Investitiile in protectia mediului –Costuri si profituri - reteaua hidrografica a judetului Calarasi

Masa rotunda: Investitiile in protectia mediului –Costuri si profituri.

Titlul prezentarii: ”Proiectul APRA –Reducerea poluarii generata de activitati agricole in Romania. Vulnerabilitatea la poluare cu compusi ai azotului in judetul Calarasi”

Proiectul APRA s-a desfasurat in perioada iunie 2003 cu suportul financiar al USAID, beneficiarul de contract fiind compania americana Developments Alternatives Incorporation (DAI) beneficiarul tehnic Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor iar executantii, mai multe firme romanesti de consultanta printre care si AQUAPROIECT S.A., ca si unii consultanti individuali.

Romania se afla intr-o pozitie favorabila de a primi asistenta tehnica in vederea imbunatatirii calitatii apei. Domeniul acesta de activitate are ocazia sa beneficieze de investitii de capital importante nerambursabile din partea Uniunii Europene, precum si de alte asistente bilaterale.

Multe din problemele care au facut obiectul cooperarii finantate de USAID au avut ca obiectiv sustinerea pregatirilor Romaniei pentru a deveni membru UE. Aceste pregatiri pun in fata Romaniei sarcina alinierii la legislatia UE, fapt care presupune transpunerea cat si implementarea acestei legislatii.

Directiva Consiliului 91/6761/EEC privind protectia calitatii apelor impotriva poluarii cu azotati proveniti din surse agricole, reprezinta una din cele mai solicitante directive pentru tarile care doresc sa adere la UE, deoarece implementarea sa necesita nu numai un program de actiune ci si un cod de practici bune in agricultura urmand a fi aplicate de catre fermierii mici cu acces limitat la capital si tehnologii.

USAID a asigurat asistenta Romaniei sa-si initieze eforturile la nivelul tarii in vederea evaluarii calitatii apei(de suprafata si subterane), a identificarii practicilor pentru reducerea poluarii apei datorita nutrientilor proveniti din activitatile agricole si dezvoltarii unui program de actiune. Rezultatele colaborarii cu USAID sunt menite sa ajute Romania sa-si rezolve problemele privind azotatii din intreaga tara, sa realizeze un cod de practici bune in agricultura si sa intocmeasca un program national de actiune pentru rezolvarea problemei nutrientilor.

2. Sarcinile-cheie ale tematicii

Asigurarea unei caracterizari generale a judetului Calarasi, inclusiv structura administrativ teritoriala, cadastrul terenurilor, date demografice, climatice, de flora si fauna, privind resursele naturale, date hidrografice  si principalele lucrari hidrotehnice.

Asigurarea unei sinteze a starii generale a resurselor de apa de suprafata din judetul Calarasi.

Identificarea surselor de poluare cu azot si fosfor si efectuarea analizei impactului cunoscut precum si potentialul de contaminare apei potabile si a apei cu alte folosinte.

Realizarea unui profil de date privind situatia geologica si hidrogeologica a judetului Calarasi.

Asigurarea unei descrieri detaliate a sistemelor geofizice de suprafata si subterane (drept contributii la analiza a transportului poluantilor).

Asigurarea intocmirii Planului de Actiune pentru judetul Calarasi in vederea reducerii surselor de poluare cu azot si fosfor. Analiza a trebuit sa ia in considerare cerintele si calendarul de conformare pentru aceste surse de poluare, in conformitate cu legislatia romaneasca curenta de apa si cu cerintele legislatiei UE in domeniul apei.

Intr-o prima etapa a studiului s-au prezentat:

Caracterizarea generala a judetului Calarasi;

Sinteza resurselor de ape de suprafata-situatia generala a judetului Calarasi;

Identificarea si realizarea unei analize a surselor neagricole de poluarea cu azot si fosfor, cu potential cunoscut de impact asupra apei potabile si a apei pentru alte folosinte.

Mai in detaliu, etapa aceasta s-a ocupat de caracterizarea generala, resursele naturale, biodiversitatea, factori de stres asupra mediului (localitati,activitati economice, lucrari in curs de derulare pentru a oferi surse de apa in regim modificat, aspecte legislative privind managementul calitatii apei, situatia apelor care traverseaza judetul Calarasi (aspecte fizico-chimice si biologice) inclusiv lacuri naturale si lacuri de acumulare.

3. Reteaua hidrografica a judetului Calarasi

In figurile A1-1 si A1-2 se prezinta amplasamentul Romaniei, respectiv al judetului Calarasi, in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea. Reteaua hidrografica a judetului Calarasi (figuraA3) este alcatuita din:

Fluviul Dunarea, cu o lungime (pe teritoriul judetului) de 150 km;

Bratul Borcea-70 km;

Raurile Arges (37 km) si Dambovita (28 km);

Raul Mostistea care este alcatuit, de fapt, dintr-un lant de 5 lacuri de acumulare, cu un luciu de apa de 5760 ha.

Alte cursuri de apa si lacuri, de interes piscicol, sunt mai de mica importanta.

3.1. Studiul dotarii cu lucrari de alimentare cu apa pentru populatie si a retelelor de canalizare, inclusiv statii de epurare a apelor uzate.

Din punct de vedere al infrastructurii, gospodaria comunala a judetului Calarasi are o situatie precara. In afara de orasele Calarasi si Oltenita, care se alimenteaza cu apa din Dunare, restul localitatilor se alimenteaza din apa subterana. Din totalul surselor de alimentare cu apa, 42%din populatia judetului (138.832 locuitori) se alimenteaza din reteaua publica de alimentare cu apa, iar restul de 58% (191.721 locuitori) se alimenteaza din puturi individuale. Reteaua de distributie a apei potabile insumeaza 682 km din care 50% in cinci din localitatile urbane. In mediul rural, acolo unde exista alimentare cu apa centralizata, distributia apei se face, in mod uzual, prin cismele stradale.

Pentru colectarea apelor uzate, numai 6 localitati au retele publice de canalizare in lungime de 140 km, numai 24,3% din populatie fiind racordata la canalizare. Din totalul retelelor de canalizare 97,84% se afla in mediul urban si numai 2,16% in mediul rural. In Tabelul Nr. 1 se prezinta cateva din localitatile care au statii de epurare.

Lista localitatilor care au statii de epurare a apelor uzate:

Localitatea	Populatia racordata (locuitori)	Tipul statiei de epurare	Capacitatea(l/s)	Eficienta Referat: Politica romaneasca de dezvoltare regionala in context european Proiect: Comunicare politica
Calarasi		Mecano-chimic
Oltenita		Mecano-chimic
Lehliu-Gara		Mecano-biologic

In Calarasi functioneaza numai treapta mecanica; in Oltenita, in mod obisnuit, numai treapta mecanica functioneaza. La Lehliu-Gara, datorita echipamentului uzat, statia functioneaza discontinuu, eficienta fiind redusa.

Din punct de vedere al depozitarii deseurilor, exista platforme de depozitare numai in orase, dar acestea nu sunt izolate, nu au sistem de drenaj, nu au puturi de observatie a apelor subterane, etc.

In mediul rural, sunt dificultati,cele 181 de depozite de deseuri nefiind controlate sau autorizate de organele de protectia mediului . Probleme speciale pun depozitele amplasate in albia majora a raurilor, ocupand o suprafata de 16,4 ha cu un volum de 64.410 m³.

4. Activitati economice-agricultura

Activitatea economica a judetelui Calarasi are un pronuntat caracter agricol. Activitatile industriale mai importante sunt:

Constructia de nave si piese de otel;

Celuloza si hartie,

Produse din cauciuc;

Textile;

Prefabricate de beton;

Mobila;

Conserve de fructe si legume;

Produse din carne si lapte;

In agricultura, sectorul vegetal reprezinta 67,3%, iar cel animal 32,7%. Suprafata terenului arabil a judetului Calarasi reprezinta 4,41% din suprafata arabila a tarii. Fata de 1990, structura proprietatii a suferit schimbari radicale, in prezent din cele 413,782 ha de teren arabil, 335,394 ha (81% din total) reprezinta sectorul particular, care a obtinut productii vegetale relativ mici, datorita dotarii necorespunzatoare. De asemenea, una din cauzele scaderii productiei agricole a fost reducerea cantitatilor de ingrasaminte naturale si chimice, datorita pretului mare al acestora (vezi Fig. A-11)

In 2001, cantitatile de ingrasaminte naturale utilizate au fost de 4.460 tone pe o suprafata totala de 272 ha (11 kg per ha) de suprafata agricola. Socotind ingrasamintele cu azot, fosor si potasiu, in 2002 s-au utilizat numai 32 kg fata de 105 kg in 1990.

4.1. Aspecte privind poluarea solului si apelor subterane cu compusi ai azotului

In cadrul studiilor referitoare la Programul de mediu pentru Marea Neagra (BSEP) peste 50% din totalul cantitatilor de azot si fosfor care se evacueaza in forma dizolvata in aceasta provine din bazinul fluviului Dunarea. Principalele surse de incarcare cu nutrienti sunt reprezentate de evacuarile directe din agricultura, scurgerile si eroziunea, precum si de efluentii statiilor de epurare.

Alaturi de celelalte tari costiere, s-a apreciat ca Romania a evacuat in prima parte a deceniului 90 o cantitate de nutrienti de cca. 25% din evacuarea totala, cunoscut fiind faptul ca aproape intregul sau teritoriu se dreneaza in Marea Neagra.

In privinta structurii pe surse de poluare s-a estimat ca aproximativ 44% din incarcarea aferenta cu compusi ai azotului provine din agricultura.

Directiva 91/676/EEC ale carei obiective principale constau in reducerea poluarii produsa sau indusa de azotati proveniti din surse agricole, respectiv prevenirea poluarii produsa de acesti compusi a fost transpusa prin adoptarea Hotararii Guvernului Romaniei Nr.964/2000. Acest document face referire la aprobarea Planului de Actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu azotati din surse agricole si la infiintarea Comisiei si a grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de Actiune. Ca urmare, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a finantat si coordonat elaborarea studiilor privind metodologiile de identificare si evaluare a zonelor vulnerabile la poluarea cu azotati, avizate si adoptate de catre Comisia pentru aplicarea Planului de Actiune . Pe baza acestora, a fost realizata o prima evaluare a zonelor vulnerabile pentru intrega tara, nominalizate in Planul General de Implementare a Directivei 91/670/EEC.

Evaluarea riscurilor potentiale de afectare a solurilor si a apelor din punct de vedere al nutrientilor din surse agricole, pe baza utilizarii metodologiei elaborate pentru etapa in curs, a permis desemnarea zonelor de vulnerabilitate pe trei categorii:

A-zone potential vulnerabile ca urmare a antrenarii azotatilor catre corpurile de apa de suprafata prin scurgere pe versanti;

B-zone potential vulnerabile prin percolarea azotatilor sub stratul de sol catre acviferele cu nivel liber;

C-zone cu risc ridicat de vulnerabilitate la percolarea azotatilor sub stratul de sol catre acviferele cu nivel liber.  Zonele vulnerabile estimate in etapa actuala reprezinta cca. 8,64% din suprafata tarii, respectiv 13,93% din suprafata totala.

5. Situatia poluarii cu compusi ai azotului a apelor de suprafata in judetul Calarasi

In figurile B6, B7, B8 este prezentata variatia compusilor cu azot din principalele ape de suprafata care strabat judetul Calarasi. Sectiunile de control la care se refera calitatea apelor de suprafata in 2002, mentionate in figurile enumerate mai sus sunt:

1. Budesti (confluenta raului Arges cu Dambovita);
2. Clotesti (intre Budesti si Oltenita, pe raul Arges);
3. Oltenita (pe Dunare, aval de confluenta cu raul Arges),
4. Chiciu (pe Dunare, amonte Calarasi);
5. Roseti (pe bratul Borcea, al Dunarii, aval Calarasi).

Rezultatele masuratorilor efectuate au fost comparate, atat cu STAS 4706-88 cat si cu noua reglementare, Normatviul 1146/2002. Se observa ca, in sectiunile de control 1 si 2 valorile NH⁴⁺ in perioada 1994-2002 au fost mari, de ordinul a 3-6 mg/l dovedind o poluare masiva, datorita evacuarii in Dambovita si apoi in Arges a apelor uzate neepurate din Municipul Bucuresti. Dupa confluenta cu Dunarea, in dreptul localitatii Oltenita valorile NH₄⁺ scad pana la aproximativ 1 mg/l, datorita debitelor mari ale Dunarii.

In concluzie, raurile Dambovita si Arges, pana la confluenta cu fluviul Dunarea se inscriu in categoria „D” conform STAS 4706/88, datorita apelor uzate ale Municipiului Bucuresti. Dupa confluenta cu Dunarea, de la Oltenita si pana la iesirea din judetul Calarasi, apele sunt de categoria a II-a.

Depasirea normelor de calitate NTPA-001/2002 la amoniu, de-a lungul Dunarii, se datoreaza si surselor de poluare neagricole din cadrul judetului Calarasi dintre care se mentioneaza orasul Calarasi, Prefabricate Calarasi, COMCEH Calarasi, Avicola, orasul Oltenita, NAVOL Oltenita, COMSUIN-Ulmeni, etc.

Calitatea apelor subterane a fost urmarita prin analize fizico-chimice efectuate la peste 70 de foraje. Valorile crescute ale indicatorilor NO₂ ^-,NO₃^- au produs imbolnaviri acute la un important numar de sugari. Evolutia numarului de intoxicatii cu azotiti la sugari, aparute in perioada 1996-2002 sunt prezentate in Fig. C4.

6. Zonele vulnerabile la poluarea cu azotati din surse agricole in judetul Calarasi

Directiva 91/676/EEC a fost transpusa in Romania, prin Ordonanta Guvernului Romaniei Nr. 964/2000. Acest document include si Planul de Actiune pentru protectia apelor contra poluarii cu azotati din surse agricole. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a finantat si coordonat metodologia de identificare si evaluare a zonelor vulnerabile la poluarea cu azotati.

In judetul Calarasi, toate zonele vulnerabile fac parte din categoria”B”. Au fost identificate doua zone vulnerabile dupa cum urmeaza:

I. Frumusani cu o suprafata de 645 ha;

II. Sohatu –cu o suprafata de 7.035 ha;

Cele doua zone se afla in Vestul judetului, dupa cum rezulta din Fig. Nr. 1 si 2.

Zona Frumusani include pe teritoriul ei o ferma industriala avicola si o fosta ferma zootehnica, a carei activitate a fost oprita.

Zona Sohatu include pe teritoriul ei fermele industriale de crestere a porcilor Sohatu si Vasilati si orasul Budesti, cunoscut pentru lipsa sistemului de canalizare si a statiei de epurare.

Dinamica apelor subterane. Directia generala de curgere a apelor subterane este catre fluviul Dunarea care are rol de colector al apei freatice din intreaga zona. Apa subterana este in legatura cu apele de suprafata ale Argesului si Dambovita.

Posibilitatea utilizarii apelor uzate orasenesti si a dejectiilor animale pentru irigarea si fertilizarea terenurilor.

Experienta unor tari arata ca, in anumite conditii, apele uzate orasenesti si reziduurile animale pot fi utilizate la irigarea si fertilizarea terenurilor.

Se cunoaste din literatura ca o unitate de greutate vie (1 GV=1000 kg) are urmatoarele caracteristici privind cantitatea de azot din dejectii:

Porci:         0,45 kg N/G.V;

Bovine       0,37 kg N/GV;

Ovine         0,45 kg N/G.V;

Pasari        1,16 kg N/ G.V;

Ferma de selectie a porcinelor PIC S.A. Vasilati aflata pe teritoriul zonei vulnerabile Sohatu, are o laguna de 7000 m³, care stocheaza apele uzate din ferma in vederea pomparii lor la S.C. Agromix Buciumeni S.A. in vederea irigarii terenurilor agricole. Acelasi procedeu este utilizat la fertilizare de catre fermele avicole Frumusani si SC AVIROM Vasilati, precum si de ferma industriala de porci NUTRICOM S.A. Sohatu unde apele uzate sunt inmagazinate in 9 lagune cu un volum de 100.000 m³.

Situatia poluarii apelor subterane

Pentru a evalua continutul in azot al solului, respectiv al apelor subterane s-au luat in consideratie:

Contributia gospodaririilor populatiei;

Contributia animalelor din gospodariile individuale;

Contributia animalelor crescute in ferme de tip industrial;

Raportata la suprafata solului in cele doua zone vulnerabile au rezultat urmatoarele valori ale cantitatilor de azot distribuite pe terenuri agricole;

Frumusani:102,5 kg N/ha,an;

Sohatu: 143 kg N/ha,an;

Codul bunelor practici agricole:

Pentru armonizarea cu cerintele Directivei Uniunii Europene privind protectia apelor impotriva poluarii cu azotati proveniti din agricultura EEC/91/676 din 12 decembrie 1991, in Romania a aparut Hotararea de Guvern Nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de Actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu azotati proveniti din surse agricole. Aceasta reglementare prevede difuzarea Codului de Practici Agricole Agricole care se refera la protectia apelor impotriva poluarii cu fertilizanti proveniti din agricultura si prevenirea fenomenelor de degradare a solului provocatze de practicile agricole, intocmit de specialistii din Ministerul Mediului si Gospodariri Apelor.

In completarea Codului mentionat mai sus, cu sprijinul USAID-Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internationala, prin intermediul proiectului APRA, s-a intocmit „Indrumarul de Bune Practici Agricole, pentru micii fermieri din zone vulnerabile pentru azot, din Romania”.

Relieful este in exclusivitate de campie, cu inclinare usoara NE SV. Cuprinde mai multe subunitati ale Campiei Romane, precum si luncile si terasele larg dezvoltate ale Argesului si Dunarii. Lunca Dunarii reprezinta unitatea cea mai joasa a reliefului, extinsa exclusiv pe partea stanga a fluviului, pe latimi cuprinse intre 6 si 14 km. Cu mici exceptii Lunca Dunarii, a fost indiguita si desecata. In extremitatea estica a judetului se afla aproximativ jumatate din suprafata marii unitati de relief denumita Balta Ialomitei, dezvoltata intre Dunarea Veche la E si Bratul Borcea la V.

Clima. Este temperat continentala, caracterizata prin veri calduroase si ierni reci, marcate uneori de viscole puternice.

Temperatura medie: 10 grade C.

Precipitatiile medii: 540 mm

Vanturile bat cu o frecventa mai mare dinspre V, N si NE, cu viteze medii anuale ce variaza intre 2,6 si 5,3 m/s.

Reteaua hidrografica este tributara in intregime Dunarii, care formeaza limita de S si de E a judetului Calarasi, pe o distanta de 145 km.

Vegetatia. Apartine in cea mai mare parte zonei de stepa (stejar brumariu, frasin, ulm , plop), caracterizata prin pajisti alcatuite din firuta, nagara, pelinita, laptele cainelui, paius, etc. In prezent, vegetatia este inlocuita aproape in totalitate cu culturi agricole.

Fauna. Este caracteristica zonelor de stepa si silvostepa printre care se gasesc: iepurele, popandaul, dihorul de stepa, harciogul, soarecele de camp, sobolanul, orbetele, prepelita, potarnichea, ciocarlia, soparla, sarpele, gusterul si numeroase insecte. In paduri traiesc: caprioare, mistreti, vulpi, lupi, etc. Fauna din arealul luncilor si lacurilor este mult mai bogata si variata, reprezentata prin: vidra, caine enot, bizam, corcodel, lisita, barza, soim dunarean, etc. Ihtiofauna cuprinde: crap, stiuca, somn, caras, biban, platica, caracuda, etc.

Invatamantul se desfasoara in cele 171 gradinite, 184 scoli generale, 14 licee, 9 scoli profesionale. Reteaua asezamintelor de cultura cuprinde 216 biblioteci, un cinematograf, o casa de cultura, 71 de camine culturale, 4 muzee, un ansamblu de cantece si dansuri Baraganul.

Sanatate. Exista 7 spitale, 8 dispensare policlinici, 83 dispensare medicale, 48 farmacii, in care-si desfasoara activitatea 335 medici si 1317 cadre medicale cu pregatire medie.

Turism. Este legat cu precadere de prezenta Dunarii si a obiectivelor social culturale si istorice din localitatile aflate de-a lungul fluviului, municipiul Calarasi reprezentand principalul centru turistic. Deplasarile cu vaporul pe Dunare, spre locurile de pescuit si vanat din Balta Ialomitei, reprezinta una dintre atractiile turistice favorite. Soseaua care leaga Bucurestiul de litoralul Marii Negre asigura tranzitarea in sezonul estival a unui mare numar de turisti. Acestia pot stationa in padurea Floroaica si Bogdana sau pot vizita rezervatiile forestiere Ciornuleasa, Tamadau, Caiafele si Moroiu.