Comertul exterior

In epoca noastra, nici o tara, indiferent de marimea sau bogatiile sale, nu-si poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din productia proprie. Ca urmare, fiecare tara este nevoita sa desfasoare o activitate de comert exterior.

1 Activitatea de comert exterior cuprinde:

In raporturile cu strainatatea privind vanzarea-cumpararea sau schimburile de marfuri, prestarile de servicii, transporturile si expeditiile internationale, proiectarea si executarea de lucrari, asistenta sau colaborare tehnica, vanzarea sau cumpararea de licente pentru folosirea brevetelor de inventii sau a procedeelor tehnologice, consignatia sau depozitul, reprezentarea si comisionul, operatiunule financiare, asigurarile si turismul si, in general, orice acte sau fapte de comert.

Dupa cum observam, activitatii de comert exterior i se atribuie un continut foarte larg: alaturi de formele taditionale de comert exterior se include si cooperarea economica si tehnico-stiitifica.

Formele traditionale de comert exterior sunt:

a) importul de marfuri, care reprezinta totalitatea operatiunilor cu caracter comercial prin care se cumpara marfuri din alte tari si se aduc in tara pentruconsumul productiv si neproductiv; intr-un sens mai larg, in cadrul importului se include si asa-numitul import invizibil, adica serviciile procurate de o anumita tara din alte tari in domeniile transporturilor, asigurarilor, creditului, turismului, licentelor etc. ; 32511tzp84xdp8x

b) exportul de marfuri, care reprezinta totalitatea operatiunilor cu caracter comercial prin care o parte din marfurile produse sau prelucrate intr-o tara se vand in alte tari; intr-un sens mai larg, si exportul cuprinde asa-numitul export invizibil.

In vederea favorizarii schimburilor noastre economice cu diferite state s-a decis introducerea tarifului vamal. Acesta reprezinta un sistem de taxe vamale care se aplica, de regula, asupra marfurilor importate, diferentiat, pe categorii de marfuri si pe tari, in functie de interesele economice ale tarii noastre.

Alaturi de formele traditionale de comert exterior, o extindere din ce in ce mai mare cunoaste in zilele noastre, cooperarea economica internationa-la. Aceasta reprezinta o forma superioara a legaturilor economice dintre state, in care se impletesc elemente din domeniul productiei cu cele din sfera circulatiei, cele din economie cu cele din stiinta si tehnica, presupu-nandexistenta unei legaturi mai stramse si pe perioade mai lungi intre parteneri.

Realizarea cooperarii economice internationale poate avea loc intr-o gama variata de forme, cum sunt:

a) construirea de obiective economice pe teritoriul unei tari;

b) cooperarea in fabricarea de utilaje, masini, subansamble si piese;

c) fabricarea unor produse pe baza folosirii licentelor, brevetelor sau documentatiei tehnice a partenerului;

d) efectuarea de prospectiuni si explorari de catre o tara in alta tara;

e) cooperarea cu firme comerciale straine;

f) cooperarea in realizarea unor obiective turistice;

g) fondarea de societati mixte.

2 Influenta comertului exterior asupra cresterii economice

Cresterea economica a oricarei tari este rezultatul actiuni conjugate a doua categorii de factori: interni si externi. Cei interni, legati de eforturile pe care le face fiecare popor pentru a-si dezvolta economia, au un rol determinant. Cei externi, legati de participarea tarilor la circuitul economic mondial influenteaza cresterea economica in mod nemijlocit, prin intermediul factorilor interni multiplicandu-le sau diminuandu-le forta.

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

Printre factorii externi, un rol deosebit de important si in continua cres-tere are comertul exterior. Influenta acestui factor asupra cresterii economice se exercita sub mai multe forme.

In primul rand, comertul exterior asigura infaptuirea realizarii produsului social chiar in conditiile in care structura cererii difera de structura ofertei.

Se stie ca asigurarea unei eficiente a productiei presupune un anumit volum minim al acesteia. Daca acest volum depaseste capacitatea de absorbtie a pietei interne, asigurarea unei productii eficiente impune apelarea la piata externa. Pe de alta parte, anumite produse fie ca nu pot fi obtinute in productia interna fie ca nu se justifica din punct de vedere economic a se obtine din productia interna. Si intr-un caz si in celalalt aceste produse se pot obtine numai de pe piata externa.

In al doilea rand, comertul exterior determina sporirea sau diminuarea venitului national produs in exterior, in functie de raportul dintre valoarea nationala si valoarea internationala a marfurilor care fac obiectul comertului exterior.

3 Eficienta economica a comertului exterior

Ca parte a eficientei economice in general, eficienta economica a comertului exterior este oglindita de raportul dintre efectele obtinute de pe urma schimburilor de pe pietele externe si eforturile facute in acest domeniu.

In conditiile unor efecte numeroase si eficienta economica a comertului exterior se oglindeste prin intermediul mai multor indicatori. Din aceasta multitudine, o importanta deosebita prezinta indicatorii rentabilitatii. In conditiile existentei unor cursuri comerciale diferite, principalii indicatori ai rentabilitatii comertului exterior sunt urmatorii:

a) cursul de revenire brut la export (Cre), care se determina ca un raport intre pretul intern de productie sau livrare (Pp) plus cheltuielile de cir-culatie pana la frontiera (Ce) si pretul extern in valuta franco-frontiera tarii noastre (Pe), adica:

Cre = (Pp + Ce) / Pe

b) cursul de revenire brut la import (Cri), care se determina ca un raport intre pretul produsului pe piata interna in lei (Pi) plus taxele de import percepute pe marfa respectiva (Ti) si costul in valuta al acestei marfi franco-frontiera (Pe), adica:

Cri = (Pi + Ti) / Pe

c) indicele raportuluide schimb (Irs , care se determina ca un raport intre indicele pretului mediu la export (Ipe) si indicele pretului mediu la import (Ipi), adica:

Irs = Ipe / Ipi

d) aportul net in devize (And , care se determina prin raportarea diferentei dintre pretul de vanzare la extern in lei valuta a unui produs (Pe) si valoarea in lei valuta a materiilor prime si combustibilului importate (mi) si exportabile (me), la pretul vanzare in lei valuta (Pe), adica:

And = [Pe - (mi + me)] / Pe

e) indicatorul rentabilitatii unei cooperari tehnico-stiintifice (Rcts , care se determina prin raportarea cheltuielilor interne de realizare a proiectului respectiv in moneda nationala (C) la diferenta dintre pretul in valuta a proiectului respectiv (P) si cheltuielile in valuta pentru realizarea in tara a proiectului (V), adica:

Rcts = C / (P - V)

Aprecierea eficientei comertului exterior nu se reduce insa la indicatorii rentabilitatii, care oglindesc doar o parte a eficientei economice a comertului exterior. In timp ce rentabilitatea reflecta doar efectele banesti directe si imediate inregistrate pe masura efectuarii operatiilor de import-export, eficienta exprima efectul total al comertului exterior asupra accelerarii cresterii economice, contributia acestuia la asigurarea unor proportii judicioase in cadrul economiei nationale, la folosirea completa si rationala a fortei de munca, la valorificarea superioara a resurselor naturale, la folosirea rationala a capacitatilor de productie.

Concluzii

Concluzionand putem spune ca startul tranzitiei a fost mult mai dificil in Romania decat in alte state ex-socialiste central-europene. Economia era aproape integral etatizata; in formarea produsului intern brut, aportul sectorului privat era in 1993 de numai 12,8%. Sistemul de conducere, hipercentralizat si in conflict cu criteriile de rationalitate, devenise complet inert la semnalele realitatii. Realizarea productiei in unitati supradimensionate conferea economiei un grad ridicat de rigiditate. Ineficienta acesteia a fost agravata in anii '80 atat de continuarea investitiilor in ramuri puternic energointensive, cat si de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipata fortata a datoriei externe. Slaba motivatie a muncii, dublata de politica artificiala a 'ocuparii depline', altera si mai mult competitivitatea productiei nationale. Efectul cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viata al populatiei, blocarea Romaniei intr-un perimetru de subdezvoltare, compromiterea sanselor sale de a se racorda la noile evolutii ale civilizatiei.

Demontarea brusca, dupa decembrie 1993, a sistemului de comanda s-a soldat intr-o prima etapa cu adancirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de insuficienta pregatire a clasei politice, managerilor si in general a populatiei pentru a actiona in conditiile democratiei si mecanismelor de piata. Circumstantele neprielnice in care a debutat in Romania procesul tranzitiei explica intr-o masura importanta disfunctionalitatile evidente ce l-au insotit, disfunctionalitati pe care le-am prezentat si noi anterior.

Pe fondul instaurarii normelor si institutiilor statului de drept, al activarii si organizarii societatii civile, al crearii cadrului normativ al noilor mecanisme (liberalizarea preturilor, piata bancara si bursiera, piata financiara, monetara, a asigurarilor etc.), Romania a inregistrat pasi importanti in directia formarii sistemului functional al economiei de piata. Aparitia unui semnificativ sector de operatori realmente competitivi atat pe plan intern, cat si in mediul de afaceri extern este dovada incontestabila a acestui progres. Analizele econometrice de factura complexa au identificat si la nivel macroeconomic comportamente proprii sistemului de piata.

Eforturile intreprinse de Romania pe calea pregatirii pentru aderarea la UE au permis in ultimii ani o evolutie economica pozitiva. In acest context Romania isi propune continuarea si adancirea reformelor incepute din perspectiva indeplinirii obiectivelor generale ale Strategiei Lisabona relansate: 'mai multa crestere economica si mai multa ocupare".

Bibliografie

*Sonea Stefan, 2003, "Economie generala - macroeconomie", UTC-N

* Negucioiu A. , 2004, "Economie Politica", George Baritiu, Cluj-Napoca

*Mankiw Gregory N., "Macroeconomics", Worth Publishers, Harvard University 1992

* Coricelli, F., si T. D. Lane. 1993. "Wage Controls during the Transition from Central Planning to a Market Economy", in The World Bank Research Observer, vol. 8, no. 2, July.

* Earle, J., si Gh. Oprescu. 1993. "Romanian Labor Markets in Transition: A Preliminary Exploration of Issues and Institutions." Lucrare prezentata la workshop-ul "Labor Markets in Transitional Socialist Economies", Stirin, Republica Ceha, Aprilie.

* Ionescu, T. (1996). "Istoria gandirii economice din Romania", Bucuresti: Ed. Economica.

* Dobrota N., 1997, "Economia politica", Economica Bucuresti

* Earle, J., si Gh. Oprescu. 1995. "Romania". In S. Commander, si F. Coricelli, ed., Unemployment, Restructuring, and the Labor Market in Eastern Europe and Russia. The World Bank, Washington, D.C.

Weintraub, E.R. (1980). "Macroeconomics", Waine State University

* Samuelson P., 1982,  "Economics" , McGrow-Hill Book Company, New-York

*Abraham-Frois G. , 1994, "Economie politica", Humanitas Bucuresti

*Sonea Stefan, 1995, "Economie generala - macroeconomie", UTC-N

* Negucioiu A. , 1998, "Economie Politica", George Baritiu, Cluj-Napoca

Referinte internet:

www.bnr.ro

www.ingfn.ro             

www.insse.ro

www.eurostat.org