CONTROLUL CALITATII ACTIVITATII DE AUDIT DESFASURATE DE CATRE MEMBRII ACTIVI AI CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

CUPRINS:

I.         Prezentarea standardelor privind calitatea auditului financiar care vor fi aplicate in Romania incepand cu anul 2005. Aplicarea acestor standarde reprezinta conditii obligatorii in vederea aderarii Camerei Auditorilor Financiari din Romania (CAFR) la Federatia Internationalǎ a Contabililor (IFAC).

1.     SMO 1(Statment of Membership Obligation) – prezentare

2.     ISQC 1 (International Standard of Quality Control) – prezentare

3.     ISA 220 (International Standard of Audit) – prezentare si exemplu

4.     ISA 300 (International Standard of Audit) – prezentare

II.       Prezentarea modului de desfasurare a controlului calitatii activitatii de audit financiar si a rezultatelor inspectiilor efectuate in cursul anului 2003.

1.     Prezentarea Normelor privind controlul calitǎtii activitǎtii de audit si a departamentului de Departamentul de monitorizare si competentǎ profesionalǎ (DMCP);

2.     Rezultatele inspectiilor efectuate;

3.     Exemple practice privind modul de intocmire a dosarului de audit pentru obiectivele urmarite in cadrul „Notei de Inspectie”, nota folosita de DMCP in inspectiile efectuate. Aceste exemple se axeaza exclusiv pe acele puncte insuficient documentate de auditorii inspectati.

III.      Prezentare modului de desfasurare a controlului calitatii activitatii de audit financiar in cursul anului 2004.

1.     Prezentarea  comparativa 2003 - 2004. Prezentarea Normelor Privind Controlul Calitatii de Audit.

2.     Prezentarea actiunii intreprinse de DMCP la CNVM cu privire la verificarea cerintelor de prezentare a situatiilor financiare prevazute de IAS.

IV.     Obiective de viitor

1.     Prezentare

2.     Exemple de desfasurare a controlului calitatii in cadrul Institutul Contabilor Autorizati din Scotia (ICAS).

I.         Prezentarea standardelor privind calitatea auditului care vor fi aplicate in Romania incepand cu anul 2005 (aplicarea acestor standarde reprezinta conditii obligatorii in vederea aderarii CAFR la IFAC).

I.1. SMO 1 (Statment of membership obligation)

Controlul calitǎtii in conditiile aderǎrii la organismele profesionale internationale

1. Programul de Revizuire a Calitatii

2. Abordarea ciclului de inspectii

3. Procedurile echipei de inspectori

4. Masuri disciplinare si corective

1. Programul de Revizuire a Calitatii

Obiectul programului de revizuire a calitatii  poate fi o societate sau un auditor independent (partener) desemnat de organismul membru.

a)         Acolo unde societatea face obiectul inspectiei, programul trebuie conceput in asa fel incat sa se obtina o asigurare rezonabila ca:

(i)              Firma are un sistem adecvat de control al calitatii;

(ii)             Firma adopta acel sistem; si

(iii)           Firma si echipele de angajament au aderat la standardele profesionale si cerintele de reglementare profesionale.

b) Acolo unde un partener face obiectul inspectiei, programul trebuie conceput in asa fel incat sa se obtina o asigurare rezonabila ca:

(i)       Asociatul face  obiectul unui sistem adecvat de control al calitatii pentru angajamentele de audit a situatiilor financiare ale societatilor cotate la bursa (si al altor entitati sau angajamente desemnate de organismul membru) efectuate de firma asociatului.

(ii)     Asociatul adopta acest sistem; si

(iii)           Asociatul a aderat la standardele profesionale si cerintele de reglementare.

Acolo unde firma face obiectul inspectiei  pentru asigurarea calitatii, in cadrul revizuirii, va trebui sa se tina cont de munca partenerilor pentru a se asigura ca firma a aderat la standardele profesionale si cerintele de reglementare aplicabile privind angajamentele de audit. Acolo unde un partener face obiectul revizuirii, va trebui luat in considerare sistemul de control al calitatii din cadrul firmei asociatului pentru a concluziona daca firma s-a conformat cu un astfel de sistem.

2. Abordarea ciclului de inspectii

Organismele membre care aleg o anumita abordare a ciclului de inspectii trebuie:

(a) Sa adopte un ciclu maxim de 3 ani atunci cand o societate face obiectul inspectiei; si

(b) Sa tina cont de calitatea si eficacitatea programului intern de control al societatii, atunci cand asociatul face obiectul inspectiilor pentru controlul calitatii.

In prezent Camera a stabilit un ciclu de inspectie de 2 ani in care vor fi inspectate societatile de audit si auditorii persoane fizice.

Poate fi considerata adecvata inspectarea mai frecventa a unor membri care au obtinut rezultate nesatisfǎcǎtoare la inspectiile precedente.

3. Procedurile echipei de inspectori

Organismul profesional trebuie sa solicite echipelor de inspectori sa urmeze procedurile bazate pe norme (ghiduri) publicate. Aceste proceduri trebuie sa includa inspectarea foilor de lucru si discutiile cu personalul corespunzator.

Procedurile adoptate in timpul unui control pentru asigurarea calitatii trebuie sa includa:

O evaluare a sistemului de control al calitatii

O revizuire a politicilor si procedurilor de control al calitatii si revizuirea foilor de lucru ale angajamentului pentru a evalua:

o      Modul de functionare a acelui sistem de control si conformitatea cu acesta; si

o      Conformitatea cu standardele profesionale si cu cerintele normative si legale cu privire la angajamentele de audit al situatiilor financiare.

Revizuirea foilor de lucru ale angajamentului trebuie sa includa evaluarea:

Existentei si eficacitatii sistemului de control al calitatii implementat de catre membru, precum si indeplinirea angajamentului.

Conformitatii cu standardele profesionale si cerintele normative si legale ce au legatura cu angajamentul.

Suficientei si caracterului potrivit al probelor documentate in foile de lucru.

Pe baza celor de mai sus, daca rapoartele auditorului sunt adecvate in conditiile date.

Procedurile pe care echipa de inspectori le poate avea in vedere atunci cand efectueaza o inspectie pentru asigurarea calitatii, includ:

Intelegerea suficienta cu privire la:

o      Natura si aria de cuprindere a practicii de audit a membrului si metodologiile folosite.

o      Planul sistemului de control al calitatii al membrului.

o      Politicile si procedurile interne legate de independenta si de conduita etica.

o      Politicile si procedurile de pregatire ale membrului.

Testarea eficacitatii procedurilor de monitorizare ale auditorului

Revizuirea conformitatii cu sistemul propriu de control al calitatii in ceea ce priveste auditul situatiilor financiare.

Reevaluarea caracterului adecvat al ariei de cuprindere al inspectiei

Sustinerea unei intalniri de final cu membrul inspectat pentru a discuta rezultatele, concluziile, recomandarile echipei de inspectori, precum si tipul de raport ce va fi emis.

Furnizarea catre membru, de concluzii si recomandari pentru masuri corective.

4. Masuri disciplinare si corective

Organismul membru trebuie sa solicite fiecarui membru auditor sa corecteze propriul sistem de control al calitatii sau sa acorde atentie conformitatii cu politicile si procedurile.

Daca un auditor nu poate demonstra conformitatea cu standardele profesionale si cu cerintele legale, organismul membru trebuie sa ia masuri disciplinare adecvate.

Reglementǎrile IFAC prevǎd cǎ organismul de reglementare (in spetǎ CAFR), trebuie sa stabileasca in mod clar o legatura intre rezultatele nesatisfacatoare si initializarea unor actiuni corective si disciplinare, in conformitate cu sistemul sau disciplinar.

Camera poate avea in vedere diverse forme de masuri corective, incluzand:

Solicitarea de a aplica masuri corective, inclusiv masuri adecvate in ceea ce priveste personalul sau angajamentele;

Sa solicite pregatirea profesionala suplimentara;

Inspectii mai dese sau speciale (in urma unor sesizǎri).

I.2. ISQC 1 (International Standard of Quality Control)

Sistemul de control al calitatii trebuie sa includa politici si proceduri referitoare la urmatoarele elemente:

a)     Responsabilitatile conducerii privind calitatea la nivelul firmei.

b)     Cerintele de etica

c)      Acceptarea sau continuarea relatiilor cu clientii si a angajamentelor specifice.

d)     Resurse umane

e)     Realizarea angajamentului

f)      Monitorizarea

A)    Responsabilitatile conducerii privind calitatea la nivelul firmei.

Societatea trebuie sa stabileasca politici si proceduri create pentru promovarea ideii conform careia calitatea este esentiala pentru indeplinirea angajamentelor. Astfel de politici cer ca directorii executivi sau echivalentii acestora sau consiliul director al partenerilor, daca este cazul, sa isi asume responsabilitatea pentru controlul de calitate din cadrul societatii.

Orice persoana sau persoane, care detin responsabilitatea operationala pentru sistemul de control al calitatii, trebuie sa aiba experienta adecvata si suficienta, aptitudini precum si autoritatea necesara pentru asumarea acestor responsabilitati.

B)       Cerintele de etica.

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri create pentru a ii oferi o asigurare rezonabila ca atat societatea cat si personalul acesteia respecta cerintele etice relevante definite in codul de etica.

Independenta in cadrul angajamentelor de asigurare este foarte importanta si o vom aborda in cele ce urmeaza.

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri care sa ii ofere o asigurare rezonabila ca atat societatea cat si personalul acesteia si isi mentin independenta in cazurile cerute de Codul de etica. Astfel de politici si proceduri trebuie sa permita firmei:

a)     sa comunice cerintele de independenta personalului sau si, unde este cazul, altor persoane care trebuie sa le respecte.

b)     Sa identifice si sa evalueze circumstantele si relatiile care creeaza amenintari asupra independentei si sa adopte masurile necesare pentru eliminarea acestor amenintari sau reducerea lor pana la un nivel acceptabil

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri care sa ii ofere o asigurare rezonabila ca va fi instiintata de incalcarile cerintelor de independenta si care sa ii permita sa adopte masurile adecvate pentru rezolvarea unor astfel de situatii.

Cel putin o data pe an societatea trebuie sa obtina o confirmare scrisa si nu doar verbala, formala, a respectarii politicilor si procedurilor legate de independenta din partea membrilor personalului care trebuie sa fie independenti conform Codului de conduita etica.

C)          Acceptarea sau continuarea relatiilor cu clientii si a angajamentelor specifice.

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri pentru acceptarea si continuarea relatiilor cu clientii si a angajamentelor specifice, create pentru a-i oferi o asigurare rezonabila ca va accepta sau va continua relatii sau angajamente in care:

a)     a luat in calcul integritatea clientului si nu are informatii ca acesta ar fi lipsit de integritate;

b)     este competent pentru a efectua angajamentul si detine capacitatea, timpul si resursele necesare in acest scop;

c)      poate respecta cerintele de etica.

Societatea trebuie sa obtina informatiile pe care le considera necesare in circumstantele date, inainte de acceptarea unui angajament cu un client nou, atunci cand decide daca sa continue sau nu un angajament existent sau atunci cand ia in calcul acceptarea unui angajament nou cu un client existent. Daca au fost identificate probleme si societatea decide sa accepte sau sa continue relatia cu clientul sau un angajament specific, trebuie sa se documenteze despre modul in care au fost rezolvate acele probleme.

Referat: Sistemul monetar Referat: Constituirea unei societati cu raspundere limitata

Daca societatea obtine ulterior informatii care ar fi determinat-o sa refuze un angajament daca ar fi detinut aceste informatii mai devreme, politicile si procedurile cu privire la continuarea angajamentului si a relatiei cu clientul trebuie sa tina cont de:

a)       responsabilitatile legale si profesionale specifice in aceste circumstante, inclusiv daca exista cerinta ca societatea sa instiinteze persoana, sau persoanele care au inlesnit angajamentul sau, in unele cazuri, autoritatile competente;

b)      posibilitatea de a se retrage din cadrul angajamentului sau, atat din cadrul angajamentului,

D) Resurse umane

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri care sa ii ofere o asigurare rezonabila ca detine suficient personal, cu capacitatea, competenta si dorinta de a adera la principiile etice necesare pentru indeplinirea angajamentelor in conformitate cu standardele profesionale si cerintele legale; aceste politici trebuie sa permita societatii sau partenerilor de angajament sa elaboreze rapoarte adecvate in circumstantele date.

Desemnarea echipelor de angajament.

Societatea trebuie sa desemneze responsabilitatea pentru fiecare angajament unui partener de angajament. Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri care sa solicite ca:

a)     identitatea si rolul partenerului de angajament sa fie comunicata membrilor cheie din managementul si din conducerea clientului;

b)     partenerul de angajament sa detina capacitatea, competenta, autoritatea si timpul necesare pentru indeplinirea rolului sau;

c)      responsabilitatile partenerului de angajament sa fie definite clar si sa fie comunicate acestuia.

E)  Realizarea angajamentului

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri care sa ii ofere o asigurare rezonabila ca angajamentele sunt efectuate in conformitate cu standardele si cerintele legale, si ca societatea sau partenerul de angajament elaboreaza rapoartele adecvate in circumstantele date.

Diferente de opinie.

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri pentru a trata si rezolva diferentele de opinii din cadrul echipei de angajament, impreuna cu cei consultati, si unde este cazul, intre partenerul de angajament si persoana responsabila cu controlul calitatii din cadrul angajamentului. Concluziile obtinute trebuie documentate si implementate.

Controlul calitatii in cadrul angajamentului.

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri care sa solicite, in cazul unor angajamente specifice, un control al calitatii angajamentului, care sa ofere o evaluare obiectiva a rationamentelor profesionale semnificative utilizate de echipa de angajament si a concluziilor formulate in raport. Astfel de politici trebuie:

a)      sa solicite un control al calitatii pentru toate auditurile asupra situatiilor financiare ale entitatilor cotate;

b)      sa stabileasca criteriile conform carora toate celelalte audituri si revizuiri ale informatiilor financiare istorice sau celelalte angajamente de asigurare si servicii conexe trebuie sa fie evaluate pentru a determina daca este necesara efectuarea unui control al calitatii;

c)       sa solicite efectuarea unui control al calitatii pentru toate angajamentele ce indeplinesc criteriile amintite anterior.

Documentarea necesara pentru efectuarea unui control al calitatii

Politicile si procedurile referitoare la documentarea controlului calitatii trebuie sa solicite documente care sa arate ca:

a)     procedurile cerute de politicile societatii legate de controlul calitatii au fost realizate;

b)     controlul calitatii s-a incheiat inainte de elaborarea raportului;

c)      persoana care efectueaza controlul calitatii nu are cunostinte de probleme nerezolvate care l-ar face sa creada ca rationamentele semnificative si concluziile echipei de angajament nu au fost adecvate.

(F) Monitorizarea

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri care ii ofera o asigurare rezonabila ca politicile si procedurile legate de sistemul de control al calitatii sunt relevante, adecvate, functioneaza eficient si sunt respectate in practica. Astfel de politici si proceduri trebuie sa includa o evaluare permanenta a sistemului de control al calitatii, inclusiv o inspectie periodica a unei parti din angajamentele incheiate.

Societatea trebuie sa evalueze efectul deficientelor identificate ca rezultat al procesului de monitorizare si trebuie sa determine daca acestea sunt:

a)     scapari sau

b)     deficiente sistematice.

Societatea trebuie sa comunice partenerilor de angajament interesati si altor membri ai personalului, deficientele identificate ca rezultat al procesului de monitorizare si recomandarile cu privire la masurile de remediere a situatiei .

Daca rezultatele procedurilor de monitorizare indica faptul ca un raport ar putea fi inadecvat sau ca s-au omis unele proceduri in timpul efectuarii auditului, societatea trebuie sa determine masurile suplimentare necesare pentru conformitatea cu standardele profesionale si cu cerintele legale. Trebuie sa ia in calcul obtinerea unei consultante juridice.

Plangeri

Societatea trebuie sa elaboreze politici si proceduri care sa ii ofere o asigurare rezonabila ca abordeaza in mod adecvat:

a)     plangerile ca activitatea efectuata de societate nu este in conformitate cu standardele profesionale si cu cerintele legale; si

b)     plangerile referitoare la respectarea sistemului de control al calitatii.

I.3. ISA 220 (International Standard of Audit)

I.3.1. Prezentare

ISA 220 „Controlul calitatii pentru activitatea de audit”

I. Responsabilitatea Conducerii Pentru Calitatea Angajamentelor de Audit

Partenerul de angajament trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru calitatea fiecarui angajament de audit in care este implicat ca si partener.

Partenerul de angajament oferǎ un exemplu privind calitatea auditului tuturor celorlalti membri ai echipei de angajament prin intermediul unor actiuni si mesaje care pun accentul pe:

(a)        importanta conformitǎtii muncii efectuate cu standardele profesionale, cerintele legale si de reglementare, precum si conformitatii cu politicile si procedurile firmei de control al calitatii;

(b) emiterea unor rapoarte adecvate ale auditorului; si

(c)        ideea conform careia calitatea este esentiala in realizarea angajamentelor de audit.

II. Cerinte de etica

Partenerul de angajament trebuie sa evalueze daca membrii echipei de angajament au respectat cerintele de etica.

Codul IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale, care includ:

(a)        Integritatea;

(b)       Obiectivitatea;

(c)        Competenta profesionala si grija datorata;

(d)       Confidentialitatea; si

(e)        Comportamentul profesional.

III. Independenta

Partenerul de angajament trebuie sa formuleze o concluzie cu privire la gradul de respectare a cerintelor de independenta care se aplica angajamentului de audit. In acest sens, se va acorda atentie urmǎtoarelor aspecte:

(a)        obtinerii de informatii relevante din partea societatii si a tertilor, pentru a putea identifica elementele care ameninta independenta;

(b)       evaluǎrii informatiilor referitoare la problemele identificate in cadrul politicilor si procedurilor de independenta ale firmei.

(c)        adoptarea unor masuri adecvate pentru eliminarea acestor amenintari sau reducerea lor pana la un nivel acceptabil prin aplicare de metode de siguranta.

(d)       documentarea concluziilor trase cu privire la independenta si toate discutiile relevante purtate cu clientul de audit, care sprijina aceste concluzii.

IV. Acceptarea si continuarea relatiilor cu clientul si a angajamentelor de audit specifice

Acceptarea si continuarea relatiilor cu clientul si a angajamentelor de audit specifice include analiza urmatorilor factori:

• Integritatea actionarilor majoritari, a managementului cheie si a persoanelor din conducerea entitatii;
• Cometenta echipei de angajament; si
• Daca firma si echipa de angajament pot respecta cerintele de etica.

In cazul in care partenerul de angajament obtine informatii care ar fi determinat firma sǎ refuze angajamentul de audit dacǎ aceste informatii ar fi fost disponibile mai devreme, atunci acesta trebuie sǎ comunice aceste informatii prompt cǎtre societate, astfel incat sǎ fie adoptate mǎsurile necesare.

V. Desemnarea echipelor de angajament

Abilitǎtile si competenta necesarǎ solicitatǎ echipei de angajament in ansamblu include urmǎtoarele:

O intelegere si experientǎ practicǎ privind angajamentele de audit de naturǎ si complexitate asemǎnǎtoare prin instruire si participare adecvatǎ;

O intelegere a standardelor profesionale si a cerintelor legale si normative;

Cunostinte tehnice adecvate, inclusiv cunostinte din tehnologia informationalǎ relevantǎ;

Cunoasterea domeniilor de activitate relevante in care opereazǎ clientul;

Capacitatea de a aplica rationamentul profesional;

O intelegere a politicilor si procedurilor firmei privind controlul calitǎtii.

VI. Realizarea angajamentului

Partenerul de angajament trebuie sǎ isi asume responsabilitatea pentru conducerea, supervizarea si indeplinirea angajamentului de audit in conformitate cu standardele si cerintele legale si normative si pentru emiterea unui raport al auditorului adecvat in conditiile date

Partenerul conduce angajamentul de audit informandu-i pe membri echipei sale despre:

(a)        responsabilitǎtile lor;

(b)       natura activitǎtii entitǎtii auditate;

(c)        aspectele legate de risc;

(d)       probleme ce pot apare;

(e)        abordarea detaliatǎ a modului de realizare a angajamentului.

Pentru ca toti membrii echipei de angajament sǎ inteleagǎ obiectivele activitǎtii pe care o desfǎsoarǎ, este necesarǎ o muncǎ in echipǎ si o instruire adecvatǎ pentru a sprijini membrii mai putin experimentati ai echipei de angajament in intelegerea obiectivelor muncii atribuite lor.

Comunicarea este esentialǎ pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit.

Supervizarea este efectuatǎ de membrii mai experimentati ai echipei de angajament in cursul auditului, pentru identificarea problemelor care necesitǎ consultare sau analizǎ.

Inainte de emiterea raportului auditorului, partenerul de angajament, revizuind documentatia auditului si discutand cu echipa de angajament, trebuie sǎ fie multumit cǎ au fost obtinute suficiente probe de audit pentru a sustine concluziile trase si pentru a emite raportul auditorului.

Partenerul de angajament efectueazǎ revizuiri periodice in diverse stadii ale derulǎrii angajamentului si documenteazǎ intinderea si durata revizuirilor.

Dacǎ sunt implicati mai multi parteneri in derularea angajamentului de audit, este important ca responsabilitǎtile respectivilor parteneri sǎ fie definite clar si intelese de echipa de angajament.

VII. Consultare

Partenerul ar trebui:

(a) sǎ fie responsabil pentru echipa de audit, efectuand in acest sens o consultare in privinta aspectelor dificile sau discutabile;

(b) sǎ fie convins cǎ membrii echipei de audit au efectuat o consultare corespunzǎtoare pe parcursul lucrǎrii de audit;

(c) sǎ fie multumit cǎ natura si scopul unor asemenea consultǎri, precum si concluziile care rezultǎ sunt documentate si agreate de persoana consultatǎ; si

(d) sǎ determine dacǎ concluziile rezultand din consultǎri au fost implementate.

Consultarea efectivǎ cu alti profesionisti cere ca acelora care sunt consultati sǎ le fie relatate toate elementele necesare care le va permite sǎ furnizeze solutii de naturǎ tehnicǎ, eticǎ sau de alt fel. Concluziile care rezultǎ din consultǎri trebuie sǎ fie documentate si implementate corespunzǎtor.

VIII. Diferente de opinie

Acolo unde apar diferente de opinie intre echipa de audit si cei consultati, echipa de audit ar trebui sǎ urmeze politicile si procedurile firmei pentru punerea de acord si solutionarea diferentelor de opinie.

IX. Angajamentul de revizuire a controlului calitǎtii

O revizuire a controlului calitǎtii angajamentului ar trebui sǎ includǎ o evaluare obiectivǎ a:

(a) rationamentelor profesionale semnificative fǎcute de echipa de audit; si

(b) concluziilor care se regǎsesc in raportul auditorului.

O revizuire a controlului calitǎtii angajamentului pentru lucrǎri de audit ale situatiilor financiare ale entitǎtilor cotate la bursǎ include urmǎtoarele:

• Evaluarea echipei de audit vis-a-vis de independenta firmei in relatia cu un angajament de audit specific;
• Riscuri semnificative identificate pe parcursul angajamentului (conform ISA 315 „Cunoasterea entitatii si mediului si evaluarea riscurilor de denaturare semnificativǎ”) si a reactiilor la aceste riscuri (conform ISA 325, „Procedurile auditorului cu privire la riscurile evaluate”), incluzand evaluarea echipei de audit vis-a-vis de riscul de fraudǎ;
• Rationamentele fǎcute, in mod deosebit, cu privire la materialitate si riscuri semnificative;
• Consultǎri corespunzǎtoare au fost avut loc in cazul diferentelor de opinie;
• Semnificatia si caracterul declaratiilor de omisiune corecte sau incorecte identificate pe parcursul misiunii de audit;
• Problemele care urmeazǎ a fi comunicate conducerii si celor insǎrcinati cu administrarea si, dacǎ este posibil, altor pǎrti precum organismele de reglementare;
• Dacǎ documentarea lucrǎrii de audit selectate pentru revizuire reflectǎ munca efectuatǎ in relatia cu rationamentele profesionale semnificative si sustine concluziile la care s-a ajuns;
• Conformitatea cu raportul auditorului care urmeazǎ a fi emis.

X. Monitorizarea

ISQC 1 cere ca firma sǎ stabileascǎ politici si proceduri menite sǎ asigure in mod rezonabil cǎ politicile si procedurile referitoare la sistemul de control al calitǎtii este relevant, adecvat, operational in mod efectiv si satisface latura practicǎ. Partenerul considerǎ rezultatele procesului de monitorizare ca evidentiate in ultimele informatii rǎspandite de firmǎ si, dacǎ este posibil, de alte firme din retea.

Partenerul estimeazǎ dacǎ:

(a)   deficientele constatate in aceste informatii ar putea afecta angajamentul de audit;

(b)   mǎsurile luate de firmǎ pentru a rectifica situatia sunt suficiente in contextul respectivului audit.

I.4. ISA 300 (International Standard of Audit)

PLANIFICAREA AUDITULUI ASUPRA SITUATIILOR FINANCIARE

Planificarea unui audit implica stabilirea strategiei generale de audit pentru angajament si elaborarea unui plan de audit, pentru a reduce riscul de audit pana la un nivel acceptabil.

Activitati preliminare desfasurarii angajamentului

Auditorul trebuie sa realizeze urmatoarele activitati la inceputul angajamentului curent de audit:

• Sa urmeze procedurile referitoare la continuarea relatiei cu un client si a angajamentului de audit specific acestei relatii.
• Sa evalueze conformitatea cu cerintele de etica, inclusiv cele legate de independenta.
• Sa stabileasca un mod de intelegere a termenilor angajamentului.

Auditorul trebuie sa stabileasca strategia generala pentru angajamentul de audit.

Strategia generala stabileste scopul, durata si modul de derulare al auditului si ajuta la dezvoltarea unui plan de audit mai detaliat.

Planul de audit

Auditorul trebuie sa elaboreze un plan de audit pentru angajament pentru a reduce riscul de audit pana la un nivel acceptabil.

14. Planul de audit este mai detaliat decat strategia de audit si include natura, durata si intinderea procedurilor de audit ce vor fi efectuate de membrii echipei de angajament pentru a putea obtine suficiente probe de audit.

15. Planul de audit include:

• O descriere a naturii, duratei si intinderii procedurilor planificate de evaluare a riscului.
• O descriere a naturii, duratei si intinderii procedurilor suplimentare planificate, in stadiul de evaluare, pentru fiecare clasa importanta de tranzactii, conturi si prezentari.
• Orice alte proceduri de audit necesare pentru angajament astfel incat sa fie in conformitate cu Standardele Internationale de Audit .

Modificarile deciziilor legate de planificare in cursul derularii auditului

Strategia generala si planul de audit trebuie sa fie actualizate si modificate dupa cum e necesar in cursul derularii auditului

Auditorul trebuie sa planifice natura, durata si intinderea indrumarii si supervizarii membrilor echipei de angajament, precum si a revizuirii activitatii acestora.

Documentatie

Auditorul trebuie sa documenteze strategia generala si planul de audit, inclusiv modificarile semnificative facute in cursul angajamentului

Consideratii suplimentare pentru angajamentele noi de audit

Auditorul trebuie sa desfasoare urmatoarele activitati inainte de a incepe un audit nou:

(a)        Sa efectueze proceduri referitoare la acceptarea unei relatii cu un client si a angajamentului specific acestei relatii (vezi ISA 220).

(b)       Sa comunice cu auditorul precedent, in cazul unei schimbari a auditorilor, in conformitate cu cerintele etice relevante.

II. Prezentarea modului de desfasurare a controlului calitatii activitatii de audit financiar si a rezultatelor inspectiilor efectuate in decursul anului 2003 pentru activitatea de audit aferenta situatiilor financiare de la 31.12.2001:

II.1. Prezentarea Normelor privind controlul calitǎtii activitǎtii de audit si a DMCP

II.2. Rezultate

II.3. Exemple practice privind modul de intocmire a dosarului de audit pentru obiectivele din cadrul Notei de Inspectie folosite de DMCP in cadrul inspectiilor, care au obtinut un procent nefavorabil.

II.1. Prezentarea Normelor privind controlul calitǎtii activitǎtii de audit si a DMCP

II.1.1. Prezentare

A. Prezentarea Normelor de inspectie

Normele privind procedurile de control al calitǎtii auditului financiar au fost aprobate prin hotǎrarea nr 11/2001 a CAFR si au fost transmise gratuit tuturor membrilor.

Conform acestor Norme, CAFR organizeazǎ cel putin o inspectie o datǎ la 5 ani incepand cu primul angajament de audit efectuat.

Inspectiile repetate si inspectiile ca urmare a unor sesizǎri nu sunt incluse in cele de mai sus.

Data inspectiei se stabileste de comun acord cu membrul inspectat.

Normele prevǎd efectuarea inspectiilor pe bazǎ unui manual de proceduri, „Manualul privind controlul calitǎtii auditului financiar” a fost elaborat de DMCP in 2003 si transmis gratuit tuturor membrilor CAFR.

De asemenea aceste norme prevǎd acordare unor calificative (de la A la D) in functie de gravitatea abaterilor constatate.

B. Prezentarea DMCP.

Atributiile departamentului:

Departamentul de monitorizare si competenta profesionala a fost creat pentru a asigura urmarirea respectarii de catre membri CAFR a normelor emise de CAFR, pe de o parte, si implementarea sistemului de control al calitatii activitatii desfasurate de membrii Camerei, pe de alta parte. De asemenea, Departamentul are si atributii legate de investigarea aspectelor referitoare la conduita profesionala a membrilor.

Departamentul de monitorizare si competenta profesionala are atributii privind respectarea:

Codului privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar;

Normelor privind pregatirea profesionala a auditorilor stagiari si urmarirea derularii pregatirii profesionale continue a auditorilor financiari in colaborare cu Departamentul de invatamant si admitere;

Standardelor de audit;

Procedurilor minimale de audit financiar;

Procedurilor de control al calitatii auditului financiar;

Evaluarii sistemului de control intern al firmelor de audit;

Altor norme de reglementare a profesiei.

   Departamentul de monitorizare si competenta profesionala asigura implementarea sistemului de control al calitatii activitatii desfasurate de membrii Camerei, precum si investigarea aspectelor referitoare la conduita profesionala a membrilor.Aceasta se realizeaza prin efectuarea unor inspectii la auditorii care au avut angajamente de audit, inspectii programate din timp si despre care auditorii au fost informati in prealabil.

   In cazul unor constatari privind incalcarea normelor Camerei, DMCP sesizeaza Biroul Permanent al Consiliului Camerei.

II.1.2  De ce se monitorizeaza activitatea membrilor.

Prin serviciile de audit pe care le ofera, membrii Camerei trebuie sa respecte Standardele Internationale de Audit, Codul de conduita etica si profesionala si normele emise de Camera Auditorilor.

Membrii Camerei presteaza activitati de audit financiar in beneficiul diferitelor entitati, cum ar fi: societati comerciale, regii autonome, companii nationale, banci, societati de asigurari s.a. Aceasta activitate se finalizeaza cu intocmirea unui raport de audit.
Raportul de audit contine exprimarea unei opinii profesionale referitoare la situatiile financiare, menita sa confere credibilitate informatiilor pe care aceste situatii financiare le ofera.

Scopul Departamentului este asigurarea unei calitati ridicate a activitatii de audit financiar si acordarea de asistenta membrilor Camerei.

   Prin calitate se intelege 'reflectarea unei imagini fidele' sau 'prezentarea in mod corect sub toate aspectele semnificative' a activitatii entitatilor auditate, conform Standardelor Internationale de Audit (ISA) si normelor emise de Camera

II.1.3. Membrii CAFR inspectati

Programul de monitorizare prin efectuarea de inspectii a inceput in anul 2003 in urma hotararii Consiliului Camerei. In vederea efectuarii acestui program au fost contactati toti membrii CAFR care au avut angajamente de audit in cursul anului 2002.

II.1.4. Obiectivele urmarite in cursul inspectiilor efectuate in anul 2003.

Pe baza Normelor Minimale de Audit si a Standardelor de Audit, DMCP a intocmit un plan de inspectie aprobat de catre Consiliul CAFR, care contine o serie de obiective care au fost urmarite in cursul inspectiilor efectuate in anul 2003 dupa cum urmeaza:

Acest plan de inspectie a fost conceput intr-o forma simplificata, in colaborare cu consultantii DFID, fiind primul an de inspectii al membrilor Camerei.

II.1.5. Scrisori catre membrii Camerei inspectati.

Tinand seama de sugestiile formulate de Consiliul CAFR, incepand cu septembrie 2003 DMCP a transmis tuturor auditorilor, persoane fizice si juridice inspectate, dupa aceasta data, o scrisoare prin care le-a fost comunicat rezultatul inspectiei precum si punctele care au fost apreciate de echipa de control ca nefiind indeplinite.

II.2.  Rezultatele inspectiilor efectuate in anul 2003.

II.2.1. Aspecte negative identificate.

In urma inspectiilor efectuate de catre echipele de inspectori asistenti au  fost constatate urmatoarele aspecte negative:

Nerespectarea Normelor minimale de audit;

Neachitarea la timp a cotizatiilor

Neclaritǎti in ceea ce priverste modul de raportare

Acordarea de consultantǎ

Independenta.

II.2.2. Grad de respectare a planului de inspectii.

II.2.3. Sugestii ale auditorilor financiari si atitudinea CAFR fata de acestea:

Stabilirea unui onorariu orientativ;

Cursurile de pregatire profesionala sǎ continǎ aspecte practice;

Mediatizarea activitatii de audit;

Intocmirea unui model de contract de audit financiar;

Evitarea dublei plǎti a cotizatiilor in cazul subcontractǎrilor.

II.3. Exemple practice privind modul de intocmire a dosarului de audit pentru obiectivele din cadrul Notei de Inspectie folosite de DMCP in cadrul inspectiilor, care au obtinut un procent nefavorabil. Vor fi tratate urmatoarele exemple:

III. Prezentare modului de desfasurare a controlului calitatii activitatii de audit financiar in cursul anului 2004.

III.1. Prezentare – comparativ cu 2003. Prezentarea Normelor Privind Controlul Activitatii de Audit.

III.2. Prezentarea actiunii intreprinse de DMCP la CNVM cu privire la verificarea cerintelor de prezentare a situatiilor financiare prevazute de IAS.

III.1. Prezentarea Normelor privind Controlul Activitatii de Audit

III.1.1. Controlul de calitate se efectueaza asupra:

a)     Angajamentelor de audit financiar;

b)     Angajamentelor de audit intern

c)      Altor angajamente prevazute de Standardele Internationale de Audit, dupa cum urmeaza: angajamente de revizuire a situatiilor financiare, angajamente de efectuare a procedurilor agreate privind informatiile financiare si angajamente de compilare a informatiilor financiare.

III.1.2. Obiectivele urmarite in cadrul inspectiilor:

Vizeaza atat verificarea indeplinirii obligatiilor membrilor fata de Camera cat si verificarea propriu zisa a angajamentelor de audit financiar, audit intern si a serviciilor conexe.

III.1.3. Cand se efectueaza controlul:

Un membru al Camerei poate face, o data la doi ani, obiectul unei inspectii a calitatii activitatii de audit, pentru verificarea modului de indeplinire a angajamentelor si de intocmire a rapoartelor de audit financiar, audit intern si a altor servicii conexe acestora, conform Standardelor Internationale de Audit si a modului de indeplinire a obligatiilor fata de Camera.

III.1.4. Cum se efectueaza controlul:

Inspectia se efectueaza in totalitate sau prin sondaj, in raport de volumul activitatii membrilor Camerei, precum si de frecventa abaterilor constatate anterior.

III.1.5. Obligatiile membrilor CAFR:

Constau in punerea la dispozitia echipei de inspectori atat a documentelor justificative care atesta plata obligatiilor anuale catre CAFR cat si a tuturor documentelor cuprise in dosarele de lucru.

III.1.6. Documente de inspectie:

nota de inspectie

procesul verbal de inspectie

III.1.7. Rezultatele controlului:

III.1.8. Scrisori catre membrii:

in baza hotararilor Consiliului Camerei se transmit scrisori catre auditorii financiari, membri ai Camerei, care au fost inspectati, in care sunt prevazute masurile hotarate ce trebuie aplicate de cei inspectati si termenul de aplicare a acestora.

III.2. Prezentarea actiunii intreprinse de DMCP la CNVM cu privire la verificarea cerintelor de prezentare a situatiilor financiare prevazute de IAS.

Aceasta activitate s-a desfasurat in urma solicitarii primite din partea reprezentantului Bancii Mondiale, pentru a constata gradul in care societatile cotate la Bursa  respecta in intregime cerintele de prezentare a informatiilor prevazute de IAS si nu de OMF 94, deoarece una din conditiile de aderare a Romaniei la U.E. este adoptarea in totalitate a IAS.

IV.Obiective de viitor.

IV. 1. Prezentare

IV. 2. Exemple de desfasurare a controlului calitatii in cadrul ICAS.

IV. 1. Prezentare

Pentru a reusi sa ne aliniem cerintelor si standardelor IFAC cresterea calitatii angajamentelor de audit este o conditie de baza a organismului profesional international.

Astfel Camera prin intermediul DMCP va continua si va dezvolta activitatea de monitorizare atat prin cresterea cerintelor incluse in cadrul programului de inspectii demarat in cursul anului 2003 si care a vizat in aceasta prima etapa doar verificarea angajamentelor de audit financiar cat si prin includerea in sfera acestor inspectii a angajamentelor de audit intern si a serviciilor conexe consultanta, revizuire,auditarea fondurilor de finantare externe, Audit de conformitate privind obligatiile din contractele de privatizare, rapoarte de revizuire cu scop limitat, asistenta in vederea retratarii etc

IV. 2. Exemple de desfasurare a controlului calitatii in cadrul ICAS.

Vor fi tratate exemple privind angajamentele de consultantǎ, auditarea fondurilor de finantare externe si altele.