelor de distributie a marfurilor, il constituie formularea, alegerea si fundamentarea strategiilor ce urmeaza a sta la baza politicilor comerciale ale firmelor implicate.

Strategia comerciala, ca definire a ponderilor, ierarhiilor si cautarilor unui echilibru coerent si rentabil, a tuturor mijloacelor de punere in opera, pentru atingerea obiectivelor comerciale, tinand seama de resursele globale de care se dispune, ridica, in procesul de internationalizare a distributiei, o serie de elemente specifice, atat cu privire la structura elementelor componente si implicare acestora, cat si in ceea ce priveste tipologizarea variantelor strategice ce urmeaza a fi

folosite.

- In ceea ce priveste structura elementelor componente si implicarea acestora in realizarea procesului de internationalizare, pentru a solutiona problemele ridicate, trebuie pornit de la principalele aspecte ale politicii de distributie, aspecte care, in principal se refera la: alegerea circuitelor de distributie; definirea si negocierea relatiilor contractuale cu diversi participanti la realizarea procesului de distributie; gestiunea sau managementul posibilelor conflicte intre participantii respectivi; gestiunea sau managementul fortelor de vanzare de care dispune firma implicata. Deciziile privind aceste patru aspecte ale politicii de distributie sunt strans legate si, in consecinta, in practica ele trebuie sa fie aplicate in mod corelat, sau altfel spus, bine coordonate.Drept urmare apare si celalalt aspect, respectiv modul de implicare a respectivelor elemente care, dupa cum vom arata ulterior, duc si la diferentierea diferitelor strategii posibile. Modul de

implicare amintit, poate depinde, in procesul de internationalizare a distributiei, de

o serie de fenomene, precum: gradul posibil de angajare a intreprinderii pe plan financiar si al exploatarii mijloacelor sale; modalitatile de colaborare cu alte intreprinderi in cadrul diverselor aliante si actiuni; gradul de specializare sau de diversificare a procesului de distributie pe diversele piete externe; nivelul de uniformizare a activitatilor si de adaptare nationala a ofertei comerciale la strategiile multinationale sau globale.

- Referitor la tipologizarea variantelor strategice ce urmeaza a fi folosite in procesul de internationalizare a distributiei, de notat ca respectivele variante pot fi reprezentate de catre: strategiile de achizitii; aliantele strategice; strategiile de specializare sau diversificare; strategiile de adaptare sau de standardizare a ofertei.

Potrivit specialistilor, strategiile de achizitii se bazeaza pe dorinta unei firme de pe anumite piete nationale de a achizitiona unele cunostinte referitoare la formulele comerciale sau a unor tehnologii de organizare mai putin cunoscute sau considerate deosebit de utile pentru evolutia activitatilor. Un asemenea tip strategic, permite investitorului strain sa contracteze doar o participare limitata in intreprinderile achizitoare, urmarind apoi o crestere si preluare majoritara. Obiectivul respectivei variante strategice consta, in general, in diminuarea riscurilor financiare si politice si obtinerea unei cresteri rapide a activitatilor fara un angajament costisitor.

Aliantele strategice au in vedere, la randul lor, optarea pentru crearea unei societati cu un partener local in vederea promovarii unei initiative comune. Asemenea optiuni strategice variaza in functie de principalele obiective ale partenerilor, de gradul de implicare a fiecaruia si de numarul respectivilor parteneri. Se apreciaza totusi ca obiectivele aliantelor strategice pot fi structurate in trei mari tipuri: aliante ce au ca obiective favorizarea internationalizarii unui partener in concordanta cu dorinta unei societati locale; aliante bazate pe un partaj de competenta, avand ca obiectiv utilizare in comun a unui sumum de cunostinte si acordarea de asistenta tehnica sau incheierea unor contracte de francisa; grupari de cumparari a caror obiectiv consta in realizarea unor economii de scara mai ridicate si asigurarea unei mai mari puteri de negociere in relatiile cu furnizorii. Strategiile de specializare sau diversificare sunt specifice, in general, unitatilor discount si supermagazinelor din sectorul alimentar si lanturilor de magazine de mici dimensiuni specializate in vanzarea marfurilor nealimentare. Ele au in vedere tranzactionarea unor bune cunostinte de piata, concurentiale si manageriale. Variantele strategice bazate pe adaptarea sau pe standardizarea ofertei consta, in primul rand, in a deschide in strainatate filiale in cadrul carora firma de distributie dezvoltata pe o anumita piata nationala este adaptata conditiilor de piata locala si in al doilea rand, in a propune o formula comerciala ce poate fi ridicata pentru toate tarile, necesitatile de adaptare locala fiind foarte limitate. Caracteristic acestei variante strategice apare faptul ca in gradul de adaptare si in consecinta echilibrul dintre adaptare si standardizare sau mai nou de "globalizare", nu depind doar de piata de implantare si caracteristicile generale ale formulei, ci si de pozitionarea firmei si de strategia de intreprindere promovata. Si in cadrul acestei variante strategice apare un fenomen caracteristic, este vorba de faptul ca numitorul comun a activitatii firmelor implicate consta intr-o puternica integrare verticala ce are la baza fie intregul lant de verigi de la productie la comercializare, fie in selectia atenta a producatorilor si controlul riguros al calitatii produselor, forma de prezentare si renumele marcii de fabricatie.

􀂃 Cu privire la relatia dintre internationalizare si mondializare, gandirea europeana privind internationalizarea comertului si integrarea acestuia in sistemele mondiale de distributie

Asa dupa cum s-a aratat in paragrafele anterioare ale prezentului studiu, dezvoltarea si amplificarea schimburilor dintre tari reprezinta o cerinta indispensabila a progresului social economic, orice tara, ca rezultat al modificarilor care au loc in diviziunea mondiala a muncii si, implicit, al largirii schimburiloreconomice intre state, avand de dat si de primit ceva in cadrul circulatiei valorilor materiale create pe mapamond. Aceasta a facut ca schimburile comerciale intre natiuni sa cunoasca continuu cresteri deosebite culminand cu tendinta conturata in

zilele noastre privind unificarea pietelor nationale si a pietelor zonale externe.

Intr-o piata mondiala, specialistii vorbind, asa dupa cum am mai subliniat, de o veritabila maree a comertului mondial. In acest context internationalizarea intreprinderilor comerciale a cunoscut puternice accelerari de ritmuri, in deosebi in ultimul deceniu a secolului recent incheiat si prezinta simptomele unei accentuari deosebite in actuala perioada. Intr-un asemenea context, initiativele distribuitorilor europeni s-au intensificat, in primul rand in cadrul continentului, trecand de la diversele achizitii sporadice la fuziuni si generari a unor economii in scara la

nivelul cumparatorilor, la nivel logistic si a actiunilor de marketing. In al doilea rand au aparut noi oportunitati, prin deschiderea a noi zone ale lumii, pentru investitii; este vorba, in special de America latina si o serie de piete asiatice, zone care asigura relatii de crestere si un bun mediu de afaceri, in special pentru firmele occidentale ale Europei, a caror piete nationale de origine au devenit limitate, fie prin legislatii restrictive, fie prin gradul lor ridicat de saturatie. Drept urmare,

strategiile de internationalizare a respectivelor intreprinderi, se impun a deveni foarte variate, tinand seama de obiectivele urmarite, pozitia comerciala ce o detine fiecare dintre firmele implicate si caracteristicile sau spatialitatea economiilor tarilor de destinatie.

Pornind de la asemenea premise, se apreciaza ca apar noi probleme de rezolvat, noua viziune cu privire la unirea si mondializarea pietei putand deveni curand elementul de baza in fundamentarea optiunilor cu privire la orientarea intregii activitati comerciale ce se va desfasura in cadrul pietei. Pentru aceasta insa, trebuie rezolvate si probleme care depasesc complexul cadru al distributiei.

- Trebuie avut in vedere, in primul rand, faptul potrivit caruia cooperarea internationala privind schimbul de marfuri si servicii presupune si necesitatea unor importuri de capital strain, domeniu care cere pentru fluidizarea tranzactiilor, crearea unor mecanisme bazate pe institutii financiare adecvate. Asemenea mecanisme, bazate pe realizarea unor institutii sub forma Uniunii de Plati, ar trebui avute in vedere ca o modalitate de a asigura ajutoare financiare tarilor aflate in

reconstructie, care doresc sa-si extinda cererea interna peste posibilitatile resurselor autohtone, fara a le lasa la discretia preferintelor pentru lichiditati a bancherilor din tarile cu excedent de devize sau fara a fi nevoite sa introduca politici restrictive pentru asigurarea convertibilitatii valutare. In ideea facilitarii integrarii respective, rolul Uniunii de Plati ar fi, de a actiona la fel ca orice alt intermediar financiar si de a pune de acord crearile de lichiditati ale creditorilor din

tarile ce au excedente de devize, cu cerintele de finantare ale debitorilor din tarile cu deficit de devize. Crearea unui asemenea intermediar international, ar aveamenirea si de a reduce riscul devalorizarii pentru credite, Uniunea de Plati avuta in vedere, putand prelua riscul valutar al unei convertibilitati imediate. - In scopul asigurarii extinderii pietelor unice si accentuarea procesului de internationalizare a distributiei, pentru tarile cu economie in tranzitie un rol important le-ar putea reveni si sarcinilor pe care ar vrea sa-si le asume tarile cu excedent de devize. Intre respectivele probleme, trei prezinta o importanta deosebita, respectiv: eliminarea barierelor comerciale, care impiedica importurile din tarile cu economie in tranzitie, fenomen care ar permite tarilor respective cresterea importurilor prin incasari din exporturi; instituirea unui Program de reconstructie a Europei Centrale si de Est, program care pornind de la experientele

postbelice din tarile Europei de Vest, ar trebui pentru o anumita perioada, sa aloce fonduri cu care sa se asigure garantarea cursului de schimb pentru exporturile de capital catre tarile in tranzitie sau pentru sprijinirea uniunilor de plati central si est europene, contravaloarea in valuta indigena urmand sa fie varsata, in fiecare tara receptoare intr-un fond de reconstructie socio-economica; conditionarea accesului la respectivele fonduri, prin stabilirea unui program de reconstructie socioeconomica propriu si colaborarea cu tarile donatoare, precum si prin cooperarea efectiva atat la infiintarea, cat si la asigurarea bunei functionari a Uniunii de Plati1.

In ceea ce priveste gandirea europeana privind internationalizarea comertului si integrarea acestuia in sistemele mondiale de distributie, supunem atentiei opinia specialistilor Uniunii Europene, potrivit careia comertul european joaca un rol crucial si activ in schimburile internationale, politica comunitara tinzand sa garanteze producatorilor europeni conditii de concurenta loiala pentru exporturile acestora si spre alte continente. Potrivit aceleiasi opinii, prin vanzarile directe, distribuitorii europeni doresc sa se implanteze direct drept comercianti pe pietele straine. Se considera ca asemenea intreprinderi sunt mai susceptibile de a realiza profituri in comparatie cu distribuitorii straini pentru vanzari de marfuri fabricate in Europa, constituind, in acelasi timp, importante debusee pentru productia europeana. Se pleaca de la premiza ca un magazin european stabilit pe unalt continent, gratie cunoasterii gusturilor populatiei locale si datorita initiativelor companiilor oficiale de marketing, este de natura sa creeze un fascicol de relatii comerciale in favoarea producatorilor europeni, care nu vor putea sa penetreze prin

ei insasi. In aceasta directie, in perioada imediat urmatoare, firmele europene isi vor intensifica strategiile proprii de internationalizare pentru accesarea de noi piete la stadiul de magazin si gama de produse pe care sa le lanseze. Se apreciaza ca noile dimensiuni obtinute prin relatiile comerciale intr-o economie, in vederea mondializarii vor afecta operatiile efectuate de sectorul comercial asupra pietelor straine, cat si asupra locurilor si formelor de cooperare intre comert si industrie. O asemenea viziune implica, la randul sau solutionarea si asigurarea unei evolutii

corespunzatoare a unor fenomene precum: aspectele comerciale ale investitiilor directe in strainatate privind accesul la piete si a unor baze de export, internationalizarea productiei, sporirea rolului caselor de comert, conturarea problemelor tehnologice specifice sistemului schimburilor internationale si diminuarea treptata a costurilor de comunicare. La aceste aspecte se adauga o problema deosebit de importanta care se refera la respectarea, pentru tarile mai

putin dezvoltate, a normelor sociale si a acordurilor internationale. Fenomenul apare, deoarece codurile de conduita sunt, in momentul de fata, definite de diverse nivele privind initiativele private de catre OIT, OMC si Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare, tinand cont, aproximativ, in mod egal, de nevoile de dezvoltare in regimurile ACP. Ca actiuni, in aceasta privinta specialistii Uniunii Europene au in vedere: examinarea potentialelor si a problemelor intreprinderilor comerciale europene care cauta sa dezvolte operatiunile de distributie asupra altor continente; organizarea pentru participarea intreprinderilor comerciale si a

federatiilor sectoriale la reteaua europeana a serviciilor pentru implicarea acestui sector in pregatirea negocierilor internationale.

BIBLIOGRAFIE

1 BUCUR, C.M. Comertul electronic, Bucuresti, Editura ASE, 2002

2 PATRICHE, D. Tratat de economia comertului, Bucuresti, Editura Eficient, 1998

3 PATRICHE, D. Restructurarea comertului interior prin societati mixte, Revista "Tribuna economica", nr. 20/1990

4 COLLA, E. "L'internationalisation des groupes de distribution", in lucrarea Encyclopedie vente et distribution

5 KREGEL, J., MATZNER, E., GRABHER, G. Socul pietei, Bucuresti, Editura Economica, 1995