Investitii - conceptul de investitii, clasificarea investitiilor, surse externe de finantare

1.CONCEPTUL DE INVESTITII

Conceptual de inv e larg dezbatut in teoria ec internat.Un prim aspect in definirea inv se ref la faptul k aceste sunt opusul unui consum imediat-distrugerea unei parti din valoarea creata.In modelele de crestere ec ale lui Keynes si Domar inv =economiile.Putem afirma ca inv reprez renuntarea la sursele banesti lichide actuale contra sperantelor in obt unor resurse viitoare dorite mai mari,insa obtinute in tp.DEF:Inv reprez o cheltuiala actuala certa realizata pt obt unor efecte viitoare, de cele mai multe ori incerte.Putem stabili 4 elem esentiale pt o inv:a) subiectul (cel kre investeste) b)obiectul c)costul d) efectele valorice rezultate prin realizarea investitiei care se obtin in viitor si reprez in realitate o speranta mai mult sau mai putin certa.Nu este suficienta considerarea inv ca o simpla cheltuiala, ci trebuie avute in vdr 2 sensuri pt o mai corecta delimitare,si anume:1.inv e o cheltuiala,reprez o sursa finance avansata si consumata in present pt a obt efecte viitoare.2.inv este actiune,o lucrare concretizata in utilaje, constructii etc,deci reprez mutitudinea de active fixe si circulante prin care se obtin intre[rinderi noi,se modernizeaza sau se dezv cele existente.Inv trebuie analizata sub dublu aspect:financiar si material,necorelarea intre ele facand nerealizabila o inv.In Romania,notiunea de inv are 2 acceptiuni:in sens larg,inv sunt definite ca plasarea unor sume de bani in dif domenii, pt a construe si achizitiona utilaje,masini,cladiri,pt a pregati personalul in vdrea realiz de noi tehnologii si dobandirea de hartii de valoare.In sens restrans,din pdv ec inv se refera doar la cheltuielile prin care se creaza sau achizitioneaza noi capitaluri fixe si circulante,productive sau neproductive pt inlocuirea,modernizarea sau dezv unor active fixe existente in ec.

2.CLASIFICAREA INVESTITIILOR

A)Dupa natura tehnologica:1.inv pt lucrari de constructii-montaj care constau in executarea constructiilor considerate mijl fixe pt realiz productiei dar si motajul utilajelor 2.inv pt cumpararea utilajelor necesare realizarii productiei 3.inv pt lucrari geologice 4.inv pt studii,cercetari,proiectari si preg personalului.

B)Dupa caracterul inv:1.inv in sfera productive (care pot fi *inv de inlocuire *inv de modernizare *inv de dezvoltare *inv strategice) 2.inv in sfera neproductiva

C)Dupa natura lor:1.inv care se materializeaza si se regasesc in capitalul fix si circulant al firmei,cum ar fi inv corporale care cuprind terenuri si mijloacele fixe 2.inv care nu se materializeaza si nu maresc valoarea capitalului fix si circulant, care pot fi *inv necorporale,care cuprind cheltuielile de constituire,de cercetare,dezv-proiectare si alte imobilizari necorporale *inv finance care cuprind titlurile de participare si alte titluri de val.

D)Dupa sursa de finantare:1.inv realizate din sursele proprii ale firmei care pot fi *amortizarea *capitalizarea profiturilor *atragerea economiilor altor personae 2.inv realizate din surse atrase sau imprumutate, prin intermediul unor credite interne sau externe.

E)Dupa riscul asociat proiectului de inv:1. cu risc minim sau zero 2.cu risc redus 3.cu risc mediu 4.cu risc ridicat si f ridicat.

F)Dupa modul de realizare a lucrarilor:1. inv in antrepriza (lucrarile sunt realiz de o firma specializata) 2. inv in regie

G)Un loc aparte in notiunile investitionale il ocupa 3 categ de inv: 1.inv directe 2.inv colaterale 3.inv conexe

5.SURSELE INTERNE DE FINANTARE(AUTOFINANTARE :PROFIT NET SI AMORTISMNT CUMULAT)

Acoperirea nevoilor de finant a inv se sprijina in marea maj a cazurilor pe sursele interne.Fondurile proprii ale intreprinderii sau autofinantarea exprima capac acesteia de a produce resurse de inv din active de exploatare si din alte active conexe.Fondul de dezv ce se constituie de catre SC este realiz din urm resurse:1.o parte din profitul net repartizat pt inv 2. amortizarea destinata acestui scop 3.sume incasate din uz activelor fixe

Profitul net rezultat din ex finance este repartizat atat pt dezv cat sipt alte destinatii(dividendele actionaruilor,prime pt salariati).

Amortismentul cumulate serveste firmei pt finantarea innoirii activelor fixe (imobilizarilor) ajunse la limita duratei lor de functionare, precum si pt nevoile de dezv-modernizare.Prin amortizare intrepr realiz de fapt recuperarea inv realizate anterior.

6.SURSELE INTERNE DE FINANTARE:EMITEREA DE ACTIUNI SI MOBILIZAREA REZERVELOR

Mobilizarea rezervelor.Optiunile de mob a rez au loc prin emisiuni de actiuni care nu maresc val capitalului. Se realizeaza astfel un transfer al pasivului societatii din postul de reserve in posturile de capital si prima de emisiune nefiind vorba decat de o redistribuire.Un rol imp pt constituirea unor resurse de investitii il au fondurile mutuale pe calea emiterii si uz de actiune prin care se mobiliz economiile banesti ale populatiei.Detin incas numai dividende.Exista unele fonduri mutuale si de inv care funct pe principiul participarii deponentilor la inv effectuate de fondul respective primind o cota parte din profit proport cu val participarii.Cei care vor sa-si converteasca act in bani lichizi o pot face prin interm bursei de val.

7.IMPRUMUTURILE BANCARE PE TM SI L

Firmele apeleaza la imprumuturi valutare cand res proprii sunt insuficinete.Creditele pt inv in fct de garantiile care stau la baza lor, imbraca mai multe feluri:1.impr bamcare ce se acorda pe baza de garantii materiale.(aceste garantii se refera la K sau patrimonial firmei) 2.credite ipotecare-cel acre solicita acest tip de credit ipotecheaza o anumita valoare,in gen cladiri,terenuri si mijl circulante cu o mare transferabilitate (convertire rapida in lichiditati) 3.credite de cash-flow-nu sunt garantate material,sg garantie este studiul de fezabilitate al afacerii.;in principiu, creditul de cf implica cele mai mari riscuri comparativ cu celelalte categ de credite.Garantiile la credite se acorda pe baza unor criterii privind eficienta si rentabilitatea proiectului.Se iau in vdr si unele prioritati fiind preferate firmele care produc o val mare,cele care-si exporta productia sau cele care dezv infrastructuri.Bugetul de stat aloca fonduri pt inv in volume cat mai mici posibil asigurand resurse doar pt dmenii care nu pot face fata pietei si concurentei.Se au in vdr domenii de interes nat,protectia mediului,lucrar de infrastructura etc.De asemenea se intervine cu fonduri de la buget pt facilitatea acordarii de credite bancare unor agenti ec.

8.SURSE EXTERNE DE FINANTARE

Pt nevoile de redresare,de retehnologizare a economiei se apeleaza la imprumuturi externe si la inv directe de K strain.Creditele externe sunt: 1.credite guvernamentale sau cu garantie guvernamentala in spatele carora este girant staul chiar daca se acorda prin interm unor banci comerciale. 2.credite bancare externe unde riscul este exclusive al bancilor ce acorda imprumutul 3.credite acordate de institutii internat (,BER) Creditele govern se intemeiaza pe conventia incheiata intre governul unei tari care va acorda creditul si guv celei care-l va primi.Inv directe de K strain reprez una din caile cele mai eficiente,mai profitabile pt procesul redresarii economiei.Credite externe pe TL sunt acordate conditionat de institutii de specialitate in vdr atingerii unor obiective( FMI nu cere garantie mat,ci garantii general de pol econom resp aplicarea unor anumite masuri pe per cat se acorda imprumutul, masuri care permit redresarea sis a poata fid at impr).BIT,BET acorda credite conditionate pt anumite inv.Toate celelalte banci com externe pretend o garantie mat sau angajarea aurului sau legarea finantarii de un flux commercial si garantarea cu prod respective.

9.FMI (Fond Monetar International)

A foat creat in 1947 cu scopul de a ajuta dezv rel ec internat prin facilitarea schimburilor valutare,prin echilibrarea si armonizarea bilantelor de plati externe si in esenta,stabilitatea cursurilor valutare.Acest organism internat se prezinta ca o institutie deasigurare,unde fiecare membru activeaza pt a putea sa beneficieze de ajutoare substantiale.FMI intervine in cazul ajustarii bilantelor de plati si in privinta srimularii dezv economice prin mecanisme specifice de credit, la solicitarea guvernului tarii resp.Creditul acordat de FMI este un credit guvrnamental sau cu garantie cuvernamentala,chioar daca acesta este de regula acordat prin banci com.Rolul Fmi e de a ajuta tarile sa se redreseze prin acordarea unor imprumuturi avantajoase.principalele dorme de imprumut utilizate de FMI:*angajament de tip stand-by *sprijinirea tarilor cu venituri f scazute *facilitate de finantare compensatory.Mijloace prin care actioneaza FMI:*monitorizarea politicii ec stabilite de tarile member in urma recomandarilor primate si a dialogului detaliat cu reprezentantii FMI *o interventie mai hotarata atunci cand o tara aflata in criza balantei de plati solicita ajutorul FMI

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

10.BIRD (Banca Nationala pt Reconstructie si Dezvoltare)

A fost infiintat in 1945 si are sediul la Washington.A avut la inceput menirea de a finanta refacerea economiei tarilor afectate de cel de-al 2-lea razboi mondial.Dupa terminarea acestei misiuni,BIRD si-a asumat rolul finantarii unor inv in scopuri productive din tarile in curs de dezv si in cele sarace,avand prioritate sectorul public.BIRD a dobandit si numele de Banca Mondiala deoarece aproape toate statele lumii au aderat la acest organism.O tara poate deveni membra a bancii atunci cand accepta regulile de conduita in materie de finante internat, adera la FMI siare o contributie la fondul statutar al bancii.Fondurile de care dispune BIRD provin din 3 surse princ:1. K social subscris de tarile member 2.K mobilizate prin emisiunile de oblig 3.beneficiul obt din operatiunile effectuate.

11.BERD (BANCA EUROPEANA PT RECONSTR SI DEZV)

Creata in 1991 in scopul acordarii de asistenta tarilor din Europa Centrala si de Est pt crearea si dezv unei economii de piata.Actionarii sai sunt pe de o parte tarile europene cat si in afara continentului European, la care se adauga ca membrii fondatori UE si Banca Europeana de Inv.In structura interna a bancii se afla 2 dep:*banca com *banca de dezv.Sprijinul acordat tarilor din Europa Centrala si de E de catre BERD consta in asistenta tehnica si finance pt a ajuta aceste tari la grabirea procesului de tranzitie la ec de piata.BERD poate oferi asistenta in urm dom:servicii consultative;identificarea proiectelor,preg si finantarea infrastructurii sectoarelor;mobilizarea finantarii aditionale din surse private si publice,pe baza de cofinantare;sprijinirea implementarii proiectului inclusive furnizarea de utilaje si echipamente.Clasamentele fondurilor bancii sunt directionate astfel:cel putin 60% catre intr sectorului privat si intr in proprietatea statului, care se afla in perspective de privatizare,cel mult 40% catre infrastructura publica sau alte proiecte.

12.BEI (BANCA EUROPEANA DE INV)

Are misiunea de a favoriza realizarea obiectivelor UE prin acordarea de resurse fin pe TL pt realizarea unor inv viabile ce prezinta interes in cadrul politicilor UE.Banca ofera servicii pe linia evaluarii si finantarii proiectelor de inv.Banca finanteaza proiecte ale tarilor din cadrul UE,iar imprumutul nu depaseste in linii generale 50% din costurile de investitii.BEI finanteaza inv de dimensiuni mari prin imprumuturi individuale in colaborare cu initaiatorul proiectului.Criteriile de apobare a creditelor:*existenta legaturii investitiei cu politicile UE *viabilitatea tehnica si finance a proiectului de inv *respectarea regulilor de protectie a mediului inconj *depinde acordarea imprumutului de situatia finance a initiatorului proiectului,de perspectivele de cash flow si garantiile oferite de acesta.Durata impr poate ajunge pana la 20 de ani.Aceasta depinde de tipul si durata tehnologica de viata a proiectului.

13.LEASING-UL

Nu este o sursa propriu-zisa de finantare a inv,ci creeaza posibilitatea pt intreprindere pt a dispune de anumite bunuri fara a fi obligat sa le cumpere.In efectuarea unei operatiuni de leasing intervin 3 organisme:*intreprinderea care are nevoie de bun *furnizorul *organismul financiar al leasingului.Spre deosebire de o inchiriere obisnuita leasingul confera locatarului dreptul de a deveni proprietarul bunului la sf contractului,la un pret convenit.Astfel,leasingul apare ca un substitut interesant al unei surse de finantare a inv.Leasingul prezinta avantaje imp pt toate cele 3 tipuri de organisme implicate,date de atenuarea sau chiar eliminarea efectelor riscului Indus prin operatiunile de finantare si investitionale clasice.Princ avantaj al acestei operatiuni ramane a fi utilizatorul care poate beneficia de efectele folosirii bunului respective fara a angaja integral suna,asa cum ar trebui sa faca in cazul cumpararii.Utilizatorul allege bunul de care are nevoie de la furnizor,depunand o documentatie completa.Organismul finance de leasing este cel care acopera finance operatiunea fata de furnizor.Uneori acesta oblige furnizorul la plata unui avans care nu reprez decat o parte din valoarea bunului.In perioada de exploatare utilizatorul plateste o chirie.Utilizatorul realizeaza astfel o ec de inv.In plus,are posib de a cumpara bunul la un pret si termen convenite.

14.STRUCTURA DE FINANTARE A INVESTITIILOR FIRMEI

In structura surselor de finantare a inv,efortul propriu (autofinantarea) ramane permanent pe primul plan.Autofinantarea pt inv se realizeaza pe baza fondurilor proprii de origine interna:rezerve si amortizare.In sens practice pot fi puse in evidenta 2 modalitati de evaluare al nivelului posibil al autofinantarii.Prima modalitate,numita comerciala,sugereaza o determinare de principiu a nivelului posibil al autofinantarii.Astfel,autofinantarea pare ca diferenta dintre totalul vanzarilor si totalul cheltuielilor prevazute pt o perioada(un an).Nivelul autofinantarii este influentat de: cifra de afaceri,politica de imprumut,politica de amortizare,politica de distribuire a dividendelor.Proportiile in care intreprinderea isi acopera finantarea proiectelor sale din dif surse pot fi dif.In principal 2 sunt determinantele acestei structuri:*posibilitatile de accesare *costul specific al fiecarei surse.In conditii de acces nelimitat la oricare sursa,cea mai buan strauctura de finantare a proiectelor este aceea prin care intreprinderea poate realize un cos mediu minim al K.Daca intreprinderea va urmari sa-si diminueze costul capitalului atunci pare normal ca ea sa apeleze la dif surse in ordinea descrescatoare a costurilor specifice de remunerare.Modul de finantare a proiectului va avea consecinte asupra fluxurilor anuale de fonduri ale intreprinderii,iar structura optima de finantare poate fi stabilita analizand modificarea costului K in raport cu rata indatorarii.Activ unei intreprinderi este necesar a fi finantata atat pe termen scurt cat sip e termen lung.

15.CONCEPTUL DE EFICIENTA

Pornind de la sensul lingvistic al notiunii de eficienta, se poate afirma ca eficienta este atributul oricarei activitati umane de a produce efectul util dorit. Studiul eficientei unei activitati are la baza urmatoarele tipuri de corelatii:a) comparatie intre nivelul resurselor;b) comparatie intre nivelul efectelor;c) comparatie de tipul efort/efect si efect/efort;d) comparatie intre nivelurile de eficienta.Una din acceptiunile notiunii de eficienta este: efecte cat mai mari in raport cu resursele alocate sau consumate. Aceasta arata efectul util pe unitatea de resursa alocata (E/R) sau invers, efortul depus pentru obtinerea unei unitati de efect (R/E).Privita din punct de vedere aplicativ, eficienta se poate defini ca un raport obiectiv, cantitativ, intre efectele si eforturile depuse in vederea obtinerii lor.Natura si caracterul eforturilor si efectelor se reflecta asupra caracterului eficientei.Din punctul de vedere al resurselor, acestea trebuie sa fie cat mai riguros structurate ca sa raspunda cerintelor de analiza (cum se folosesc, cat se consuma, gradul de valorificare, economisirea lor).Din punctul de vedere al efectelor, de asemenea, eficienta necesita structurarea acestora.Efectele pot fi:√ directe: identificabile la locul unde se desfasoara activitatea;√ indirecte: identificabile in alte sectoare de activitate.Dupa momentul la care se produc:√ efecte imediate;√ efecte posibile, viitoare.Dupa natura lor:√ efecte economice;√ efecte ecologice;√ efecte sociale;√ efecte tehnice etc. Din punct de vedere cantitativ, corelatia dintre eforturi si efecte se exprima prin indicatori de eficienta care, de regula, imbraca forma unor raporturi matematice. Pentru a caracteriza eficienta unei activitati, in toata complexitatea sa, este necesar sa se foloseasca un sistem de indicatori care sa puna in evidenta toate corelatiile posibile intre eforturi si efecte.

16.CONCEPTUL DE RISC

In literatura economica se face deosebirea intre risc, acesta presupunand calcule fundamentate pe o experienta trecuta sau pe date suficiente pentru a putea calcula probabilitatea producerii unui anumit eveniment economic si incertitudinea care apare mai degraba ca o lipsa de informatie intr-un anumit domeniu, referitoare la consecintele unei actiuni. Rezulta ca, luarea in considerare a riscului genereaza fundamentarea procesului investitional cu asocierea probabilitatilor care exprima sansa realizarii anumitor indicatori economici.Riscul presupune un calcul informational bazat pe o experienta trecuta extrem de vasta sau pe date informationale, putandu-se face astfel estimari privind probabilitatea consecintelor unor actiuni sau a ivirii unui eveniment.Dupa natura sigura sau nesigura a cunostintelor pe care le avem asupra unor fenomene ale pietei ca cerere, vanzari, preturi etc., putem spune ca le studiem intr-un viitor sigur sau intr-un viitor nesigur (de exemplu, produse alimentare si cele cu vanzare relativ grea).In economia de piata, al carei mecanism de reglare se bazeaza pe concurenta, pe oscilatia preturilor etc., incertitudinea si riscul sunt niste variabile de care trebuie tinut seama, suprimarea lor nefiind posibila. Tot ceea ce pot face agentii economici este sa studieze si sa calculeze riscul, pentru a-l cunoaste si a alege varianta de activitate mai putin riscanta. Calculul riscului, insa, nu scuteste agentul economic de asumarea sau acceptarea lor, ci ii da doar posibilitatea sa le infrunte in cunostinta de cauza. riscul este privit ca o situatie careia i se pot asocia probabilitati intr-o anumita distributie.Notiunea de risc este susceptibila de diverse interpretari, care se refera la aspecte distincte.Riscurile pot fi de natura fizica sau financiara.Riscurile fizice, din punct de vedere al rezervei ce poate fi constituita, pot varia in functie de estimarea bazei de capital.In riscul economic intervin acele posibilitati care pot afecta valoarea beneficiului si, prin urmare, constituie, in mod cert, un risc intern al intreprinderii considerata in ansamblul sau.In cadrul riscurilor financiare, inflatia are un impact deosebit asupra viabilitatii financiare a proiectului, deoarece ea influenteaza volumul activelor fixe, capitalul circulant, costurile de productie si chiar incasarile din vanzari. Pentru ajustarea planului financiar in functie de inflatie, cheltuielile anuale sau semestriale estimate din costul total al investitiei (inclusiv rezerva pentru riscurile fizice) se ajusteaza cu un factor estimat de inflatie, acelasi lucru fiind valabil si pentru costurile de productie.

17.MODALITATI DE EVALUARE A RISCULUI

Principalele elemente pe care trebuie sa le contina analiza riscului unui proiect de investitii sunt urmatoarele: identificarea cat mai exacta a factorilor de risc, evaluarea lor, cuantificarea consecintelor lor, stabilirea raspunderilor si aplicarea unor masuri pentru eliminarea cauzelor generatoare de risc.Pentru proiectele riscante, se impune conditia ca investitia sa fie recuperata foarte repede. Faptul poate fi atribuit atat constientizarii riscului, cat si problemei aparitiei uzurii tehnice si tehnologice, acest ultim punct fiind semnificativ in industriile cu tehnologie sofisticata.Un factor care reduce riscul proiectului este abilitatea conducerii de a fi receptiva la schimbari. Un proiect de investitie daca este evaluat individual poate fi destul de riscant, dar mai putin riscant atunci cand se constituie drept o componenta a unui program de investitii. O forma de estimare a riscului in procesul investitional este cercetarea si stabilirea marjei de risc pe care o presupune fiecare element luat in considerare in calculele de fundamentare a investitiilor si stabilirea pe aceasta cale a implicatiilor pe care le genereaza asupra eficientei proiectelor analizate.Astfel, se pot modifica cheltuielile cu investitiile, de obicei in sensul cresterii acestora ceea ce va atrage modificari semnificative la nivelul venitului net. Fluxurile de venit net se pot diminua si datorita evolutiilor imprevizibile ale costului mainii de lucru si a materiilor prime, a pretului de vanzare a produselor etc. De aceea fluxurile financiare previzionate sunt corectate cu coeficienti care sa reflecte riscul de realizare a lor, in felul acesta obtinandu-se o imagine mai fidela a implicatiilor pe care le genereaza realizarea proiectului de investitii.Asocierea la nivelul variabilelor luate in calcul pentru fundamentarea procesului investitional a unor serii care sa reflecte distributia de probabilitate a realizarii lor contribuie la imbunatatirea procesului de decizie prin reflectarea mai adecvata a realitatii, deoarece viitorul nu se poate previziona intotdeauna cu certitudine.

18.STUDIUL DE OPORTUNITATE REGIONAL

identifica posibilitatile de investire intr-o anumita regiune, zona administrativa, cu un anumit potential economic, dar cu un excedent de forta de munca, cu piata de desfacere asigurata, potential al cumparatorilor, posibilitati de aprovizionare cu materii prime, in functie de traditiile din zona, gradul de atractivitate a zonei, etc.In general, studiul regional de oportunitate cuprinde referiri la: *caracteristicile esentiale ale regiunii: suprafata si aspectele fizice naturale definitorii; *populatia, structura profesionala, venitul mediu, situatia economico-sociala a regiunii, particularitati; *situatia exporturilor si importurilor regiunii din ultimii ani; *situatia factorilor de productie existenti, pusi in valoare sau a potentialilor factori de productie in viitor; *prezentarea infrastructurii existente si perspectivele de dezvoltare a acesteia; *identificarea capacitatii aproximative a unitatilor ce pot face obiectul unor constructii initiale sau al unor extinderi; *costul estimat al lucrarii de investitii, luand in calcul si costul terenului aferent, al tehnologiei si echipamentului folosit; *identificarea surselor de finantare potentiale, examinate si recomandate; *analiza preliminara a avantajelor economice globale, in special pentru obiectivele economice nationale cu caracter public (repartizarea echilibrata a activitatii economice, estimarea economiilor de valuta, crearea locurilor de munca, diversificarea economica a regiunii, etc.).Toate aceste informatii privind regiunea considerata pot contine valori orientative, de regula estimari medii ale costurilor.

19.ST DE OP SECTORIAL

Urmaresc posibilitatile de a investi intr-un sector de activitate cum ar fi: industria alimentara, usoara, activitatea de turism, industria materialelor de constructii, etc.De regula, acest studiu cuprinde informatii ca: *Locul si importanta sectorului in economia nationala, in contextul politicii economice promovate de administratia centrala. *Dimensiunea, structura si rata medie de crestere a sectorului respectiv. *Volumul actual si rata de crestere a cererii productiei in sectorul prezentat. *Planificari aproximative ale cererii de produse. *Estimari privind sursele potentiale de finantare. *Estimari privind incasarile si necesarul de valuta. *Analize preliminare privind impactul global.

20.ST DE OPORTUNITATE SPECIAL

Cuprind referiri prioritare la resursele necesare (umane, materiale, financiare). Aceasta prezentare se face din punct de vedere calitativ, cantitativ si structural. Prin acest studiu se prezinta potentialilor investitori si / sau actionari, informatii cu privire la resursele necesare investitiei.Un studiu de oportunitate special cuprinde:*Principalele caracteristici ale resurselor, rezervele verificate, rata anterioara de crestere economica, perspective de dezvoltare. *Rolul resurselor in economia nationala, utilizarea acestora, cererea interna si exporturile. *Principalele activitati prezente bazate pe resursele specificate, structura si dezvoltarea lor, capitalul si forta de munca utilizate, productivitatea si criteriile de eficienta, planurile de viitor si perspectivele de crestere economica durabila. *Restrictii si conditii de crestere a ramurilor economice bazate pe resursele respective. *Cresteri estimate ale cererii si perspective de export pentru sortimentele a caror fabricatie se bazeaza pe resursele prezentate de studiu. *Identificarea perspectivelor privind investitiile potentiale in zona.Studiile de oportunitate sunt cu atat mai apreciate cu cat se afla in concordanta cu politica economica globala promovata la nivel macroeconomic de guvern, in domeniul de activitate vizat; masura in care propunerile elaborate se inscriu in strategia de dezvoltare generala economico - sociala a tarii pe termen mediu si lung.

21.STUDIUL DE PREFEZABILITATE

Prin studiul de prefezabilitate se asigura solutia preliminara si definirea proiectului.Deoarece elaborarea unui studiu de fezabilitate necesita cheltuieli financiare mari, este de preferat realiz anterioara a unui studiu detaliat dar care angreneaza resurse financ reduse. Acest studiu preliminar este studiul de prefezabilitate, studiu care urmareste urmatoarele obiective:--determinarea capacitatii pietei si agentului economic; studiul pietei; programul si capacitatea de productie;--determinarea factorilor materiali de productie;--determinarea amplasamentului viitorului obiectiv;--aspecte tehnice relevante ale proiectului: determinarea tehnologiei si echipamentelor necesare; lucrarile de constructii necesare;--determinarea termenelor generale de fabricatie, de administrare si vanzare;-determinarea fortei de munca necesare, a personalului de executie si de conducere;--realizarea analizei financiare privind costurile de investitii, finantarea proiectului, costurile de productie estimate si rentabilitatea obiectivului.Analiza financiara efectuata asupra investitorului se bazeaza pe estimarea indicatorilor mentionati de obiectivele studiului de prefezabilitate, facand referire la perioada de rambursare a creditelor angajate de investitor si marimea dobanzilor, raportul venituri - costuri din punct de vedere actual, pragul de rentabilitate, rata interna de rentabilitate financiara, cursul de revenire la export net actualizat, venitul net actualizat, analiza cash - flow, etc.Analiza economica se realizeaza in context national si cuprinde precizarea economiilor sau cheltuielilor in valuta, gradul de diversificare a productiei, estimarea numarului de locuri de munca nou create, gradul de protectie a mediului, venitul net actualizat, rata interna de rentabilitate, etc.

22.AUTORIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

In baza legislatiei in vigoare, edificarea de constructii civile, industriale, agricole, sau de orice natura, presupune cel putin doua documente importante si anume:certificatul de urbanism;autorizatia de constructie.Certificatul de urbanism.Act prin care se fac cunoscute solicitantului, elementele care caracterizeaza regimul juridic, economic sau tehnic al unui imobil.Solicitantul certificatului de urbanism poate fi orice persoana fizica sau juridica.In vederea eliberarii certificatului de urbanism, solicitantul trebuie sa depuna o cerere-tip completata, dovada titlului de proprietate in cazul imobilelor situate pe terenuri cu destinatie speciala precum si taxa pentru certificatul de urbanism.Certificatul de urbanism cuprinde:**regimul juridic al imobilelor (situarea in intravilan sau in afara acestuia; dreptul de proprietate asupra imobilului);**regimul economic al imobilelor (folosinta actuala; destinatia stabilita; reglementari fiscale specifice localitatii respective);**regimul tehnic al imobilelor.Autorizatia de construire reprezinta actul de autoritate al administratiei locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasament, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.Solicitantul autorizatiei de construire poate fi orice persoana fizica sau juridica, detinatoare a unui titlu care ii confera dreptul de construire.Autorizatia de construire se elibereaza pentru:*lucrari de construire, reconstituire, modificare a cladirilor;*lucrari de reparare, restaurare, protejare sau conservare a monumentelor istorice;*foraje si excavari pentru lucrari geologice;*Constructii provizorii de santier;*organizare de tabere de corturi, camping;*lucrari cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere pe caile publice, etc.

23.STUDIUL DE FEZABILITATE

Prin st de fez se intelege ansamblul documentatiei elaborate cuprinzand calcule tehnico-economice, desene, memorii de fundamentare, masuri concrete de actiuni manageriale - privind necesitatea realizarii viitorului obiectiv de investitii, tinand cont de sursele de aprovizionare de materii prime, pietele de desfacere aferente, posibilitatile de asigurare a capitalului (lichiditati si credite), rezultatele scontate,amplasamentul obictiviului etc. In ultimii ani, in Romania studiile de fezabilitate sunt intocmite in conformitate cu metodologia internationala, metodologia elaborata de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.).Studiile de fezabilitate realizate conform metodologiei BIRD servesc drept baza (tehnica, economica sau comerciala) deciziei de investitii. Prin studiul de fezabilitate se analizeaza elementele esentiale ale investitiei si ale procesului de productie, se evalueaza eficienta economica a proiectului de investitii.Structura de baza a studiului de fezabilitate este identica cu cea a studiului de prefezabilitate, dar mult mai detaliata.Studiul de fezabilitate standard cuprinde urmatoarele capitole:*Date privind identitatea agentului economic (societate comerciala, institutie publica, etc.).*Analiza diagnostic privind situatia actuala a societatii comerciale.*Prognoza produselor, tehnologiilor, factorilor de productie.*Variante optime de dezvoltare si de restructurare.*Calcule de eficienta economica pentru variantele analizate.*Analize privind incertitudinea, riscul si sensibilitatea variantei alese.*Formularea deciziei de investitie.