Procedura adoptiei interne

Procedura adoptiei interne

Astfel cum este reglementata prin Legea nr. 273/2004, procedura adoptiei cuprinde doua faze:

– una administrativa si

– una judiciara.

A) Procedura administrativa

Aceasta faza presupune interventia anumitor organe administrative cu atributii spe¬cifice, care urmaresc ca, prin adoptie, sa se realizeze interesul superior al adoptatului.

Organizarea si functionarea acestor organe administrative sunt prevazute de Legea nr. 272/2004 si Legea nr. 273/2004.

Pentru a intelege procedura administrativa propriu zisa, este necesara o prezentare a acestor organe cu atributii in materia adoptiei.

a) Oficiul Roman pentru Adoptii

Acesta este un nou organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu perso¬nalitate juridica, si care detine evidenta centralizata la nivel national a per-soanelor sau familiilor adoptatoare, atestate si inscrise in Registrul National pentru Adoptii.

b) Directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului

Aceasta este o institutie publica, cu personalitate juridica, infiintata in subordinea con¬siliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucu¬resti, care preia, in mod corespunzator, functiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul judetului (sau sectorului municipiului Bucuresti).

Procedura administrativa propriu zisa a adoptiei se realizeaza prin insumarea atri¬bu¬tiilor organelor enumerate mai sus.

Ea se desfasoara pe doua planuri:

- unul priveste copilul care ar putea fi adoptat si

- celalalt priveste persoanele sau familiile care doresc sa adopte.

Din analiza dispozitiilor legale in vigoare, se desprinde solutia ca pot fi adoptati copiii aflati in evidentele Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si pentru care s a elaborat un plan individualizat de protectie, avand ca finalitate adoptia.

Planul individualizat de protectie reprezinta documentul prin care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului care a fost separat de familia sa intr un mediu familial stabil, permanent, in cel mai scurt timp posibil.

Pe baza acestui plan, directia de la domiciliul copilului efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului in familie sau pentru plasamentul acestuia in familia extinsa (parintii, copilul si rudele firesti ale acestuia pana la gradul IV inclusiv) sau sub¬sti¬tutiva (persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care, in conditiile legii, asigura cresterea si ingrijirea copilului).

Daca aceste demersuri au esuat, se poate stabili ca finalitate a planului individua-lizat de protectie: adoptia interna.

In ceea ce priveste persoanele care doresc sa adopte, acestea trebuie sa obtina un atestat eliberat de Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in raza careia domiciliaza.

In acest sens, persoana sau familia trebuie sa depuna o cerere de evaluare, asupra careia directia este obligata sa se pronunte in termen de 60 de zile de la depunere.

Evaluarea va privi garantiile morale si conditiile materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare si trebuie sa aiba in vedere:

personalitatea, starea sanatatii si situatia economica a adoptatorului sau familiei adoptatoare, viata familiala, conditiile de locuit, aptitudinea de educare a unui copil;

- motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreste sa adopte;

- motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei doi soti solicita sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere;

- impedimente de orice natura relevante pentru capacitatea de a adopta.

Daca evaluarea este favorabila, directia trebuie sa elibereze atestatul de persoana sau familie apta sa adopte. Acesta este valabil un an si poate fi prelungit, la cerere, in aceleasi conditii.

Cand evaluarea este nefavorabila, adoptatorul sau familia respectiva au dreptul sa solicite reevaluarea in termen de 30 zile de la data comunicarii rezultatului.

Rezultatul nefavorabil al reevaluarii poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la instanta competenta in materia adoptiei de la domiciliul adop¬ta¬torului.

Obtinerea atestatului nu este necesara in urmatoarele cazuri:

a) pentru adoptia prevazuta la art. 5 alin. (3);

b) pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.

B) Procedura in fata instantei judecatoresti

a) Competenta materiala apartine tribunalului, conform art. 61 alin. (3) din lege. Refe¬rindu-ne la tribunal, avem in vedere tribunalele pentru minori si familie ce urmeaza a fi infiintate conform Legii nr. 304/2004 pana la 1 ianuarie 2008.

b) Competenta teritoriala

Instanta competenta sa incuviinteze cererea de adoptie este cea in a carei raza teritoriala se gaseste domiciliul adoptatului [art. 61 alin. (3)], cu exceptia situatiei in care nu se poate determina domiciliul adoptatului, caz in care competenta revine Tribu¬nalului Bucuresti.

a) Procedura propriu zisa cuprinde trei etape:

- deschiderea procedurii adoptiei interne;

- incredintarea in vederea adoptiei si

- incuviintarea adoptiei.

1. Deschiderea procedurii adoptiei interne se face numai daca planul indivi¬dua-lizat de protectie stabileste ca adoptia este necesara, iar parintii sau, dupa caz, tuto¬rele isi exprima consimtamantul in acest sens.

Evident, consimtamantul nu este necesar atunci cand unul sau ambii parinti se afla in vreuna dintre situatiile prevazute de art. 12 alin. (3) si el poate fi suplinit de instanta judecatoreasca, daca refuzul de a si da consimtamantul este abuziv (art. 13).

ANALIZA: „si ei sunt ai nostri”. un centru de zi intr-o fosta exploatatie miniera ANALIZA: Experienta religioasa - experienta religioasa si experienta morala, experienta estetica

Cererea este adresata instantei, de directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul, in termen de 30 de zile de la finalizarea demersurilor privind reintegrarea copilului in familie si se judeca cu citarea parintilor firesti ai copilului sau, dupa caz, a tutorelui si a directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului.

Asupra cererii instanta se pronunta printr o hotarare ce poate fi atacata numai cu recurs si care produce urmatoarele efecte:

drepturile si obligatiile parintesti ale parintilor firesti sau, dupa caz, cele exer-citate de persoane fizice sau juridice se suspenda;

drepturile si obligatiile parintesti sunt exercitate de catre consiliul judetean sau, dupa caz, consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza terito¬riala domiciliaza copilul.

Efectele hotararii inceteaza de drept, daca, in termen de un an de la data ramanerii irevocabile a hotararii, directia nu a identificat o persoana sau familie corespun¬zatoare pentru copil si nu a initiat procedurile prevazute de prezenta lege in vederea realizarii unei adoptii interne.

In acest caz, directia este obligata sa revizuiasca planul individualizat de protectie a copilului si sa solicite instantei judecatoresti, in functie de finalitatea acestuia, urma¬toarele:

- mentinerea, modificarea sau incetarea masurii de protectie a copilului;

- incuviintarea unei noi proceduri de deschidere a adoptiei.

Deschiderea procedurii adoptiei interne, ca etapa prealabila incuviintarii adoptiei, nu trebuie indeplinita in cazul in care persoana majora este adoptata de adoptatorul sau familia care a crescut o in timpul minoritatii si in cazul in care adoptatorul este sotul parintelui firesc sau adoptiv.

In cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adoptiei interne, in dispozitivul hotararii judecatoresti se va face mentiune despre constatarea existentei consimtamantului ambilor parinti, al unui singur parinte, al tutorelui sau, dupa caz, despre suplinirea consimtamantului in conditiile art. 13 si se va incuviinta deschiderea procedurii adoptiei interne.

Daca, ulterior ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei, dispare cauza care, potrivit art. 12 alin. (3), a facut imposibila exprimarea de catre unul dintre parinti a consimtamantului la adoptie, impotriva hotararii se poate face cerere de revizuire.

Cererea de revizuire se poate introduce pana la data pronuntarii hotararii de incuviintare a adoptiei de oricare dintre parintii firesti ai copilului sau de catre directia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne.

Cererea de revizuire se solutioneaza in camera de consiliu, cu citarea parintilor firesti, a directiei care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne si, daca este cazul, a directiei in a carei raza administrativ-teritoriala se afla domiciliul adoptatorului sau al familiei adoptatoare. Participarea procurorului este obligatorie.

Cererea de revizuire suspenda solutionarea cererii de incredintare a copilului in vederea adoptiei sau, dupa caz, de incuviintare a adoptiei, daca vreuna dintre acestea se afla pe rolul instantei judecatoresti.

Directia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne are obligatia de a informa de indata instanta prevazuta la alin. (1) despre depunerea cererii de revizuire.

Masura de protectie a copilului sau, dupa caz, incredintarea in vederea adoptiei se prelungeste de drept pe perioada solutionarii revizuirii.

Daca instanta judecatoreasca dispune revocarea masurii incredintarii, va hotari, la propunerea directiei generale in a carei raza administrativ-teritoriala se afla domiciliul copilului, o masura provizorie de protectie a copilului, pana la solutionarea revizuirii.

In cazul in care incuviinteaza cererea de revizuire, instanta va solicita consimtamantul parintelui care nu si l-a dat anterior, numai dupa depunerea de catre directia in a carei raza teritoriala locuieste acesta a unui raport de consiliere si informare in conformitate cu prevederile art. 14.

Efectuarea unei noi anchete sociale care sa vizeze situatia actuala a parintilor firesti, precum si potentialul de reintegrare a copilului in familia biologica/extinsa este obligatorie. Efectuarea anchetei sociale si intocmirea raportului sunt de competenta directiei in a carei raza administrativ-teritoriala locuieste parintele firesc.

In cazul in care, dupa suspendarea prevazuta de art. 23^2, parintele care s-a aflat in imposibilitate de a-si exprima consimtamantul se opune adoptiei si nu sunt motive pentru aplicarea art. 13, cererea de incredintare a copilului in vederea adoptiei sau, dupa caz, de incuviintare a adoptiei se repune pe rol la solicitarea directiei in a carei raza administrativ-teritoriala se afla domiciliul copilului si se respinge.

Directia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne are obligatia de a formula de indata cerere de revizuire sau, dupa caz, de a solicita suspendarea oricarei proceduri judiciare, precum si a oricarui alt demers privind adoptia, daca ia cunostinta, pana la data pronuntarii hotararii de incuviintare a adoptiei, despre incetarea cauzei care a determinat imposibilitatea parintelui de a-si exprima vointa cu privire la adoptie.

In ceea ce ne priveste consideram ca modificarile aduse legii privind adoptia sunt numai in parte bine venite, respectiv in ceea ce priveste posibilitatea de a cere revizuirea atunci cand s-a schimbat situatia avuta in vedere la deschiderea procedurii adoptiei interne. In schimb, decizia Curtii Constitutionale si modificarea legii in sensul reluarii consimtamantului parintilor firesti in faza incuviintarii adoptiei, consideram ca nu se impuneau intrucat forma in care a fost reglementat consimtamantul parintilor firesti la adoptie prin Legea nr.273/2004 era conforma atat cu actele normative internationale, cat si cu scopul si finalitatea adoptiei.

Astfel, prin lege era prevazuta o procedura complexa cuprinzand trei etape, fiecare finalizata cu cate o hotarare judecatoreasca:

prima etapa este cea a deschiderii procedurii adoptiei in care se obtine consimtamantul parintilor firesti NUMAI IN FATA INSTANTEI;

a doua etapa este una intermediara, a incredintarii in vederea adoptiei, in care se determina compatibilitatea dintre copil si familia sau persoana care doreste sa adopte;

ultina etapa este cea a incuviintarii adoptiei, etapa in care se verifica de catre instanta consimtamantul parintilor adoptivi, dar si indeplinirea celorlalte conditii de fond si de forma, inclusiv consimtamantul parintilor firesti care a fost dat in prima etapa.

Consideram ca intreaga procedura trebuie privita unitar,  deci nu se poate sustine ca se incalca drepturile parintilor firesti sau nu se respecta interesul copilului cat timp consimtamantul se ia in fata instantei si nimic nu impiedica judecatorul ce va incuviinta adoptia sa verifice aceste conditii din nou atunci cand apar situatii particulare de genul celei existente in speta care a declansat sesizarea Curtii Constitutionale . Scopul acestei reglementari a fost acela de a evita intalnirea dintre parintii firesti si cei adoptivi in cadrul procedurii adoptiei si deci de a evita eventualele pretentii materiale ale celor dintai. Aplicand legea in forma sa actuala, forma determinata de decizia Curtii Constitutionale, credem ca va fi tot mai dificil sa se pastreze confidentialitatea datelor parintilor firesti si adoptivi si se va ajunge, inevitabil, la contacte nedorite intre acestia.

2. Incredintarea in vederea adoptiei se dispune de catre instanta de judecata de la domiciliul copilului pentru o perioada de 90 de zile [art. 28]. Cererea de incu¬-viintare a adoptiei adresata instantei prelungeste de drept perioada de incre¬din¬tare pana la solutionarea cererii prin hotarare irevocabila.

In primul rand, directia de la domiciliul copilului va analiza posibilitatea incre-din¬tarii copilului in vederea adoptiei unei rude din familia extinsa, asistentului mater¬nal profesionist la care se afla copilul ori unei alte persoane sau familii la care copilul se afla in plasament.

Daca astfel de solicitari nu exista, directia va face o selectie dintre persoanele atestate, aflate in evidenta Oficiului Roman pentru Adoptii, tinand cont de interesul superior al copilului, informatiile inscrise in atestatul adoptatorului si de evolutia copilului pana la acea data.

In urma procesului de selectie, directia de la domiciliul copilului verifica si constata compatibilitatea acestuia cu adoptatorul sau cu familia adoptatoare.

Determinarea compatibilitatii se realizeaza luandu se in considerare nevoile copilului, dorintele si opiniile exprimate de acesta, acordandu le importanta cuvenita. Interesul superior al copilului trebuie luat in considerare cu prioritate.

Cand se constata ca exista incompatibilitate, directia de la domiciliul copilului ses¬izeaza de indata instanta in vederea incetarii masurii.

Judecarea cererilor de incredintare a copilului in vederea adoptiei interne se face cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, a directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare si a persoanei ori familiei adoptatoare.

3. Incuviintarea adoptiei

Cererea se introduce direct de adoptator sau familia adoptatoare cand se adopta un major sau copilul celuilalt sot, in toate celelalte cazuri, cererea putand fi intro¬dusa fie de adoptator, fie de directia de la domiciliul acestuia, la sfarsitul perioadei de incre¬dintare in vederea adoptiei.

Cererea trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:

a) certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata;

b) certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de unitati publice nominalizate de directia de sanatate publica;

c) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;

d) hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei;

e) certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adop¬tatoare, in copie legalizata;

f) certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in copie legalizata;

g) cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare;

h) certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medi¬cul de familie pe lista caruia este inscris;

i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, in masura in care nu s a pronuntat anterior o hotarare judecatoreasca de incu¬viintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului.

Directia de la domiciliul adoptatorului este obligata sa depuna rapoartele finale referitoare la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori in perioada de incredintare si de a da orice lamuriri necesare pentru solutionarea cererii.

Instanta admite cererea doar daca adoptia este in interesul superior al copilului.            Judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei se face cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, a directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare si a persoanei ori familiei adoptatoare.

Judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei prevazute la art. 5 alin. (3) se face cu citarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare si a adoptatului, iar judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei prevazute la art. 20 lit. b) se face cu citarea adoptatorului si a parintilor firesti ai adoptatului.

Instanta poate solicita din nou consimtamantul la adoptie al parintilor firesti, daca exista indicii ca dupa data la care consimtamantul a devenit irevocabil au intervenit elemente noi, de natura sa determine revenirea asupra consimtamantului initial. Directia care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne are obligatia sa aduca la cunostinta instantei, prin intermediul directiei in a carei raza administrativ-teritoriala se afla domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, daca este cazul, existenta oricaror elemente noi cu privire la situatia parintelui firesc ori a familiei extinse, care ar putea determina modificarea finalitatii planului individualizat de protectie.

Chemarea parintilor firesti in fata instantei competente sa incuviinteze adoptia se face prin invitatie adresata acestora, in camera de consiliu, fara a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, in orice fel, divulgarea identitatii sau a altor informatii cu privire la persoana ori familia adoptatoare.

Instanta poate invita la aceeasi data directia competenta.

In cazul in care parintii se prezinta personal in fata instantei si isi exprima refuzul de a mai consimti la adoptie, instanta suspenda solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. Declaratia parintilor firesti impreuna cu incheierea de suspendare se comunica directiei competente potrivit art. 22 alin. (3), care va formula cerere de revizuire a hotararii de deschidere a procedurii adoptiei.

Conform art. 61 alin. (4), toate cererile prevazute in cadrul procedurii adoptiei se judeca in prima instanta potrivit regulilor Cartii a III a din Codul de procedura civila, „Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase”, cu exceptiile preva¬zute de prezenta lege.

Cererile sunt scutite de taxa de timbru, se solutioneaza cu celeritate, putandu se administra orice mijloc de proba si, in primul rand, rapoartele de ancheta sociala privind copilul.

Judecata se face de complete specializate, in camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului.

Functie de faza procesuala in care se afla cererea, se vor mai cita:

parintii firesti ai copilului sau tutorele, dupa caz;

directia de la domiciliul copilului si cea de la domiciliul adoptatorului;

persoana sau familia adoptatoare si

copilul adoptat, a carui ascultare este obligatorie daca a implinit 10 ani.

Opinia copilului exprimata la judecarea cererilor prevazute de prezenta lege va fi luata in considerare si i se va acorda importanta cuvenita, avandu se in vedere varsta si gradul acestuia de maturitate. In situatia in care instanta hotaraste in contradictoriu cu opinia exprimata de copil, aceasta este obligata sa motiveze ratiunile care au condus la inlaturarea opiniei copilului.

Hotararile pronuntate in cauzele prevazute de lege sunt supuse apelului. Exerci¬tarea recursului suspenda executarea.