Drept administrativ - grile
MULTIPLE CHOICE
1. Precizati care este
obiectul contractelor administrative, din punct de vedere
al regimului juridic
conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ.
a.
|
punerea in valoare a
bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes
public, prestarea
serviciilor publice
|
ANS: A
2. Care este obiectul
contractelor administrative, din punct de vedere al
regimului juridic
conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ?
c.
|
punerea in valoare a
bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes
public, achizitiile
publice.
|
ANS: C
3. Precizati care sunt
caracterele contractelor administrative.
c.
|
sunt contracte cu
executare succesiva in timp
|
ANS: C
4. Care sunt caracterele
contractelor administrative?
b.
|
sunt contracte
solemne
|
ANS: B
5. Intre cine se incheie
contractul de concesiune reglementat prin legea 219/1998 – privind regimul
concesiunilor?
b.
|
un concedent –
autoritate publica si un concesionar persoana fizica sau persoana
juridica de drept
privat romana sau straina
|
ANS: B
6. In numele cui
autoritatea publica poate detine calitatea de concedent in
cadrul unui contract
de concesiune?
b.
|
in numele statului
(ministere)
|
ANS: B
7. Ce dobandeste cu titlu
definitiv sau temporar o persoana juridica denumita
autoritate
contractanta in cadrul unui contract de achizitie publica?
a.
|
produse, lucrari sau
servicii
|
ANS: A
8. Pe baza caror
principii se realizeaza atribuirea contractului de achizitie publica?
a.
|
principiul liberei
circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice
|
ANS: A
9. Precizati care sunt
primcipiile pe baza carora se realizeaza atribuirea contractului de achizitie
publica.
b.
|
principiul liberei
circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice
|
ANS: B
10. Prin ce procedee se
poate face atribuirea contractului de achizitie publica?
a.
|
licitatie - deschisa
sau restransa
|
ANS: A
11. Precizati prin ce
procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie publica.
c.
|
negocierea -
competitiva sau cu o singura sursa
|
ANS: C
12. Care sunt partile
contractului de inchiriere a bunurilor proprietate publica a
statului si a
unitatilor administrativ teritoriale?
a.
|
o persoana de drept
public denumita locator si o persoana de drept privat denumita
locatar
|
ANS: A
13. Care tip de contract
administrativ are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de
constructii in schimbul unui pret?
a.
|
contract de lucrari
publice
|
ANS: A
14. Care tip de contract
administrativ – contract de achizitie publica, acorda executantului concesionar
dreptul de a exploata sau administra rezultatul lucrarilor
pentru o perioada de
timp determinata?
b.
|
contract pentru
concesiunea de lucrari
|
ANS: B
15. Ce fel de bun se
remite spre folosinta temporar, gratuit – unei persoane de
drept privat – unui
comodatar cu obligatia de a-l restitui in natura, in cazul
contractului de
comodat incheiat de catre organele administratiei publice?
a.
|
un bun aflat in
proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale
|
ANS: A
16. Ce fel de bun poate fi
bunul ce face obiectul contractului de comodat incheiat
de catre organele
administratiei publice?
c.
|
un bun aflat in
proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale.
|
ANS: C
17. Conform art.17 din
Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si
regimul juridic al
acesteia si prevederile OG nr.124/1998 privind organizarea si
functionarea
cabinetelor medicale pot fi date in comodat - imobile din patrimoniul
de stat sau unitatilor
administrativ teritoriale pentru ce destinatii?
ANS: C
18. Ce are ca obiect, dupa
caz, contractul de parteneriat public-privat?
a.
|
proiectarea,
finantarea, constructia si exploatarea, intretinerea si transferul oricarui
bun
public
|
ANS: A
19. Ce fel de acte
juridice sunt contractele administrative?
a.
|
actele juridice pe
care le incheie organele administratiei publice cu cei administrati
|
ANS: A
20. Cum sunt clauzele
contractelor administrative?
a.
|
clauzele nu sunt
negociabile
|
ANS: A
21. Cum este definit
contractul de concesiune?
a.
|
contractul prin care
o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada
de cel mult 49 de
ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de
exploatare a unui
bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei
redevente
|
ANS: A
22. Cum este definit
contractul de achizitie publica?
b.
|
este contractul
incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita
autoritate
contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau
servicii prin
atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii
uneia dintre
procedurile prevazute
|
ANS: B
23. Cum este definit
contractul de lucrari publice?
c.
|
este acel contract
administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita
executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de
constructii, in
schimbul unui pret
|
ANS: C
24. Cum este definit
contractul pentru concesiunea de lucrari?
b.
|
este acel tip de
contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu
deosebirea ca
autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda
executantului-concesionar
dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor
pentru o perioada de
timp
|
ANS: B
25. Cum este definit
contractul de grant?
c.
|
este contractul
incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai
grupurilor din
comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect
intocmit de
beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani
|
ANS: C
26. Precizati ce are ca
obiect contractul de parteneriat public privat?
c.
|
dupa caz,
proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea si transferul
oricarui bun public.
|
ANS: C
27. Ce reprezinta obiectul
contractului de asociere in participatiune?
a.
|
realizarea unui
interes public
|
ANS: A
28. Cine are competenta sa
verifice utilizarea grantului, potrivit proiectului aprobat?
a.
|
Fondul Roman de
Dezvoltare Sociala
|
ANS: A
29. Aratati daca din punct
de vedere al regimului juridic aplicabil, contractele
administrative sunt
asimiliate actelor administrative.
c.
|
sunt asimilate
actelor administrative.
|
ANS: C
30. In ce sens se explica
caracterul sinalagmatic al contractelor administrative?
c.
|
in sensul ca atat
autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au obligatii in
executarea contractului
|
ANS: C
31. Precizati ce fel de
caracter au contractele administrative.
a.
|
ele au caracter
oneros
|
ANS: A
32. Ce fel de contracte
sunt contractele administrative?
b.
|
ele sunt contracte
numite
|
ANS: B
33. Ce fel de reglementare
juridica au contractele administrative?
a.
|
aceste contracte au
o reglementare specifica
|
ANS: A
34. Cine isi cunoaste
intinderea obligatiilor in cazul contractelor administrative?
c.
|
ambele parti, atat
autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat cunosc
intinderea
obligatiilor inca din momentul incheierii contractului.
|
ANS: C
35. Precizati cum sunt
clauzele contractelor administrative.
b.
|
clauzele sunt
stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa
|
ANS: B
36. Precizati ce fel de
sanctiune se aplica in cazul contractelor administrative in cazul in care nu au
fost indeplinite formele si procedurile prevazute de lege, avand in vedere
faptul ca acestea sunt contracte solemne.
b.
|
se aplica sanctiunea
nulitatatii absolute
|
ANS: B
37. In ce poate consta
obiectul contractelor administrative?
a.
|
punerea in valoare a
bunurilor proprietate publica
|
ANS: A
38. Precizati daca activitatile
de prestare a serviciilor publice pot face obiectul
contractelor
administrative.
a.
|
acestea pot face
obiectul contractelor administrative
|
ANS: A
39. Pentru ce pot fi
utilizate contractele administrative de catre autoritatile publice?
c.
|
concesionarea
serviciilor publice de interes national
|
ANS: C
40. Care sunt principiile
ce stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica?
b.
|
principiul
eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul tratamentului egal
|
ANS: B
41. Cum se poate atribui
contractul de achizitie publica?
b.
|
prin negociere cu o
singura sursa
|
ANS: B
42. Intre cine se incheie
contractul de lucrari publice?
c.
|
acest contract se
incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se
acorda, de regula,
prin licitatie organizata de autoritatea publica.
|
ANS: C
43. Precizati ce fel de
drept acorda autoritatea publica, concesionarului, in cazul
contractului pentru
concesiunea de lucrari.
a.
|
dreptul de a
exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata
|
ANS: A
44. Ce poate constitui
obiect al contractului de comodat incheiat de organele
administratiei
publice?
b.
|
un bun aflat in
proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat in folosinta
gratuita pe o
perioada determinata
|
ANS: B
45. Care sunt partile
contractului de parteneriat public-privat?
a.
|
o autoritate publica
centrala sau locala si una sau mai multe persoane de drept privat
|
ANS: A
46. Precizati ce are ca
obiect contractul de grant, incheiat intre Fondul Roman
de Dezvoltare Sociala
si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace.
a.
|
transmiterea de sume
de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de
beneficiari
|
ANS: A
47. Ce contract
administrativ are ca obiect realizarea unui interes public?
a.
|
contractul de
asociere in participatiune
|
ANS: A
48. Precizati care
contract administrativ are ca obiect executia unuia sau multor
lucrari de constructii
, in schimbul unui pret.
b.
|
contractul de
lucrari publice
|
ANS: B
49. Ce se intelege prin caracterul
oneros al contractelor administrative?
a.
|
autoritatea
administrativa urmareste realizarea unui interes public, in timp ce persoana
de drept privat
urmareste obtinerea unui castig material
|
ANS: A
50. Explicati de ce
contractele administrative sunt contracte de adeziune.
a.
|
deoarece clauzele
sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa
prin caietul de
sarcini, in baza prevederilor legale
|
ANS: A
51. Bunurile care apartin statului si
unitatilor administrativ-teritoriale constituie:
c.
|
una din principalele
parghii utilizate in scopul realizarii sarcinilor generale ale
sistemului organelor
administratiei publice.
|
ANS: C
52. Domeniul public este
alcatuit
din urmatoarele categorii de bunuri:
b.
|
bunurile
prevazute in anexa la
Legea nr.213/1998;
|
ANS: B
53. Ca institutie juridica,
in raport cu proprietatea publica sau in functie de sfera de
cuprinde, domeniul public:
c.
|
poate cuprinde atat
bunuri mobile cat si bunuri imobile
|
ANS: C
54. Bunurile care apartin domeniului
public:
b.
|
sunt
imprescriptibile extinctiv si achizitiv
|
ANS: B
55. Proprietatea publica se dobandeste:
a.
|
numai pe cai
juridice specifice dreptului comun
|
b.
|
numai pe cai
juridice specifice dreptului public
|
c.
|
atat pe cai
specifice dreptului comun cat si pe cai specifice dreptului public
|
ANS: C
56. Dreptul de proprietate
publica poate fi dobandit:
a.
|
pe cale
naturala
|
b.
|
prin acte de donatie
sau legate acceptate de statul roman, prin Ministerul
Finantelor Publice
|
c.
|
in orice mod
prevazut de Legea privind organizarea Guvernului.
|
ANS: A
57. Serviciul public
reprezinta, potrivit opiniilor exprimate in literatura de
specialitate
a.
|
chintesenta
administratiei publice
|
b.
|
vietii sociale
|
c.
|
fundamentul
dreptului privat
|
ANS: A
58. Serviciul public
reprezinta, potrivit opiniilor exprimate in literatura de
specialitate
a.
|
chintensenta
principiului securitatii sociale
|
b.
|
fundamentul
dreptului public modern
|
c.
|
activitatea
prestata in serviciul comunitatii de catre agentii economici
privati
|
ANS: B
59. Serviciile publice au
aparut
ca urmare a constatarii:
a.
|
aparitiei nevoilor
statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunitati
|
b.
|
constatarii
necesitatii de multiplicare a formelor de interventie a statului in
activitatea
agentilor economici
|
c.
|
aparitiei nevoilor
sociale ale comunitatii a caror satisfacere face necesara
interventia statului
|
ANS: C
60. In raport cu aparitia dreptul public si
dreptul privat, serviciul public:
a.
|
prevaleaza
dreptului public
|
b.
|
prevaleaza
dreptului privat
|
c.
|
este ulterior
aparitiei dreptului international privat
|
ANS: A
61. Sarcinile de prestatie ale administratiei
publice se clasifica in:
a.
|
sarcini de interes
particular
|
b.
|
sarcini de interes
local
|
c.
|
sarcini de
importanta redusa pentru a caror satisfacere nu este
necesara interventia
statului
|
ANS: B
62. Activitatea de
reprezentare diplomatica a Statului Roman:
a.
|
este un serviciu
public
|
b.
|
este de interes
particular
|
c.
|
este o sarcina
de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice
|
ANS: A
63. Sunt sarcini de prestatie de interes
local ce revin administratiei publice:
a.
|
serviciul de
paza si protectie
|
b.
|
serviciile de
asistenta sociala
|
c.
|
serviciile de
reeducare
|
ANS: B
64. Sunt sarcini de prestatie de interes
local ce revin administratiei publice:
a.
|
reprezentarea
internationala
|
b.
|
alimentarea cu
energie eoliana
|
c.
|
canalizarea
|
ANS: C
65. Activitatile juridice
si materiale ale administratiei publice se impart in:
a.
|
activitati cu
caracter de recomandare
|
b.
|
activitati cu
caracter comercial
|
c.
|
activitati cu
caracter de dispozitie
|
ANS: C
66. Prin serviciu public
se intelege:
a.
|
activitate cu
caracter de recomandare
|
b.
|
restructurarea
economico-administrativa
|
c.
|
organizatia de stat
sau a colectivitatii locale, infiintata de autoritatile
competente, cu
scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor
societatii, in
regim de drept administrativ sau civil, in procesul de executare a
legii
|
ANS: C
67. Este un serviciu
public:
a.
|
serviciul de
igienizare a spatiilor comerciale
|
b.
|
activitatea de
legiferare realizata de Parlament
|
c.
|
serviciul de
asistenta sportiva
|
ANS: B
68. Potrivit Constitutiei, sunt
principii de baza ale administratiei publice
locale:
a.
|
principiul
independentei serviciilor publice
|
b.
|
principiul
eficientei si eficacitatii in administrarea finantelor publice locale
|
c.
|
principiul
deconcentrarii serviciilor publice
|
ANS: C
69. Este serviciu public:
a.
|
serviciul public de
reprezentare in justitie
|
b.
|
serviciul public de
solutionare de catre instantele judecatoresti a litigiilor de
drept public si de
drept privat
|
c.
|
serviciul public de
reconstituire
|
ANS: B
70. Pentru a ne afla in
prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin
urmatoarele conditii:
a.
|
existenta unei
solicitari exprese adresate statului
|
b.
|
infiintarea
serviciului sa se faca prin ordin al ministrului
|
c.
|
activitatea
serviciului sa se desfasoare in realizarea autoritatii de stat
|
ANS: C
71. Pentru a ne afla in
prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin
urmatoarele conditii:
a.
|
existenta unei legi
care sa reglementeze infiintarea serviciului
|
b.
|
adoptarea sau
emiterea de catre autoritatea competenta a actului de infiintare
a serviciului public
|
c.
|
activitatea
serviciului sa se desfasoare printr-un agent economic
|
ANS: B
72. Regimul juridic
aplicabil serviciilor publice este format:
a.
|
numai din regulile
instituite prin actul de infiintare, organizare si functionare a
serviciului
|
b.
|
din totalitatea
normelor de drept aplicabile infiintarii, organizarii si
prestarii
serviciului public
|
c.
|
numai din norme de
drept public
|
ANS: B
73. Regimul juridic
aplicabil serviciilor publice:
a.
|
este format din
norme de drept public si de drept privat
|
b.
|
este reprezentat de
normele de drept public aplicabile
|
c.
|
consta in
reglementarile de drept public adoptate sau emise de autoritatile
competente
|
ANS: B
74. Sub aspectul denumirii
si
in raport cu utilitatea publica, serviciul public:
a.
|
mai este cunoscut si
sub denumirea de serviciu de utilitate publica
|
b.
|
se diferentiaza
de serviciul de utilitate publica
|
c.
|
este o specie a
serviciului de utilitate publica
|
ANS: B
75. Serviciul public se
diferentiaza de serviciul de utilitate publica prin una
din urmatoarele
caracteristici care ii sunt specifice:
a.
|
este realizat de o
structura organizatorica de drept privat, cum este cazul
societatilor
comerciale care asigura serviciul public de salubrizare
|
b.
|
nu este supus
tutelei administrative
|
c.
|
este supus
reglementarilor si controlul statului cu privire la formarea si
utilizarea
resurselor financiare
|
ANS: C
76. In raport de forma de
organizare, serviciile publice se impart in:
a.
|
organe ale
administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societati
si companii
nationale de interes public
|
b.
|
organe ale
administratiei publice si societati comerciale
|
c.
|
institutii publice
si agenti economici
|
ANS: A
77. Sub aspectul infiintarii si
finantarii, serviciile publice care functioneaza
sub forma de organe
ale administratiei publice:
a.
|
pot fi infiintate
prin hotarare a consiliului de stat
|
b.
|
sunt finantate
exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele
percepute pentru
serviciile prestate
|
c.
|
pot fi infiintate de
Parlament
|
ANS: C
78. Sub aspectul infiintarii,
serviciile publice care functioneaza sub forma de
organe ale administratiei publice:
a.
|
pot fi infiintate de
consiliul de stat
|
b.
|
pot fi infiintate
prin decret-lege
|
c.
|
pot fi infiintate
prin ordin al ministrului
|
ANS: C
79. Sub aspectul activitatii desfasurate,
a sumelor percepute pentru
activitatea desfasurata
si al periodicitatii si ritmicitatii activitatii,
serviciile publice care functioneaza sub forma de
organe ale administratiei publice:
a.
|
isi desfasoara
activitatea numai in mod gratuit si din oficiu
|
b.
|
pot percepe taxe,
tarife si contraprestatii pentru serviciile prestate
|
c.
|
isi
desfasoara activitatea in mod continuu si ritmic, dupa
programe aduse la
cunostinta
publicului
|
ANS: C
80. Sunt principii de
organizare si functionare a serviciilor publice:
a.
|
principiul
independentei
|
b.
|
principiul
proportionalitatii
|
c.
|
principiul
continuitatii
|
ANS: C
81. Sunt principii de
organizare si functionare a serviciilor publice:
a.
|
principiul inamovibilitatii
|
b.
|
principiul
independentei
|
c.
|
principiul
eficientei si eficacitatii
|
ANS: C
82. Sunt servicii publice:
a.
|
serviciul de
alimentare cu energie eoliana
|
b.
|
serviciul de
transport in regim de taxi
|
c.
|
serviciul de
administrare a domeniului privat al unitatilor administrativteritoriale
|
ANS: C
83. Sunt servicii publice:
a.
|
producerea energiei
eoliene in sistem centralizat
|
b.
|
furnizarea energiei
termice in sistem centralizat
|
c.
|
reducerea zgomotului
|
ANS: B
84. Sunt servicii publice:
a.
|
serviciile
comunitare de utilizari publice
|
b.
|
canalizarea si
epurarea apelor riverane
|
c.
|
distributia de
energie termica in sistem centralizat
|
ANS: C
85. Sunt servicii publice
a.
|
salubrizarea
incintelor
|
b.
|
administrarea
domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale
|
c.
|
transportul local in
regim de taxi
|
ANS: B
86. Sunt servicii publice
a.
|
serviciul public de
lectura
|
b.
|
eliberarea biletelor
de tratament medical
|
c.
|
inmatricularea
bicicletelor
|
ANS: A
87. Trasaturile
actului administrativ sunt:
a.
|
este forma
juridica principala de activitate a administratiei publice;
|
b.
|
reprezinta o
manifestare de vointa expresa, bilaterala si supusa unui
regim de
putere publica;
|
c.
|
nu produce efecte
juridice, adica nu da nastere, modifica sau stinge raporturi
juridice de drept
administrativ
|
ANS: A
88. Sunt caracteristici
ale actului administrativ:
a.
|
actul administrativ
este, in principiu, irevocabil
|
b.
|
actul administrativ
este adoptat/emis de catre o autoritate publica in vederea
organizarii
executarii legii si executarii in concret a acesteia
|
c.
|
actul administrativ
trebuie investit cu formula executorie
|
ANS: B
89. Principiul legalitatii actului
administrativ presupune urmatoarele:
a.
|
actul administrativ
sa respecte doar conditiile de oportunitate existente in
momentul
emiterii/adoptarii acestuia;
|
b.
|
actul administrativ
sa fie emis/adoptat in limitele competentei legale a autoritatii
publice ierarhic
superioare;
|
c.
|
calitatea actului
administrativ de a corespunde Constitutiei si legii in baza si in
executarea
careia a fost emis.
|
ANS: C
90. Principiile care stau
la baza procedurii administrativ-jurisdictionale sunt:
a.
|
principiul
contradictorialitatii si principiul asigurarii dreptului la
aparare
|
b.
|
principiul
subordonarii activitatii administrativ-jurisdictionale celei
judiciare
|
c.
|
principiul
disponibilitatii.
|
ANS: A
91. Reclamantul poate
introduce actiunea in contencios administrativ la:
a.
|
instanta de la
sediul autoritatii publice parate
|
b.
|
la alegere intre
instanta de la domiciliul/sediul reclamantului si cea de la sediul
autoritatii
publice
|
c.
|
mai intai la
instanta de la sediul autoritatii publice parate si ulterior la
domiciliul
reclamantului
|
ANS: B
92. Sistemul dualist de
jurisdictie in materia contenciosului administrativ este
reglementat in:
a.
|
Franta, Belgia,
Italia, Germania;
|
b.
|
Romania si Spania
|
c.
|
Finlanda si Anglia.
|
ANS: A
93. Temeiul constitutional al
contenciosului administrativ este:
a.
|
numai art. 52 din
Constitutie, republicata;
|
b.
|
numai art. 126
alin.(6) din Constitutie, republicata
|
c.
|
art. 52 si art. 126
alin. (6) din Constitutie, republicata.
|
ANS: C
94. Contenciosul
administrativ se refera la:
a.
|
totalitatea
litigiilor dintre autoritatile publice si particulari, solutionate de
instante
judecatoresti specializate
|
b.
|
activitatea de
control exercitata asupra autoritatilor executive;
|
c.
|
ori procedura
prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic
|
ANS: A
95. Ministerul Public
participa in litigiile de contencios administrativ in
urmatoarele situatii:
a.
|
sesizeaza
instanta de contencios administrativ competenta, cand apreciaza
ca
prin emiterea unui
act administrativ normativ se vatama un interes legitim public
|
b.
|
in orice faza a
procesului la solutionarea cererilor in contencios administrativ,
avand ca obiect
anularea unui act administrativ individual;
|
c.
|
cand instanta de
contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea in
cauza a
Ministerului Public, pentru apararea unor drepturi si interese legitime
private.
|
ANS: A
96. In cazul actiunilor
promovate de Agentia Nationala a Functionarilor
Publici procedura
prealabila este:
a.
|
facultativa
|
b.
|
obligatorie;
|
c.
|
poate fi urmata
concomitent cu actiunea in contencios administrativ
|
ANS: A
97. Pot fi persoane vatamate,
in sensul legii contenciosului administrativ si:
a.
|
un grup de persoane
fizice, cu personalitate juridica, titular al unor drepturi si
interese publice
|
b.
|
organisme sociale
care invoca o vatamare, printr-un act administrativ, a unui
interes legitim
public
|
c.
|
un grup de persoane
fizice, fara personalitate juridica, titular al unor drepturi
si
interese legitime
publice
|
ANS: B
98. Notiunea de
„autoritate publica”, reprezinta potrivit dispozitiilor
legii
contenciosului
administrativ:
a.
|
orice organ de stat
sau al unitatilor-administrativ teritoriale care actioneaza, in
regim de putere
publica, pentru satisfacerea interesului public general
|
b.
|
orice formatiune
politica reprezentata in Parlamentul Romaniei
|
c.
|
persoane fizice,
care au statut de utilitate publica sau presteaza un serviciu
public, in regim de
putere publica.
|
ANS: A
99. Forma scrisa a actului
administrativ este necesara pentru:
a.
|
publicarea in
Monitorul Oficial al Romaniei
|
b.
|
executarea si
respectarea intocmai de catre cei carora li se adreseaza
|
c.
|
posibilitatea
revocarii de catre organul emitent sau cel ierarhic superior.
|
ANS: B
100. Dreptul de tutela
administrativa se exercita prin:
a.
|
Prefect
|
b.
|
Guvern
|
c.
|
Agentia
Nationala de Administrare Fiscala
|
ANS: A
101. Prefectul poate ataca
in contencios administrativ:
a.
|
hotararile de
guvern;
|
b.
|
actele pe care le
considera nelegale, emise de autoritatile publice locale;
|
c.
|
actele
autoritatilor publice centrale
|
ANS: B
102. Agentia Nationala
a Functionarilor Publici poate ataca in contencios
administrativ:
a.
|
actele
autoritatilor publice centrale in conditiile Codului Muncii
|
b.
|
actele
autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca
legislatia
privind functia
publica
|
c.
|
actele
autoritatilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere
interesului public.
|
ANS: B
103. Conditiile de
admisibilitate a cererii de sesizare cu exceptia de
nelegalitate sunt,
potrivit art. 4 din legea contenciosului administrativ:
a.
|
obiectul exceptiei
de nelegalitate sa vizeze un act administrativ unilateral;
|
b.
|
sa nu existe pe
rolul instantelor judecatoresti un alt proces in legatura cu
acelasi
act administrativ
|
c.
|
solutionarea
litigiului pe fond sa nu depinda de actul administrativ a
carui
nelegalitate se
invoca.
|
ANS: A
104. Caracteristicile
procedurii de solutionare a exceptiei de nelegalitate sunt:
a.
|
competenta de
solutionare apartine instantei investita cu judecarea fondului
litigiului;
|
b.
|
exceptia de
nelegalitate se judeca de urgenta, cu citarea partilor si a
emitentului
actului
administrativ
|
c.
|
recursul impotriva
solutiei primei instante se declara in termenul de 15 zile
prevazut de
Codul de procedura civila
|
ANS: B
105. Nu pot fi atacate in
contenciosul administrativ:
a.
|
actele
administrative care privesc raporturile dintre instantele judecatoresti
si
Parlament;
|
b.
|
ordinul prefectului
de numire in functii publice
|
c.
|
actele de comandament
cu caracter militar
|
ANS: C
106. Sunt exceptate de la
controlul judecatoresc al instantei de contencios:
a.
|
actele
administrative care fac obiectul unei jurisdictii administrative speciale
|
b.
|
actele
administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede,
prin
lege organica,
o alta procedura judiciara;
|
c.
|
actele
administrative emise, cu exces de putere, pentru aplicarea starii de
asediu.
|
ANS: B
107. Jurisdictiile
administrative speciale au urmatoarele caracteristici:
a.
|
sunt obligatorii
|
b.
|
sunt guvernate de
principiul celeritatii
|
c.
|
facultative.
|
ANS: C
108. Situatiile care pot
genera conflictele solutionate pe calea contenciosului
administrativ sunt urmatoarele:
a.
|
emiterea unui act
administrativ considerat vatamator
|
b.
|
refuzul nejustificat
al unei autoritati publice de a aproba proiectul unei hotarari
de guvern;
|
c.
|
incheierea unui
contract intre o autoritate publica si un membru al Guvernului
|
ANS: A
109. Plangerea prealabila poate fi
formulata, potrivit art. 7 din legea
contenciosului
administrativ, de:
a.
|
persoana
vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act
administrativ
unilateral
|
b.
|
persoana
vatamata care a optat pentru procedura
administrativ-jurisdictionala
prevazuta
prin lege speciala;
|
c.
|
persoana care se
considera vatamata printr-un act administrativ normativ
adresat altui
subiect de drept
|
ANS: A
110. Plangerea prealabila are
caracter:
a.
|
facultativ;
|
b.
|
obligatoriu
|
c.
|
de sesizare a
instantei de contencios administrativ
|
ANS: B
111. Termenul de formulare
a plangerii prealabile este, potrivit dispozitiilor
legii contenciosului
administrativ:
a.
|
30 de zile de la
emiterea actului administrativ individual
|
b.
|
oricand pentru actul
administrativ unilateral
|
c.
|
30 de zile de la
comunicarea actului administrativ individual
|
ANS: C
112. In cazul contractelor
administrative, plangerea prealabila semnifica:
a.
|
incetarea efectelor
contractului
|
b.
|
incercarea unei
concilieri, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila
referitoare la
litigiile comerciale;
|
c.
|
ori desfiintarea de
drept a contractului administrativ
|
ANS: B
113. Termenul de 6 luni
pentru formularea plangerii prealabile in cazul
contractelor
administrative incepe sa curga:
a.
|
de la data
incheierii contractului, in cazul litigiilor legate de incheierea lui;
|
b.
|
de la data
incetarii obligatiilor contractuale, in cazul litigiilor legate de
executarea lui
|
c.
|
de la data
producerii efectelor juridice ale contractului
|
ANS: A
114. Natura juridica a termenului
de 6 luni de la emiterea actului, prevazut de
art. 7 alin. 7 din
legea contenciosului administrativ este:
a.
|
de decadere
|
b.
|
de prescriptie;
|
c.
|
de recomandare.
|
ANS: B
115. Conditiile de fond ale
exercitarii actiunii in contencios administrativ sunt:
a.
|
actul atacat sa
fie act administrativ normativ, in forma tipica sau asimilata
|
b.
|
actul atacat sa
emane de la un organism social care apara valori de interes
general;
|
c.
|
actul atacat sa
vatame un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat
sau public.
|
ANS: C
116. Sunt conditii de forma
si procedurale ale exercitarii actiunii in contencios
administrativ:
a.
|
indeplinirea
procedurii prealabile, prin formularea recursului gratios si/sau a
recursului
administrativ ierarhic
|
b.
|
sesizarea cu actiune
directa a instantei de contencios administrativ competente
|
c.
|
persoana
vatamata sa se adreseze intr-un termen rezonabil
instantei de
contencios
administrativ
|
ANS: A
117. Sunt conditii de exercitare
ale actiunii in contencios administrativ:
a.
|
introducerea
actiunii intr-un termen de 30 de zile de la comunicarea raspunsului
la plangerea
prealabila sau a refuzului nejustificat de a solutiona cererea
|
b.
|
actul administrativ
atacat sa nu fie din cele exceptate de la controlul instantei de
contencios
administrativ
|
c.
|
actiunea sa
aiba ca obiect anularea unui act administrativ individual.
|
ANS: B
118. Persoana vatamata
poate solicita instantei de contencios administrativ:
a.
|
anularea in tot sau
in parte a actului administrativ;
|
b.
|
revocarea actului
administrativ
|
c.
|
reducerea pagubei
cauzate prin actul administrativ vatamator.
|
ANS: A
119. Persoana vatamata
mai poate solicita instantei de contencios
administrativ si:
a.
|
declararea ca
neconstitutionala a unei ordonante de guvern
|
b.
|
reparatii pentru
daune morale
|
c.
|
obligarea
autoritatii parate la retragerea actului administrativ
vatamator.
|
ANS: B
120. Instanta de contencios
administrativ poate pronunta urmatoarele solutii:
a.
|
sa
raspunda reclamantului in sensul rezolvarii favorabile a
cererii;
|
b.
|
sa acorde daune
materiale si/sau morale in cazul anularii actului administrativ;
|
c.
|
sa respecte
legea in executarea careia a fost emis actul administrative.
|
ANS: B
121. Litigiile privind
contractele administrative, pe care instanta de contencios
administrativ le poate
solutiona
sunt:
a.
|
exclusiv cele legate
de incheierea si executarea contractelor administrative;
|
b.
|
cele privind durata
executarii contractului administrativ;
|
c.
|
cele legate de faza
premergatoare incheierii contractului, precum si cele in
legatura
cu incheierea, modificarea, interpretarea, executarea si incetarea
contractului
administrativ.
|
ANS: C
122. Principiul dupa care se solutioneaza
litigiile avand ca obiect contractul
administrativ este:
a.
|
principiul
securitatii raporturilor juridice
|
b.
|
regula
subordonarii principiului libertatii contractuale fata de
principiul
prioritatii interesului
public
|
c.
|
principiul
libertatii contractuale
|
ANS: B
123. Conditiile de exercitare
a actiunii in contencios administrativ de catre
persoana vatamata
prin ordonante sau dispozitii din ordonante sunt:
a.
|
invocarea pe cale
principala a exceptiei de neconstitutionalitate
|
b.
|
introducerea unei
actiuni principale, insotita de exceptia de
neconstitutionalitate;
|
c.
|
obiectul principal
al actiunii sa fie constatarea neconstitutionalitatii ordonantei
sau a dispozitiei
din ordonanta.
|
ANS: B
124. Persoana vatamata
prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate
solicita instantei de contencios
administrativ si:
a.
|
anularea actelor
administrative emise in baza ordonantei;
|
b.
|
pronuntarea unei
hotarari judecatoresti care sa inlocuiasca ordonanta declarata
neconstitutionala;
|
c.
|
anularea ordonantei
si amendarea emitentului actului
|
ANS: A
125. Competenta materiala
de solutionare in fond a litigiilor privind actele
administrative emise
sau incheiate de autoritatile publice locale revine:
a.
|
tribunalelor
administrativ-fiscale;
|
b.
|
sectiilor de
contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, in cazul
litigiilor privind
taxe si impozite si accesorii ale acestora in valoare de pana la 500.000
lei;
|
c.
|
instantei
judecatoresti care exercita un control de plina jurisdictie
|
ANS: B
126. Sectiile de contencios
administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel au
competenta sa judece:
a.
|
in prima
instanta, litigiile privind actele administrative emise de
autoritati
publice locale;
|
b.
|
ca instanta de
recurs, recursurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de
sectiile civile si
comerciale ale tribunalelor
|
c.
|
litigiile privind
taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii
ale acestora in
valoare mai mare de 500.000 lei.
|
ANS: C
127. Litigiile de
contencios administrativ se solutioneaza:
a.
|
in sistemul
triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs);
|
b.
|
in sistemul dublului
grad de jurisdictie (fond si recurs);
|
c.
|
in prima si
ultima instanta, in cazul Sectiei de contencios administrativ si
fiscal
a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie.
|
ANS: B
128. Competenta teritoriala
in materia contenciosului administrativa este:
a.
|
exclusiva;
|
b.
|
alternativa;
|
c.
|
obligatorie
|
ANS: B
129. Prin plangerea
prealabila, persoana vatamata poate
solicita:
a.
|
anularea actului
administrativ;
|
b.
|
emiterea unui alt
act administrativ;
|
c.
|
reexaminarea actului
administrativ cu caracter normativ sau individual
|
ANS: C
130. Natura juridica a termenelor
de 6 luni, respectiv 1 an prevazute de art. 11
alin. (1) si (2) din legea
contenciosului administrativ este:
a.
|
ambele termene sunt
de prescriptie;
|
b.
|
ambele termene sunt
de recomandare
|
c.
|
termenul de 6 luni
este de prescriptie, iar cel de 1 an este termen de decadere.
|
ANS: C
131. Sunt exceptate de la
respectarea termenului de 6 luni prevazut de art. 11
alin. (1) din legea
contenciosului administrativ:
a.
|
actiunile privind
actele administrative cu caracter normativ;
|
b.
|
actiunile introduse
impotriva actelor administrativ-jurisdictionale
|
c.
|
actiunile formulate
de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Agentia
Nationala a
Functionarilor Publici.
|
ANS: A
132. La primirea actiunii, instanta
de contencios administrativ este obligata:
a.
|
fie sa
ceara autoritatii al carei act este atacat sa-i comunice
de urgenta acel act;
|
b.
|
sa dispuna
citarea partilor;
|
c.
|
sa amendeze
conducatorul autoritatii publice daca autoritatea nu trimite,
in
termenul stabilit,
lucrarile solicitate de instanta
|
ANS: A
133. Suspendarea executarii actului
administrativ in temeiul art. 14 din legea
contenciosului
administrativ se poate dispune:
a.
|
cand se face dovada
sesizarii instantei judecatoresti cu actiune in anularea
actului
administrativ;
|
b.
|
cand sunt intrunite
cumulativ conditia existentei cazului bine justificat si
necesitatea
prevenirii unei pagube iminente
|
c.
|
la solicitarea Ministerului
Public
|
ANS: B
134. Suspendarea de drept a
executarii actului administrativ intervine:
a.
|
cand se emite un nou
act administrativ in conformitate cu dispozitiile legale
|
b.
|
cand s-a admis de
instanta de fond actiunea in anularea actului administrativ
|
c.
|
cand se ataca
de catre Prefect sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici un
act emis de
autoritatile administratiei publice centrale sau locale, in virtutea
dreptului de tutela administrativa.
|
ANS: C
135. Instanta de contencios administrativ
poate pronunta urmatoarele solutii:
a.
|
sa anuleze in
tot sau in parte actul administrativ individual sau normativ;
|
b.
|
sa oblige
autoritatea publica sa isi revoce actul administrativ
vatamator;
|
c.
|
sa amendeze
persoana fizica sau juridica, destinatara a actului
administrativ
|
ANS: A
136. In cazul litigiilor
avand ca obiect contracte administrative, instanta poate
pronunta urmatoarele
solutii:
a.
|
obliga
autoritatea publica sa desfiinteze contractul
|
b.
|
suplineste
consimtamantul unei parti cand interesul public o cere;
|
c.
|
stabileste un termen
de incetare a contractului
|
ANS: B
137. Conditiile de exercitare
a actiunii pentru despagubiri, pe cale separata
sunt:
a.
|
actiunea sa fie
introdusa in termen de 1 an de la data la care persoana vatamata
a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca intinderea pagube
|
b.
|
instanta de fond
sa fi omis sa se pronunte cu privire la cererea accesorie privind
despagubirile;
|
c.
|
cand cererea de
acordare a despagubirilor a fost respinsa ca neintemeiata de
catre instanta
investita cu solutionarea actiunii in anularea actului administrative.
|
ANS: A
138. Instanta de contencios
administrativ investita cu judecarea unui recurs
declarat impotriva
unei hotarari pronuntate in prima instanta,
poate adopta una
dintre urmatoarele solutii:
a.
|
sa
respinga recursul ca inadmisibil;
|
b.
|
sa modifice sau
sa caseze hotararea atacata
|
c.
|
sa trimita
cauza spre solutionare la autoritatea publica emitenta a actului
administrativ atacat
|
ANS: B
139. Instanta de recurs va
pronunta o solutie de casare cu trimitere spre
rejudecare in urmatoarele situatii:
a.
|
cand instanta de
fond a solutionat cauza in temeiul unei exceptii de ordine
publica;
|
b.
|
cand prima
instanta a solutionat, in mod nelegal, fondul cauzei;
|
c.
|
intotdeauna cand va
constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate.
|
ANS: A
140. Este motiv de
revizuire a solutiilor pronuntate de instantele de contencios
administrativ:
a.
|
judecarea pricinii
in lipsa unei parti care nu a fost legal citata;
|
b.
|
cand s-a
incalcat principiul prioritatii dreptului comunitar, reglementat de
art.
148 alin. 2,
coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei
|
c.
|
cand solutionarea
cauzei depinde de un inscris nou.
|
ANS: B
141. Obligatia publicarii
in Monitorul Oficial al Romaniei exista pentru
urmatoarele hotarari
judecatoresti pronuntate in materia contenciosului
administrativ:
a.
|
hotararile prin
care se anuleaza un act administrativ unilateral
|
b.
|
hotararile de
lamurire a dispozitivului unei sentinte judecatoresti
|
c.
|
hotararile
judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau
in
parte un act
administrativ cu caracter normativ
|
ANS: C
142. Hotararea judecatoreasca
irevocabila privind admiterea unei actiuni in
contenciosul
administrativ trebuie executata:
a.
|
la cerere
|
b.
|
in termenul de 6
luni prevazut la art. 11 din Legea contenciosului administrativ
|
c.
|
in 30 de zile de la
data ramanerii irevocabile a hotararii
|
ANS: C
143. Neexecutarea hotararii judecatoresti
irevocabile de catre autoritatea
publica poate
atrage:
a.
|
sanctionarea
conducatorului autoritatii publice sau a persoanei obligate cu
amenda
|
b.
|
obligarea
autoritatii publice la plata dobanzii de referinta B.N.R
|
c.
|
raspunderea
contraventionala a celui obligat prin hotarare
judecatoreasca
|
ANS: A
144. Semnificatia notiunii
de „exces de putere” este potrivit legii
contenciosului
administrativ:
a.
|
exercitarea
dreptului de apreciere al autoritatilor publice, in limita
competentelor
atribuite prin lege;
|
b.
|
exercitarea
dreptului de apreciere al autoritatilor publice cu incalcarea
drepturilor si
libertatilor cetatenilor
|
c.
|
exercitarea
dreptului de apreciere al autoritatilor publice, cu incalcarea
ordinelor emise de
organul ierarhic superior
|
ANS: B
145. Institutia Curtii
Federale Administrative, ca instanta de jurisdictie
administrativa, exista
in:
a.
|
Franta
|
b.
|
Germania
|
c.
|
Italia.
|
ANS: B
146. Sistemul de jurisdictie administrativa
avand cele mai multe similitudini
cu cel din Romania
este:
a.
|
cel al Spaniei
|
b.
|
cel al Frantei
|
c.
|
cel al Italiei.
|
ANS: A
147. Prima reglementare
proprie de organizare si functionare a contenciosului
administrativ roman
s-a realizat in perioada:
a.
|
1866-1905, dupa
adoptarea primei Constitutii
|
b.
|
dupa adoptarea
Constitutiei din 1923;
|
c.
|
prin Legea nr.
1/1967 a contenciosului administrativ
|
ANS: B
148. Consiliul de Stat care
a functionat in perioada 1864-1866, dupa Unirea
Principatelor, avea
urmatoarele
atributii:
a.
|
judecatoresti
|
b.
|
de solutionare a
litigiilor dintre administratia publica si particulari cu privire la
acte administrative
|
c.
|
singurul organ cu
puteri executive al tarii
|
ANS: B
149. Potrivit Legii
contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, erau
exceptate de la
controlul judecatoresc:
a.
|
actele de
guvernamant
|
b.
|
decretele regale
|
c.
|
actele
primului-ministru
|
ANS: A
150. In cazul in care
autoritatea emitenta a actului constata ca acesta
este
nelegal are urmatoarele
posibilitati:
a.
|
sa solicite
organului ierarhic superior revocarea actului
|
b.
|
sa revoce el
insusi actul administrativ, dupa ce acesta a intrat in circuitul civil
|
c.
|
sa solicite
instantei de contencios administrativ anularea propriului act, daca
acesta a produs
efecte juridice.
|
ANS: C
151. Pot avea calitate
procesuala pasiva in litigiile de contencios
administrativ:
a.
|
functionarul care se
face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere referitoare la
un drept subiectiv
sau la un interes legitim;
|
b.
|
o persoana
terta fata de actul administrativ individual, cand autoritatea
publica
emitenta,
solicita anularea propriului act
|
c.
|
ori doar persoanele
carora li se adreseaza, in mod direct, actul administrativ
considerat
vatamator.
|
ANS: A
152. Criteriile de
stabilire a competentei materiale a instantei de contencios
administrativ sunt:
a.
|
criteriul naturii
juridice a actului administrativ atacat,
|
b.
|
criteriul valoric in
cazul actelor administrative care au ca obiect taxe si
impozite,
contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora
|
c.
|
criteriul modului de
adoptare/emitere a actului administrativ
|
ANS: B
153. Sunt scutite de la
plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar,
potrivit legii
contenciosului administrativ:
a.
|
toate actiunile
formulate in contencios administrativ;
|
b.
|
actiunile introduse
de Prefect
|
c.
|
actiunile formulate
de functionari publici, in temeiul Legii nr. 188/1999.
|
ANS: B
154. Efectele exceptiei de
nelegalitate sunt:
a.
|
instanta va putea
dispune atat anularea actului, cat si sa constate nelegalitatea
lui;
|
b.
|
hotararea
judecatoreasca prin care a fost solutionata exceptia de
nelegalitate
produce efecte „erga
omnes”;
|
c.
|
solutia
pronuntata asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar intre
partile
litigiului.
|
ANS: C
155. Principiile
recomandate de Comitetul Ministrilor guvernelor statelor
membre ale Consiliului
Europei in ceea ce priveste garantia impotriva eventualelor efecte daunatoare
ale executarii actului administrativ sunt:
a.
|
posibilitatea
acordata reclamantului de a solicita autoritatii jurisdictionale,
inainte ca aceasta
sa se pronunte, de a cere masuri de protectie provizorie impotriva
actului
administrativ;
|
b.
|
masurile de
protectie provizorie pot consta in retragerea actului administrativ;
|
c.
|
procedura
urmata in fata autoritatii jurisdictionale sa fie
parcursa intr-un termen
rezonabil.
|
ANS: A
156. Refuzul nejustificat
de a solutiona o cerere reprezinta:
a.
|
exprimarea
explicita, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea;
|
b.
|
refuzul exprimat
verbal de un functionar in privinta rezolvarii unei cereri
|
c.
|
ori refuzul nejustificat
de a primi cererea in vederea solutionarii
|
ANS: A
157. Plangerea prealabila poate fi
formulata, potrivit art. 7 din legea
contenciosului
administrativ, de:
a.
|
persoana
vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act
administrativ
unilateral;
|
b.
|
persoana
vatamata care a optat pentru procedura
administrativ-jurisdictionala
prevazuta
prin lege speciala
|
c.
|
persoana care se
considera vatamata printr-un act administrativ normativ
adresat
altui subiect de
drept.
|
ANS: A
158. Cand persoana vatamata
a cerut anularea actului administrativ, fara a
cere in acelasi timp
si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de
despagubire curge:
a.
|
de la data emiterii
actului administrativ
|
b.
|
de la data cand
aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei;
|
c.
|
de la data cand
hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a
devenit irevocabila
|
ANS: B
159. Instanta de executare a
unei hotarari de contencios administrativ este:
a.
|
instanta care a
pronuntat hotararea de fond
|
b.
|
instanta de recurs
care a rejudecat fondul cauzei
|
c.
|
instanta a
carei hotarare a ramas definitiva si irevocabila
|
ANS: A
160. Un decret prezidential prin care se
declara stare de asediu:
a.
|
poate fi atacat la
instanta de contencios administrativ
|
b.
|
nu poate fi atacat
la instanta de contencios administrativ
|
c.
|
poate fi atacat la
instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere.
|
ANS: C
161. In urma deliberarii cauzei,
instanta poate da urmatoarele solutii:
a.
|
sa anuleze, in
tot sau in parte, actul administrativ
|
b.
|
sa pronunte o
hotarare care sa tina loc de act administrativ
|
c.
|
sa oblige
autoritatea parata la rectificarea actului contestat
|
ANS: A
162. Exceptia de nelegalitate
poate fi ridicata:
a.
|
numai la instanta de
fond;
|
b.
|
numai la instanta de
recurs;
|
c.
|
atat in prima
instanta cat si in faza cailor de atac
|
ANS: C
163. Prin sintagma „paguba iminenta”
se intelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n)
din legea
contenciosului administrativ
a.
|
prejudiciul material
viitor si previzibil;
|
b.
|
perturbarea
grava, existenta la momentul emiterii actului administrativ, a
functionarii
unei autoritati publice
|
c.
|
prejudiciul
nascut, cert si actual.
|
ANS: A
164. Institutia contenciosului
administrativ reprezinta unul din domeniile pe
care legiuitorul le-a
rezervat:
a.
|
reglementarii
legii ordinare;
|
b.
|
reglementarii
prin hotarari ale guvernului
|
c.
|
reglementarii
legii organice.
|
ANS: C
165. Sunt asimilate actelor
administrative, conform Legii 554/2004 urmatoarele
contracte incheiate de
autoritatile publice:
a.
|
contractele de
vanzare cumparare
|
b.
|
contractele de
achizitii publice
|
c.
|
contractele de
locatiune
|
ANS: B
166. Termenul de sesizare a
instantei in cazul actiunilor care au ca obiect
contracte
administrative curge:
a.
|
de la data
incheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii
|
b.
|
de la data
incheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui;
|
c.
|
de la data stabilita
prin contract, cu acordul partilor
|
ANS: A
167. Introducerea
recursului:
a.
|
suspenda
executarea
|
b.
|
nu suspenda
executarea
|
c.
|
suspenda executarea
numai pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului cauzei.
|
ANS: A
168. Recursul in contencios
administrativ se introduce in termen de:
a.
|
15 zile de la
comunicare ;
|
b.
|
30 de zile de la
pronuntare sau comunicare
|
c.
|
10 zile de la
pronuntare sau comunicare
|
ANS: A
169. Recursul ierarhic se
exercita la:
a.
|
aceeasi autoritate
care a emis actul administrativ supus recursului
|
b.
|
organul ierarhic
superior organului care a emis actul ce a produs vatamarea
|
c.
|
organul de control
administrativ de specialitate
|
ANS: B
170. Instanta de executare in
materia contenciosului administrativ este:
a.
|
judecatoria, ca
instanta de drept comun;
|
b.
|
instanta care a
solutionat fondul litigiului de contencios administrativ;
|
c.
|
sectia de contencios
administrativ a tribunalului
|
ANS: B
171. Impotriva unui act
administrativ individual adresat unui subiect de drept
poate introduce actiune:
a.
|
numai persoana
careia i se adreseaza;
|
b.
|
si alta
persoana daca prin emiterea actului i se vatama vreun drept
subiectiv sau
vreun interes
legitim
|
c.
|
Avocatul Poporului,
din oficiu
|
ANS: B
172. Executarea hotararii la care
se refera art.22 din Legea contenciosului
administrativ, se face
in termenul
a.
|
prevazut de
lege
|
b.
|
dupa investirea cu
formula executorie, potrivit dreptului comun
|
c.
|
in cel mult 30de
zile de la data ramanerii definitive a hotararii – daca nu se
prevede
alt termen
|
ANS: B
173. Pot fi atacate in
contencios administrativ:
a.
|
numai actele
normative
|
b.
|
numai actele
individuale
|
c.
|
atat actele
normative cat si actele individuale
|
ANS: C
174. Plangerea prealabila
are urmatoarele caracteristici:
a.
|
ca regula generala,
are un caracter obligatoriu
|
b.
|
se poate realiza
concomitent cu promovarea actinunii in contencios
administrativ
|
c.
|
este obligatorie in
cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios
administrativ.
|
ANS: A
175. Avocatul Poporului
poate introduce o actiune in contencios administrativ
daca:
a.
|
ilegalitatea actului
sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile
legale nu poate fi
inlaturat decat prin justitie;
|
b.
|
in orice situatie in
care constata ca este necesar
|
c.
|
apreciaza ca s-a
incalcat un drept sau un interes legitim.
|
ANS: A
176. In cazul refuzului
nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de sesizare
a instantei incepe sa
curga de la data:
a.
|
depunerii cererii
|
b.
|
comunicarii
refuzului nejustificat de solutionare a cererii
|
c.
|
nu exista nici un
termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand.
|
ANS: B
177. Ordonantele de urgenta
ale guvernului, precum si cele adoptate in baza
unei legi de abilitare
pot fi atacate:
a.
|
la instanta de
contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de
neconstitutionalitate,
in masura in care obiectul principal nu este constatarea
neconstitutionalitatii
ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta;
|
b.
|
nu pot fi atacate la
instanta de contencios administrativ
|
c.
|
pot fi atacate numai
la Curtea Constitutionala
|
ANS: A
178. Actele administrative
cu caracter normativ pot fi atacate la instanta de
contencios
administrativ in termenul :
a.
|
de 6 luni prevazut
de lege
|
b.
|
oricand;
|
c.
|
de un an prevazut de
lege.
|
ANS: B
179. Sectiile de contencios
administrativ si fiscal ale Curtilor de apel vor
judeca, in prima
instanta:
a.
|
litigii referitoare
la acte administrative care privesc impozite si taxe, contributii,
datorii vamale mai
mari de 500.000 lei
|
b.
|
litigii referitoare
la actele administrative emise de autoritatile publice locale
|
c.
|
litigii referitoare
la acte administrative atacate de prefect.
|
ANS: A
180. Actiunea in contencios
administrativ va fi introdusa la:
a.
|
obligatoriu la
domiciliul paratului;
|
b.
|
obligatoriu la
domiciliul reclamantului
|
c.
|
la domiciliul
paratului sau la domiciliul reclamantului.
|
ANS: C
181. Regula care trebuie
respectata, potrivit Legii contenciosului
administrativ, la
solutionarea litigiilor privitoare la contractele administrative este :
a.
|
primeaza principiul
libertatii contractuale;
|
b.
|
principiul
libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii
interesului public
|
c.
|
primeaza principiul
prioritatii interesului general
|
ANS: B
182. Cand obiectul actiunii
in contencios administrativ il constituie un contract
administrativ,
instanta poate dispune
a.
|
anularea acestuia in
tot sau in parte
|
b.
|
se va declara
necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept comercial
|
c.
|
va putea suplini
consimtamantul oricareia dintre parti
|
ANS: A
183. Neexecutarea, in
termen, a unei hotarari irevocabile a instantei de
contencios
administrativ atrage:
a.
|
aplicarea unei
amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de
intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea
|
b.
|
aplicarea unei
amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de
intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea
|
c.
|
aplicarea unei
amenzi de 15% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de
intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea
|
ANS: A
184. Hotararea
judecatoreasca prin care s-a anulat o hotarare de Consiliu local
se publica:
a.
|
in Monitorul
Oficial;
|
b.
|
in Monitorul
judetului
|
c.
|
nu exista
obligativitatea publicarii
|
ANS: B
185. Potrivit Legii
contenciosului administrativ, fapta de a nu executa o
hotarare definitiva si
irevocabila a unei instante de contencios administrativ:
a.
|
poate constitui
infractiune
|
b.
|
constituie contraventie;
|
c.
|
constituie abatere
disciplinara
|
ANS: A
186. Neexecutarea unei
hotarari definitive si irevocabile a unei instante de
contencios
administrativ are drept consecinte:
a.
|
se sanctioneaza
numai cu amenda
|
b.
|
se sanctioneaza
contraventional
|
c.
|
se poate pedepsi cu
inchisoare
|
ANS: C
187. Exceptia de
nelegalitate se poate invoca:
a.
|
numai de reclamant
|
b.
|
de oricare dintre
parti
|
c.
|
numai de instanta
|
ANS: B
188. Exceptia de
nelegalitate se poate invoca:
a.
|
in fata oricarei
instante
|
b.
|
numai in fata
instantei de drept comun ;
|
c.
|
c.numai in caile
extraordinare de atac.
|
ANS: A
189. Prin ridicarea
exceptiei de nelegalitate se poate invoca:
a.
|
numai nelegalitatea
unui act administrativ normativ;
|
b.
|
numai nelegalitatea
unui act administrativ individual
|
c.
|
ori nelegalitatea
unui act administrativ normativ sau individual
|
ANS: C
190. Solutia instantei
competente sa judece exceptia de nelegalitate poate fi
atacata:
a.
|
cu recurs in termen
de 5 zile de la comunicare;
|
b.
|
este definitiva
si irevocabila
|
c.
|
cu recurs, in termen
de 15 zile de la comunicare
|
ANS: A
191. Impotriva hotararilor
date de instantele de contencios administrativ:
a.
|
exista posibilitatea
folosirii cailor extraordinare de atac
|
b.
|
se poate folosi
numai contestatia in anulare;
|
c.
|
nu poate fi folosita
decat calea de atac a recursului.
|
ANS: A
192. Ministerul public
poate sesiza instanta de contencios administrativ:
a.
|
cand apreciaza ca
incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale
persoanelor se
datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale
autoritatilor
publice emise cu exces de putere;
|
b.
|
la cererea partii
interesate
|
c.
|
cand partea vatamata
este un minor
|
ANS: A
193. Prin „persoana vatamata”
se intelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a din
Legea contenciosului
administrativ:
a.
|
orice persoana
fizica sau juridica, titulara a unui drept ori a unui interes
legitim
|
b.
|
persoana
vatamata de o persoana juridica de drept privat;
|
c.
|
vatamarea
dreptului sau a interesului legitim sa fie produsa printr-un act
administrativ sau
prin nesolutionarea in termenul legal a unui cereri.
|
ANS: C
194. Functionarul public
care a elaborat, a emis sau a incheiat actul
administrativ, sau
dupa caz se face vinovat de refuzul de a a rezolva o cerere are
urmatoarele
posibilitati:
a.
|
il poate chema in
garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit
ordinul ;
|
b.
|
va chema in garantie
autoritatea publica in cadrul careia este angajat ;
|
c.
|
nu are calitate
procesuala pentru a formula o astfel de cerere
|
ANS: A
195. Taxa de timbru ceruta pentru
cererile formulate in baza Legii
contenciosului
administrative este:
a.
|
cea prevazuta
de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu
modificarile si
completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani;
|
b.
|
nu se plateste taxa
de timbru ;
|
c.
|
taxa de timbru se
stabileste de instanta de contencios administrativ, in functie de
obiectul cererii
|
ANS: A
196. Contenciosul obiectiv
se refera la:
a.
|
posibilitatea
judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului
administrativ cu
dreptul obiectiv, cu legea
|
b.
|
posiblitatea
judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a
suferit sau nu o
vatamare a drepturilor sale subiective
|
c.
|
posibilitatea
judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului
administrativ
|
ANS: A
197. Contenciosul subiectiv
se refera la:
a.
|
posibilitatea
judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului
administrativ cu
dreptul obiectiv, cu legea
|
b.
|
posibilitatea
judecatorului investit si competent sa constate existenta si
intinderea unor
drepturi subiective al caror titular este reclamantul
|
c.
|
posibilitatea
judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a
dispune anularea sau
modificarea actului administrativ
|
ANS: B
198. Contenciosul
administrativ de anulare este:
a.
|
este contenciosul in
cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze
conformitatea
actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea
|
b.
|
este contenciosul in
cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui
sa constate
existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este
reclamantul;
|
c.
|
este contenciosul in
cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte
anularea sau modificarea
actului administrativ constatat a fi nelegal
|
ANS: C
199. In Franta,
contenciosul administrativ a fost incredintat pentru prima
data printr-o lege din
1790:
a.
|
unor tribunale
administrative care faceau parte din sistemul administratiei
publice, avand in
frunte Consiliul de Stat;
|
b.
|
instantelor de drept
comun
|
c.
|
Curtilor
Administrative de Apel
|
ANS: A
200. Prin organisme sociale
interesate se intelege:
a.
|
totalitatea
autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta sociala ;
|
b.
|
structuri
neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care
au ca obiect de
activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa
caz, buna
functionare a serviciilor publice administrative;
|
c.
|
totalitatea autoritatilor
publice care au ca obiecte de activitate buna functionare a
serviciilor publice
administrative
|
ANS: B
201. Notiunea de plangere
prealabila desemneaza:
a.
|
cererea formulata in
fata instantei de contencios administrativ
|
b.
|
cererea prin care
persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de
despagubiri;
|
c.
|
cererea prin care se
solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic
superioare, dupa
caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau
normativ, in sensul
revocarii sau modificarii acestuia
|
ANS: C
202. In cazul actelor
admistrative atacate de Prefect si de Agentia Nationala
a Functionarilor
Publici, actul administrativ atacat este suspendat:
a.
|
ope legis
|
b.
|
suspendarea acestuia
este lasata la aprecierea instantei
|
c.
|
doar la cererea
partii interesate, in conditiile art.14 si 15 din Legea nr.554/2004,
cu modificarile si
completarile ulterioare
|
ANS: A
203. Actele administrative
ale autoritatilor publice care privesc raporturile
acestora cu Parlamentul
pot fi atacate:
a.
|
la instanta de
contencios administrative, dar numai pentru exces de putere
|
b.
|
nu pot fi atacate la
o instanta de contencios administrativ
|
c.
|
la instanta de drept
comun, pe calea exceptiei de nelegalitate
|
ANS: B
204. Jurisdictiile
administrative speciale sunt :
a.
|
obligatorii
|
b.
|
sunt supuse taxelor
judiciare de timbru prevazute de Lg.146/1997,
|
c.
|
sunt facultative si
gratuite
|
ANS: C
205. Termenul de 6 luni
prevazut pentru procedura prealabila este
a.
|
un termen de decadere
|
b.
|
un termen de
recomandare
|
c.
|
un termen de
prescriptie.
|
ANS: C
206. Persoanele fizice si
persoanele juridice de drept privat pot formula
capete de cerere prin
care invoca apararea unui interes legitim public in
urmatoarele
modalitati:
a.
|
pe calea actiunii
principale
|
b.
|
pe cale de exceptie
|
c.
|
numai in subsidiar,
in masura in care vatamarea interesului legitim public
decurge logic din
incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat
|
ANS: C
207. Persoana vatamata
intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes
legitim printr-un act
administrativ unilateral poate solicita:
a.
|
daune cominatorii
|
b.
|
daune interese
|
c.
|
reparatii pentru
daune morale
|
ANS: C
208. Dupa pronuntarea
Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatii
ordonantei sau a
dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios administrativ
procedeaza
astfel:
a.
|
se pronunta pe
fondul cauzei in Camera de Consiliu
|
b.
|
repune cauza pe rol
si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtii
Constitutionale
|
c.
|
repune cauza pe rol
si da termen, cu citarea partilor.
|
ANS: C
209. Daca reclamantul a
optat pentru instanta de la domiciliul paratului se
poate invoca exceptia
necompetentei teritoriale:
a.
|
numai pana la primul
termen de judecata
|
b.
|
nu se poate invoca
exceptia necompetentei teritoriale
|
c.
|
pana la terminarea
dezbaterilor
|
ANS: B
210. Ordonantele sau
dispozitiile din ordonante care se considera a fi
neconstitutionale,
precum si actele administrative cu caracter normativ care se
considera a fi
nelegale pot fi atacate
a.
|
in termen de 6 luni
de la luarea la cunostinta
|
b.
|
oricand
|
c.
|
in termenul general
de prescriptie de 3 ani.
|
ANS: B
211. Hotararile pronuntate
de instantele de contencios administrativ se
redacteaza si se
motiveaza in termen de
a.
|
cel mult 15 zile de
la pronuntare
|
b.
|
cel mult 60 de zile
de la pronuntare
|
c.
|
cel mult 30 de zile
de la pronuntare
|
ANS: C
212. Cand persoana vatamata
a cerut anularea actului administrativ, fara a
cere in acelasi timp
si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de
despagubire curge:
a.
|
de la data emiterii
actului administrativ
|
b.
|
de la data cand
aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei
|
c.
|
de la data cand
hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ
devenit irevocabila
|
ANS: B
213. In momentul de fata,
pana la constituirea tribunalelor administrativfiscale,
litigiile de
contencios administrativ se solutioneaza de catre :
a.
|
instantele de drept
comun
|
b.
|
sectiile de
contencios administrativ ale tribunalelor
|
c.
|
Curtile de Apel
|
ANS: B
214. Din punct de vedere
ale competentei materiale a organului
administratiei publice care
le adopta sau emite, actele administrative sunt:
a.
|
acte administrative
care produc efecte pe intreg teritoriul tarii, precum hotararile
adoptate de Guvern;
|
b.
|
acte administrative
cu caracter general
|
c.
|
acte administrative
de specialitate, care vizeaza unul sau mai multe domenii de
activitate.
|
ANS: B
215. Actul administrativ
jurisdictional reprezinta:
a.
|
actul administrativ
emis de catre o autoritate administrativa cu atributii
jurisdictionale;
|
b.
|
actul administrativ
emis dupa o procedura bazata pe respectarea dreptului la
aparare si pe
contradictorialitate
|
c.
|
actul administrativ
care este emis de o autoritate administrativa investita, prin
lege organica,
cu atributii de jurisdictie administrativa speciala
|
ANS: C
216. Actul administrativ cu
caracter individual va intra in vigoare
a.
|
la data
inmanarii sau comunicarii actului catre persoana vizata
|
b.
|
la o data
prevazuta in act, anterioara datei la care a fost comunicat
sau inmanat
|
c.
|
in termen de 30 de
zile de la data adoptarii sau emiterii actului
|
ANS: A
217. Un act administrativ
poate fi revocat de catre:
a.
|
organul
administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis la data
cand a constatat
nelegalitatea actului;
|
b.
|
pana in
momentul cand actul produs efecte juridice, intrand in circuitul civil, de
catre organul
emitent
|
c.
|
in termen de 6 luni
de la data intrarii actului in vigoare
|
ANS: B
218. Constituie forme de
control ale activitatii organelor administratiei
publice
a.
|
controlul legislativ
exercitat de presedintii celor doua Camere ale
Parlamentului;
|
b.
|
controlul
executiv-administrativ executat de catre Guvernul Romaniei si
Presedintele
Romaniei, ca sefi ai puterii executive
|
c.
|
controlul
judecatoresc exercitat de catre instantele judecatoresti
asupra
oportunitatii
actelor administrative
|
ANS: B
219. Controlul ierarhic
este exercitat de catre organe supraordonate
autoritatii
controlate si poate avea un caracter:
a.
|
general, cuprinzand
toate aspectele activitatii autoritatii controlate
|
b.
|
personal, vizand
persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ nelegal
|
c.
|
specializat, fiind
exercitat de organe speciale.
|
ANS: A
220. Controlul exercitat
prin jurisdictiile administrative este o forma de
control care vizeaza legalitatea
unor categorii de acte administrative, fiind exercitat
de:
a.
|
organele
jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturi
|
b.
|
autoritatile
investite cu atributii de jurisdictie administrativa speciala
aflate in
cadrul sistemului
administratiei publice;
|
c.
|
instantele
jurisdictionale din sistemul autoritatii judecatoresti
|
ANS: B
221. Controlul exercitat de
Avocatul Poporului vizeaza:
a.
|
activitatea Camerei
Deputatilor si Senatului, Presedintelui Romaniei,
Guvernului, Curtii
de Conturi si Consiliului Legislativ
|
b.
|
activitatea
deputatilor, senatorilor, judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si
Justitie si ai
Curtii Constitutionale care, prin actele lor au vatamat drepturile
si interesele cetatenilor;
|
c.
|
activitatea
organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a
institutiilor de
interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si libertatilor
cetatenilor.
|
ANS: C
222. Sunt caracteristici
generale ale controlului judecatoresc:
a.
|
controlul
judecatoresc se exercita asupra tuturor autoritatilor
administrative, in
ceea ce priveste
legalitatea actelor administrative adoptate sau emise;
|
b.
|
controlul
judecatoresc vizeaza legalitatea, oportunitatea, precum si
eficienta si
eficacitatea actelor
administrative;
|
c.
|
controlul
judecatoresc este exercitat din oficiu de catre instantele de
contencios
administrativ.
|
ANS: A
223. Contenciosul obiectiv
este:
a.
|
contenciosul in
cadrul caruia judecatorul investit trebuie sa fie obiectiv si
impartial;
|
b.
|
contenciosul in
cadrul caruia judecatorul este competent sa cerceteze exclusiv
conformitatea
actului administrativ cu legea, fara a cerceta vatamarea
unor drepturi si
interese legitime;
|
c.
|
exercitat de
Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii,
in baza unei
sesizari a unei persoane fizice
|
ANS: B
224. Contenciosul
administrativ de anulare este contenciosul administrativ in
cadrul caruia:
a.
|
judecatorul
investit este competent sa se pronunte asupra existentei si intinderii
pagubelor,
indiferent daca acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului
administrativ
atacat;
|
b.
|
judecatorul
investit este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului
administrativ
constatat nelegal, fara a cerceta existenta sau intinderea pagubei;
|
c.
|
judecatorul
investit este competent sa se pronunte asupra existentei si intinderii
pagubelor, numai
daca acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care
il anuleaza sau il modifica
|
ANS: B
225. Prima lege a
contenciosului administrativ a fost adoptata:
a.
|
dupa adoptarea
Constitutiei din 1866;
|
b.
|
dupa intrarea
in vigoare a Constitutiei din 1923
|
c.
|
inainte de adoptarea
prin referendum a Constitutiei din 1991
|
ANS: B
226. In Franta, in momentul de
fata, contenciosul administrativ este realizat
prin intermediul:
a.
|
organelor
administratiei publice
|
b.
|
Consiliului de Stat
si instantelor administrative inferioare
|
c.
|
instantelor de
contencios administrativ, care au in frunte Curtea Administrativa
Suprema a
Frantei.
|
ANS: B
227. In sistemul juridic
anglo-american, litigiile de contencios administrativ
sunt in competenta:
a.
|
instantelor de
contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate
ale administratiei
publice
|
b.
|
Curtilor
administrative
|
c.
|
instantelor de drept
comun
|
ANS: C
228. Sistemul
contenciosului administrativ in Romania, care functioneaza in
baza Legii
nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunzator existent in:
a.
|
Uniunea
Europeana;
|
b.
|
Franta
|
c.
|
Spania
|
ANS: C
229. Potrivit sistemului
actual, functioneaza ca instante specializate de
contencios
administrativ in Romania:
a.
|
sectiile de
contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie
si Justitie;
|
b.
|
sectiile de
contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel
|
c.
|
tribunalele
administrative
|
ANS: B
230. Se poate adresa instantei de contencios
administrativ si:
a.
|
persoana
vatamata in drepturile sale sau interesul legitim prin
prevederi
neconstitutionale
ale unor legi
|
b.
|
persoana
vatamata in drepturile sale sau interesul legitim prin
ordonante sau
prevederi din
ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale;
|
c.
|
persoana
vatamata in drepturile sale sau interesul legitim printr-un
act
administrativ
revocat de autoritatea competenta sau abrogat
|
ANS: B
231. Sunt subiecte de
sesizare a instantei de contencios administrativ, in
cadrul litigiului de
contencios administrativ:
a.
|
Avocatul Poporului,
cand apreciaza ca poate interveni in favoarea persoanei
vatamate;
|
b.
|
Prefectul care, in
urma controlului de autoritate tutelara, poate ataca in fata
instantei de
contencios administrativ actele nelegale ale autoritatilor administratiei
publice locale;
|
c.
|
Agentia
Nationala a Functionarilor Publici poate ataca actele administrative ale
autoritatilor
administratiei publice centrale si locale prin care se incalca
legislatia privind
functia publica
si functionarii publici
|
ANS: C
232. Obiect al litigiului
de contencios administrativ pot fi
a.
|
contractele
administrative incheiate intre particulari
|
b.
|
actele
administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de
contencios
administrativ in termen de 15 zile de la comunicare
|
c.
|
ordonantele si
ordonantele de urgenta adoptate de Guvern potrivit art.115 din
Constitutie,
republicata
|
ANS: B
233. Sunt conditii de forma
si procedurale ale exercitarii actiunii de
contencios
administrativ:
a.
|
conditia ca
subiectele de sesizare sa indeplineasca procedura prealabila a
recursului gratios;
|
b.
|
conditia ca
sesizarea instantei de contencios administrativ sa se faca in
termen
de 6 luni de la data
primirii solutiei la plangerea prealabila
|
c.
|
conditia ca persoana
vatamata sa se adreseze cu actiune presedintelui
instantei
de contencios
administrativ
|
ANS: B
234. Sunt competente sa judece in
fond in materia contenciosului administrativ:
a.
|
sectiile de
contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care
privesc actele
administrative date de autoritatile publice centrale;
|
b.
|
sectiile de
contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care
privesc taxe si
impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana
la
500.000 lei;
|
c.
|
sectiile de
contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru litigiile
care au ca obiect
taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de
pana la 500.000
lei.
|
ANS: B
235. Reclamantul se poate
adresa cu actiune si va sesiza:
a.
|
instanta de la
sediul autoritatii publice
|
b.
|
instanta de la
domiciliul sau
|
c.
|
oricare dintre cele
doua instante, la alegere
|
ANS: C
236. Suspendarea executarii actului
administrativ intervine de drept, cand
actul administrativ
este atacat de:
a.
|
persoana
vatamata
|
b.
|
Prefect
|
c.
|
Avocatul Poporului
|
ANS: B
237. Cand temeiul cererii
de suspendare il formeaza prevederile art.14 din
Legea nr.554/2004,
instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ
pana la:
a.
|
solutionarea
recursului gratios;
|
b.
|
pana la
sesizarea instantei de contencios administrativ
|
c.
|
pana la
pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului
administrativ.
|
ANS: C
238. Cand temeiul cererii
de suspendare il formeaza prevederile art.15 din
Legea nr.554/2004,
instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat pana la:
a.
|
solutionarea
actiunii privind anularea actului administrativ atacat
|
b.
|
pana la
solutionarea definitiva si irevocabila a cererii vizand anularea
actului
administrativ
|
c.
|
pana la
sesizarea instantei de recurs
|
ANS: B
239. Contraventia
reprezinta:
a.
|
O specie a
infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal
|
b.
|
O fapta ilicita de
natura civila
|
c.
|
O forma a ilicitului
administrativ
|
ANS: C
240. Executarea
sanctiunilor contraventionale se poate face:
a.
|
exclusiv prin
executare silita;
|
b.
|
exclusiv in mod
voluntar de catre contravenient
|
c.
|
atat in mod voluntar
cat si prin executare silita daca contravenientul refuza
executarea
|
ANS: C
241. In cazul savarsirii
unei contraventii, confiscarea bunurilor se poate face:
a.
|
De agentul
constatator sau de organul competent sa aplice sanctiunea
|
b.
|
Intotdeauna de
catre agentul constatator
|
c.
|
De organul desemnat
|
ANS: A
242. Confiscarea bunurilor
reprezinta o sanctiune:
a.
|
Principala
|
b.
|
Complementara
|
c.
|
accesorie
|
ANS: B
243. Contraventia
reprezinta:
a.
|
O specie a
infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal
|
b.
|
O fapta ilicita de
natura civila
|
c.
|
O forma a ilicitului
administrativ
|
ANS: C
244. Pericolul social al
contraventiei
a.
|
Este inferior celui
al infractiunilor
|
b.
|
Este identic cu cel
al infractiunilor
|
c.
|
Nu are relevanta sub
aspectul incriminarii contraventionale
|
ANS: A
245. Nu pot fi reglementate
contraventii prin:
a.
|
Dispozitii ale
Primarului
|
b.
|
Hotarari ale
Guvernului
|
c.
|
Hotarari ale
consiliului judetean
|
ANS: A
246. Raspunderea in dreptul
administrativ:
a.
|
Intervine si in
absenta comiterii unei fapte ilicite
|
b.
|
Intervine in
prezenta ilicitului administrativ
|
c.
|
intervine ca urmare
a comiterii unor infractiuni
|
ANS: B
247. Masurilede
constrangere administrativa:
a.
|
Au intotdeauna un
caracter sanctionator
|
b.
|
Nu au niciodata
caracter sanctionator
|
c.
|
Pot avea caracter
sanctionator
|
ANS: C
248. Raspunderea
administrativ-disciplinara a functionarilor publici
a.
|
Este o raspundere
subiectiva
|
b.
|
Este o raspundere
obiectiva
|
c.
|
Intervine numai
pentru abaterile disciplinare comise cu intentie
|
ANS: A
249. Pericolul social al
contraventiei:
a.
|
Este inferior celui
al infractiunilor
|
b.
|
Este identic cu cel
al infractiunilor
|
c.
|
Nu are relevanta sub
aspectul incriminarii contraventionale
|
ANS: A
250. Procesul verbal
contraventional
a.
|
nu poate fi
contestat
|
b.
|
poate fi contestat
prin plangere inregistrata la organul din care face parte agentul
constatator
|
c.
|
poate fi contestat
numai pe cale administrativa la organul emitent sau la organul
ierarhic superior
|
ANS: B