Utilizarea factorilor de productie – test grila

Utilizarea factorilor de productie – test grila

Cresterea productivitatii muncii este, in principal:

un factor extensiv de crestere economica;

un factor intensiv de crestere economica;

un factor secundar de crestere economica;

un factor tertiar de crestere economica;

lipsita de importanta.

In anul t₁, fata de t₀, costurile variabile cresc de 2,5 ori, iar productia obtinuta este cu 150% mai mare. Pe termen scurt, cunoscand nivelul costului total mediu din perioada de baza CVM₀ = 20000 u.m., costul marginal este:

10.000 u.m.;

15.000 u.m.;

20.000 u.m.;

25.000 u.m.;

30.000 u.m.

In momentul T₀, costurile variabile totale erau de 16 milioane u.m., iar volumul productiei de 8000 bucati. In conditiile cresterii productiei cu 20%, costul marginal este de 1,5 ori mai mare decat costul variabil mediu in T₀. Variatia absoluta a costurilor totale este:

4,8 mil. u.m.;

2,4 mil. u.m.;

1,8 mil. u.m.;

3,2 mil. u.m.;

1,6 mil. u.m.

Cand productia este zero, costul total este:

egal cu costul fix;

mai mic decat costul variabil;

mai mic decat costul fix;

egal cu costul variabil;

mai mare decat costul fix.

Valoarea initiala a unui echipament este de 4000 RON. Amortizarea anuala a unui echipament de productie este de 800 RON. Rata anuala de amortizare este de:

20%;

25%;

40%;

50%;

45%.

Costul total CT al unui producator este dat de relatia , unde Q este productia, iar a si b sunt constante pozitive. Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata?

costul total este constant;

costul marginal este descrescator;

costul marginal este egal cu costul total mediu;

costul marginal este mai mare decat costul total mediu;

costul marginal este mai mic decat costul total mediu.

Valoarea initiala a unui echipament este de 8000 RON, iar rata de amortizare este de 20%. Amortizare este egala cu:

1600 RON;

2000 RON;

3000 RON;

2600 RON;

4000 RON.

In situatia in care pretul de vanzare al unui bun este de 100 u.m., costurile fixe totale sunt de 50000 u.m., iar costul variabil unitar de 50 u.m., pragul de rentabilitate pentru producerea acelui bun este de:

100 unitati;

200 unitati;

300 unitati;

400 unitati;

1000 unitati.

Daca costul variabil al unei firme creste mai mult decat creste productia, iar modificarea CFM este mai mare decat modificarea CVM, costul total mediu:

creste;

scade;

este nul;

intotdeauna ramane constant;

poate sa creasca, sa scada sau sa ramana constant.

Daca costul variabil al unei firme creste mai mult decat creste productia, iar modificarea CVM este mai mare decat modificarea CFM, costul total mediu:

creste

scade;

este nul;

intotdeauna ramane constant;

poate sa creasca, sa scada sau sa ramana constant.

Costul fix al unei firme este egal cu 100 u.m., iar costul variabil mediu este egal cu 50 u.m. Daca pretul de vanzare al bunului X, este egal cu 100 um, nivelul productiei pentru care firma este rentabila trebuie sa fie:

Q=2 unitati;

Q> 2 unitati;

Q<2 unitati;

Q=1,5 unitati;

Q>1,5 unitati.

In conditiile in care costul fix este egal cu 50 u.m., iar costul variabil este de 30 u.m., pretul minim la care un producator accepta sa realizeze 8 unitati dintr-un bun, este de:

11 u.m.;

2 u.m.;

1 u.m.

10 u.m.;

3 u.m.

Pe termen scurt, atunci cand costul variabil total creste mai rapid decat

productia:

costul fix mediu ramane constant;

costul variabil mediu scade;

costul variabil mediu ramane constant;

costul total mediu scade, creste sau ramane constant;

costul fix mediu creste.

Reprezinta cheltuiala materiala de productie:

salariile personalului administrativ;

salariile personalului direct productiv;

cheltuieli cu amenzi;

cheltuieli de protocol;

cheltuieli cu materiile prime.

Pe termen scurt, atunci cand costul variabil creste in acelasi ritm cu productia:

costul variabil mediu creste;

costul variabil mediu scade;

costul fix mediu ramane constant;

costul total mediu creste;

costul total mediu scade.

Nu reprezinta cheltuiala materiala de productie:

cheltuieli cu materiile prime;

cheltuieli cu combustibilul;

cheltuieli cu energia;

cheltuielile de protocol;

amortizarea capitalului fix.

In situatia in care costurile totale (CT) depind de productie (Q) conform

relatiei CT=5 3Q 2Q²:

CF=5 3Q;

CVM=3 2Q;

CTM=3 2Q;

CVM=3Q 2Q²;

CFM=(5 Q) 3.

Atunci cand costurile totale (CT) depind de productie (Q) conform relatiei

CT=15 2Q:

CFM=15;

CVM=2Q;

C_mg=CVM;

C_mg>CVM;

C_mg<CVM.

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pe termen scurt:

CFM=constant;

CVM=constant;

CF=constant;

CFM intotdeauna creste;

CFM intotdeauna scade.

Atunci cand C_mg>CVM:

CVM scade;

CF scade;

CVM=constant;

CVM creste;

CF creste.

Costurile salariale in cadrul unei firme sunt de 30 milioane u.m. Amortizarea este de 2 ori mai mica decat valoarea capitalului circulant folosit in cadrul firmei. In conditiile in care costurile totale ale firmei CT=60 milioane u.m., valoarea consumului de capital circulant (K_c) este:

K_c=15 milioane u.m.;

K_c=1 milion u.m.;

K_c=30 milioane u.m.;

K_c=20 milioane u.m.;

K_c=10 milioane u.m..

Daca costul variabil total al unei firme creste mai putin decat creste productia, costul total mediu:

creste

scade

creste sau scade;

ramane constant;

creste, scade sau ramane constant.

Analiza: Aplicatia unui model de selectie de proiecte Analiza: Exemple de grile - TQM an III

Daca costul variabil al unei firme creste mai mult decat creste productia, costul total mediu:

intotdeauna creste;

intotdeauna scade;

este nul;

intotdeauna ramane constant;

poate sa creasca, sa scada sau sa ramana constant.

Daca costul variabil al unei firme scade mai putin decat scade productia, costul total mediu:

creste

scade

creste sau scade;

ramane constant;

creste, scade sau ramane constant.

Productia unei firme creste de 2 ori, in timp ce costul total variabil creste cu 200%. Firma a inregistat in perioada anterioara un cost variabil mediu egal cu 1000 u.m. Pe termen scurt, costul marginal al firmei este egal cu:

1000 um;

2000 um ;

3500 um;

1500 um;

500 um.

O firma inregistreaza in perioada curenta cheltuieli materiale in valoare de 1000 u.m. Salariile directe in aceasta perioada sunt egale cu 900 u.m. si reprezinta 30% din costul salarial. In aceasta perioada firma mai inregistreaza si cheltuieli cu amenzi si chirii in valoare de 100 u.m. Costul total este egal cu:

3000;

4000;

4100 ;

5000;

5100.

Capitalul fix al unei firme este egal cu 10 milioane u.m. si are o durata de functionare de 10 ani. Capitalul circulant este de doua ori mai mic decat capitalul fix, iar cheltuielile salariale reprezinta 30% din capitalul tehnic consumat. Firma isi distribuie produsele pe piata prin intermediul unor agenti de vanzare. Costul de distributie in acest caz se ridica la 5 milioane. Costul de fabricatie este egal cu:

2 milioane u.m.;

2,5 milioane u.m.;

2,8 milioane u.m.;

3 milioane u.m.;

4 milioane u.m.

Printre principalele cai de reducere a costurilor nu se enumera :

reducerea stocurilor;

negocierea unor preturi de cumparare a factorilor de productie cat mai mici;

cresterea cheltuielilor administrative;

reducerea cheltuielilor de exploatare a utilajelor;

reducerea consumului de materiale.

Pe termen scurt, unul dintre urmatorii indicatori este constant, indiferent de modificarea productiei:

CF;

CTM;

CV;

CVM;

CFM.

171. Reprezinta cheltuiala fixa, pe termen scurt:

salariile personalului direct productiv;

cheltuieli cu materiile prime;

salariile personalului administrativ;

cheltuieli cu materialele;

cheltuieli cu energia pentru productie.

Reprezinta cheltuiala variabila, pe termen scurt:

salariile personalului administrativ;

cheltuieli cu chiria;

salariile personalului direct productiv;

cheltuieli cu amortizarea;

cheltuieli cu iluminatul general.

Se da functia costului total CT=5Q+200, unde Q este productia. Costul

variabil mediu (CVM) este de

15;

200;

20;

5;

10.

La un moment dat, CFM depinde:

numai de CF;

numai de Q; 

atat de CF cat si de Q;

numai de CV;

atat de CV cat si de Q.

In dinamica, pe termen scurt, CFM depinde:

numai de CF;

numai de Q; 

numai de CV;

atat de CF cat si de Q;

atat de CV cat si de Q.

In dinamica, pe termen scurt, CVM depinde:

numai de CV;

atat de CV cat si de Q;

numai de Q; 

numai de CV;

atat de CF cat si de Q.

La un moment dat, CVM depinde:

numai de CV;

numai de Q; 

atat de CV cat si de Q;

numai de CV;

atat de CF cat si de Q.

Pe termen scurt, cresterea productivitatii muncii influenteaza in sens invers:

costul fix total;

timpul liber;

costul fix mediu;

profitul firmei;

salariile lucratorilor.

Nu sunt elemente ale costului de productie:

cheltuieli cu materiile prime;

profitul

cheltuieli cu salariile;

cheltuieli cu amortizarea;

cheltuieli cu chiria.

Pe termen scurt, suma costurilor marginale este egala cu:

costurile fixe totale;

costurile variabile totale;

costul total;

productivitatea marginala;

suma costurilor medii fixe si variabile.

Costul reprezinta 80% din incasarile initiale. Incasarile cresc cu 10%, iar profitul se dubleaza. In aceste imprejurari, costul total:

ramane constant;                    

creste cu 2%;

se reduce cu 70%;

se reduce cu 12,5%;

se reduce cu 50%.

Atunci cand productivitatea medie a muncii, la nivelul unei intreprinderi - calculata ca productie fizica pe salariat - creste, in exclusivitate pe seama scaderii numarului de salariati, iar cheltuielile totale cu salariile nu se modifica, salariul pe unitatea de produs:

scade;

creste;

nu se modifica;

influenteaza costul total mediu in sensul cresterii;

influenteaza costul total mediu in directia scaderii.

La nivelul unei firme, productivitatea medie a muncii este egala cu 100 buc salariat. In conditiile cresterii cu 100% a productivitatii medii a muncii si a numarului de salariati cu 50%, productivitatea marginala a muncii este egala cu:

500 buc/salariat;

400 buc/salariat;

600 buc/salariat;

800 buc/salariat;

200 buc/salariat.

Rodnicia cu care sunt utilizati factorii de productie se poate exprima:

numai ca productivitate a muncii;

numai sub forma costului productiei;

cu ajutorul productivitatii factorilor de productie;

numai cu ajutorul marimilor fizice;

numai la nivel de economie nationala.

La nivelul unei intreprinderi ce produce bunuri diferite, nivelul productivitatii muncii, cu luarea in considerare a intregii productii, se poate exprima:

in unitati fizice naturale;

in unitati natural-conventionale;

in unitati monetare;

atat in unitati fizice, cat si monetare;

in unitati fizice si natural conventionale.

Pentru firma, cresterea productivitatii factorilor de productie:

mareste costul marginal;

reduce costul unitar;

dezavantajeaza intreprinderea prin reducerea preturilor de vanzare;

inseamna devansarea productiei de catre volumul factorilor utilizati;

determina un cost mediu mai mare decat costul marginal.

Nu reprezinta efect al cresterii productivitatii factorilor de productie:

reducerea tensiunii dintre nevoi si resurse;

sporirea competitivitatii produselor pe piata interna;

reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs;

sporirea inflatiei;

sporirea productiei pe cale intensiva.

In conditiile cresterii productivitatii factorilor de productie, pe ansamblul  

unei economii:

se poate mari salariul fara a genera inflatie;

se creeaza premisele sporirii duratei muncii;

se reduce dependenta economica de comertul exterior;

se realizeaza automat o dezvoltare extensiva;

se inregistreaza automat si o sporire a productiei nationale pe locuitor.

Pentru determinarea nivelului productivitatii muncii, factorul munca se  

exprima:

numai ca numar de salariati;

numai in ore-om;

numai in forma valorica (baneasca);

ca raport intre cheltuiala salariala fixa si cea variabila;

in numar de salariati sau in ore-om lucrate.

In care din situatiile de mai jos, scaderea indicatorului inseamna cresterea

productivitatii muncii?

productia pe ore-om lucrate;

productia pe capitalul tehnic consumat;

timpul cheltuit pe unitatea de productie fizica;

productia pe salariat;

productia raportata la cheltuielile salariale.

In conditiile contemporane, nivelul productivitatii muncii este un criteriu de  

baza pentru:

calcularea inflatiei;

determinarea cursului de schimb;

stabilirea marimii salariilor;

aprecierea marimii intreprinderii;

calcularea ratei dobanzii.

La o firma, unde lucreaza 10 muncitori, cu o productivitate medie a muncii  

de 50 de produse pe un muncitor:

productia a crescut de 5 ori;

fiecare muncitor produce cate 50 de produse;

toti muncitorii produc 5.000 produse;

in medie, un muncitor produce 50 de produse;

intreprinderea este rentabila.

Productivitatea capitalului tehnic se determina:

numai in expresie fizica;

numai la nivelul ramurii;

doar cand numarul de lucratori nu se modifica;

ca marime medie si marginala;

numai la intreprinderile mari.

Productivitatea globala a factorilor de productie se calculeaza:

numai in expresie fizica, naturala;

numai ca marime marginala;

ca marime medie si marginala;

numai ca marime medie;

numai pentru factorii munca si pamant.

Atunci cand productivitatea marginala a muncii este mai mare decat

productivitatea medie a muncii, aceasta din urma:

scade;

creste;

nu se modifica;

influenteaza negativ eficienta generala a intreprinderii;

devine un element de sporire a factorilor de productie.

Amortizarea capitalului fix:

se reflecta numai in forma materiala;

se reflecta in forma materiala si valorica;

reprezinta o cheltuiala materiala de productie;

se reflecta sub forma de consum specific;

este o cheltuiala variabila.

In produsul final, consumul de capital circulant se gaseste:

in functie de uzura fizica;

in forma de amortizare;

in forma fizica, transformata partial sau total;

in functie de uzura morala a capitalului fix;

doar sub forma de cheltuieli cu combustibilul.

Consumul de capital circulant se regaseste in valoarea productiei:

ca un cost fix;

atat in forma materiala, cat si monetara;

in forma baneasca;

in forma materiala;

sub forma de amortizare.

Daca volumul productiei este egal cu zero, atunci este valabila urmatoarea  

relatie:

CF=CV;

CT=CV;

CF=0;

CT=CF;

CV>CF.

Pe termen scurt, curba costului fix total:

porneste din origine;

este paralela cu axa productiei;

are o tendinta de crestere, dupa care scade;

este paralela cu axa costurilor;

are o tendinta de scadere.

La un moment dat, costul fix mediu depinde:

numai de volumul productiei;

numai de volumul costurilor fixe;

numai de costul total;

atat de costurile fixe, cat si de productie;

atat de costul total, cat si de productie.

Atunci cand costurile variabile cresc mai rapid decat creste productia, pe termen scurt, costul fix mediu:

creste;

scade;

nu se modifica;

este egal cu costul variabil mediu;

determina sporirea costului total mediu.

La o scadere a productiei, daca sporeste costul variabil mediu, costul total mediu, pe termen scurt:

scade;

nu se modifica;

creste;

nu depinde de evolutia productiei;

evolueaza in sens invers cu nivelul costului fix mediu.

O scadere mai puternica a costurilor variabile in raport cu scaderea productiei face ca, pe termen scurt, volumul costurilor totale sa:

creasca;

nu se modifice;

scada;

nu depinda de volumul costurilor fixe;

dezavantajeze firma.

Atunci cand productivitatea muncii in expresie fizica sporeste exclusiv pe

seama productiei, iar cheltuielile totale cu salariile nu se modifica, salariile

pe unitatea de produs:

cresc;

scad;

nu se modifica;

determina cresterea costului mediu;

determina cresterea costului marginal.

In cazul in care costul marginal este mai mic decat costul total mediu, acesta   

din urma:

creste;

scade;

nu se modifica;

este mai mic decat CFM;

este egal cu CVM.

La momentul T₀, productivitatea medie a muncii intr-o firma a fost de 1000

de produse/salariat. In momentul T₁ productia a sporit de 3 ori fata de T₀, iar   

numarul de salariati a crescut cu 100%. Productivitatea marginala a muncii

este:

1000 produse;

2000 produse;

3000 produse;

4000 produse;

5000 produse.

Volumul productiei unei firme cu 125 de salariati este de 2500 de produse. Cati salariati trebuie sa mai angajeze aceasta firma pentru a-si dubla productia in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 25%?

25;

125;

100;

50;

75.

In T₀ productivitatea medie a muncii este de 1000 unitati/salariat. In intervalul T₀-T₁ productia creste cu 100% iar numarul de salariati se dubleaza. Productivitatea marginala a muncii este:

150 produse;

250 produse;

50 produse;

egala cu productivitatea medie a muncii in t₀;

100 produse.

Fata de o productie zilnica de 6.000 bucati din bunul X si o productivitate medie a muncii de 120 bucati/salariat, daca productivitatea marginala a muncii este 150 bucati, iar numarul de salariati se dubleaza, atunci productia sporeste:

cu 50%;

cu 100 bucati;

cu 250 bucati;

cu 125%;

cu 13,25%.

In intervalul t₀-t₁, productivitatea marginala a muncii a fost de 40 produse.   Cunoscand ca in t₁ fata de t₀ productia a sporit cu 1.000 de produse iar numarul de salariati s-a dublat, atunci numarul de lucratori in t₀ a fost de:

25;

16;

19;

20;

32.

La o anumita firma, productivitatea medie a muncii in t₁ fata de t₀ sporeste cu  

50%, iar productia se dubleaza. Numarul de salariati in t₁ fata de t₀:

creste cu 75%;

creste cu 35%;

scade cu 25%;

scade cu 18,33%;

creste cu 33,33%.

Pe termen scurt, daca CFM scade cu 90%, atunci productia:

a sporit cu 50%;

s-a redus cu 50%;

a sporit de 10 ori;

s-a redus de 5 ori;

a sporit cu 90%.

Pe termen scurt, mentinerea costului total mediu in conditiile reducerii

costului fix mediu este consecinta:

reducerii productiei;

diminuarii costurilor fixe totale;

reducerii CVM;

unei cresteri a CVM care compenseaza reducerea CFM;

mentinerii CVM.

Atunci cand productia se reduce cu 40%, pentru ca nivelul productivitatii

muncii sa creasca de 1,25 ori, volumul muncii utilizate trebuie sa:

scada cu 48%;

creasca cu 48%;

scada cu 52%;

creasca cu 52%;

ramana constanta.

Cand costul total evolueaza corespunzator relatiei CT=5Q²+150Q+150, unde  

Q este productia, la o productie de 10 unitati, costul fix mediu va fi:

250 u.m.;

150 u.m.;

305 u.m.;

15 u.m.;

30 u.m.

La o productie de 40 bucati, diferenta dintre CTM si CVM este de 400

u.m./bucata. Daca productia se reduce la 30 de bucati:

diferenta dintre CTM si CVM va fi de 333,33 u.m.;

diferenta dintre CTM si CVM va fi de 533,33 u.m.;

CFM se reduce cu 10%;

CFM va creste de peste 1,33 ori;

CVM se reduce mai incet decat CFM.

Costul total fix este de 1000 u.m., costul variabil total 3.000 u.m., iar volumul productiei, 500 buc. In cazul in care costul marginal este de 7 u.m., cresterea productiei determina:

reducerea CTM;

cresterea CTM;

mentinerea constanta a CFM;

cresterea CFM;

reducerea CT.

O firma obtine o productie de 20000 tone dintr-un anumit bun economic in conditiile unei productivitati medii a muncii de 200 tone/salariat. Numarul de salariati utilizati in acest scop este:

100;

200;

150;

1000;

10.

Costul total CT este dependent de volumul productiei Q potrivit relatiei CT =

100 + 4Q. In aceste conditii:

CTM este mai mic decat Cmg;

CTM este mai mare decat Cmg;

CTM este egal cu Cmg;

CTM=CVM;

In conditiile in care in intervalul T₀-T₁ costurile variabile totale cresc cu

200% iar productia se mareste cu 50%, costul variabil mediu:

creste cu 50%;

scade cu 50%;

nu se modifica;

creste cu 100%;

scade cu 100%.

In T₀ costul variabil mediu este 100 u.m. Pe termen scurt,_, daca productia creste cu 50% iar costurile variabile totale cresc cu 25%, costul marginal este de:

25 u.m.;

75 u.m.;

125 u.m.;

50 u.m.;

250 u.m.

Pe termen scurt, daca productia scade cu 60%, costul fix mediu:

creste cu 150%;

scade cu 150%;

creste cu 250%;

scade cu 250%;

creste cu 50%.

La o productie de 21 unitati, costul total este de 1000 u.m. Cand productia

este de 23 de unitati, costul total este de 1280 u.m., iar costul marginal este de   

100 u.m. Costul marginal al celei de-a 22 unitati este, in u.m.:

280;

180;

480;

1280;

1180.

Pe termen scurt, productia creste cu 50%. Atunci, costul fix mediu:

scade cu 50%;

scade cu 33,34%;

scade cu 66,66%;

creste cu 66,66%;

creste cu 50%.