Elasticitatea cererii de consum

Elasticitatea cererii de consum

Elasticitatea cererii este miscarea de raspuns (reactia) cererii la miscarea (fluctuarea) variabilelor independente ale functiei. Este o marime (cantitativa) caracterizeaza prin coeficientul de elasticitate:

e_i DQ / Qo) / (Di /i₀)

unde e_i este coeficientul de elasticitate a cererii fata de marimea (exogena) i; DQ este variatia (indusa a) cantitatii cerute; Qo cantitatea de la care are loc variatia (detereminata); i₀ si Di sunt, respectiv, marimea de baza a variabilei exogene si, respectiv, variatia ei.

Observatie: Raportul intre variatia cantitatii cerute si cantitatea initiala, ca si raportul intre variatia exogenei si valoarea ei in acelasi moment reusesc sa faca din marimea elasticitatii o marime abstracta - se raporteaza intre ele si astfel se anuleaza unitatile de masura specifice endogenei si exogenei.

Elasticitatea cererii fata de pret (e_p capata importanta deosebita pentru functia restransa a cererii:

e_p DQ / Qo) / (DP /P₀)

dupa cum raman de retinut:

atat faptul ca si restul exogenelor functiei extinse se caracterizeaza, fiecare, prin propria elasticitate, coeficient de elasticitate si comportament al acestuia,

cat si faptul ca elasticitatea caracterizeaza si alte functii decat cererea de consum, astfel formula coeficientului de elasticitate de mai sus este una universala - iar elasticitatea este (asemeni indicilor) o marime abstracta (fara unitati specifice de masura).

Observatie: Cererea poate fi elastica in raport cu o variabila, respectiv inelastica in raport cu altele. Elasticitatea cererii este strict legata de fiecare dintre exogene si nu exista elasticitate "coroborata" (intre variabile) sau "agregata", ca in cazul altor marimi. Aici observam cel mai bine diferenta intre functia cererii si functia productiei, spre cel mai bun exemplu: variabilele cererii nu se combina intre ele si nu ii deteremina functia in mod corelat.

1 Elasticitate, versus inelasticitate

In formula aratata, elasticitatea - respectiv coeficientul de elasiticitate e_i - ia valori intre zero si infinit - chestiunea semnului algebric negativ al elasticitatii cererii este una separata, in speta indica, pentru relatia cantitate ceruta-pret, panta negativa a curbei, echivalenta enuntului legii cererii.

(a)   e_p < 1 defineste starea de inelasticitate - variatia exogenei (i) induce variatii inferioare ale endogenei;

(b)   e_p =1 defineste starea de elasticitate unitara - variatiile exogenei si endogenei sunt echivalente;

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

(c)    e_p >1 defineste starea de elasticitate (propriuzisa) - exogena induce, prin variatiile ei, variatii mai mari (importante) ale endogenei.

2 Elasticitate, versus inelasticitate perfecta

Revenim la functia restransa - astfel la legea cererii si respectiv la elasticitatea cererii fata de pret (e_p intervalul de variatie a elasticitatii include cele doua extremitati, care sunt si importante:

Valoarea nula a elasticitatii fata de pret (e_p = 0) exprima, de fapt, variatia de anvergura infinita a pretului, vizavi de variatia nula a cantitatii cerute - inelasticitatea perfecta.

Dupa cum valoarea infinita a aceleiasi elasticitati fata de pret (e_p ) exprima variatia nula a pretului, vizavi de variatia de anvergura infinita a cantitatii cerute -- elasticitatea perfecta.

Observatie: Spre deosebire de restul intervalului de valori (ordinare) pe care este definita elasticitatea cererii, aceste doua valori - elasticitati - "extreme" exprima, fiecare, in masura egala sau simetrica, de facto, lipsa corelatiei - corelatia nula - intre pretul bunului si cantitatea ceruta pe piata (pretul bunului nu influenteaza cantitatea ceruta).

Astfel, odata fixate si capetele intervalului de variatie a elasticitatii, Graficul II.2 vizualizeaza cele explicate in aceste ultime doua subparagrafe.

PxDo

(e_p < 1) inelasticitate

elasticitate 45⁰

(e_{p >} 1)

elasticitate perfecta D

e_p

e_p =1)

elasticitate unitara

(e_p = 0)

inelasticitate perfecta

O                                                                                   Qx

Graficul II.2

Observatii grafice:

Deosebim, in Graficul II.2, situatiile curbelor cererii de elasticitati extreme - perfecta inelasticitate (e_p = 0) si perfecta elasticitate (e_p ) - de aceea a elasticitatii unitare (e_p =1) - aparent, o drapta la 45⁰ . In realitate, pentru curbele ordinare ale cererii, respectiv de elasticitati nenule si finite, elasticitatea variaza de-a lungul curbei - lucru care nu se intampla de-a lungul curbei cererii perfect elastice sau perfect inelastice, ale caror elasticitati extreme raman invariabile de-a lungul curbei. Ca atare, si o curba a cererii presupus inclinata la 45^o prezinta si ea o elasticitate variabila de-a lungul ei.

Pozitia perfect verticala a curbei cererii (nu mai putin si forma rectilinie) cu perfecta inelasticitate, versus pozitia perfect orizontala a curbei cererii cu elasticitate perfecta ajuta pe oricare observator sa compare si curbele ordinare ale cererii dupa nivelul elasticitatii fata de pret: o cerere mai elastica se apropie de pozitia orizontala, pe grafic.

Miscarea curbei cererii in sens crescator, de la zero la + , este una de rasucire (torsiune) in sensul invers ceasornicului. Concomitent, sa nu uitam semnul algebric negativ automat primit de coeficientul de elasticitate.

Observatie: Dinamica grafica a curbei cererii - reprezentata pana aici de (a) miscarea de-a lungul curbei si (b) deplasarea curbei in intregime, cu pastrarea formei si pantei in cazul noii curbe - se completeaza aici cu (c) torsiunea - echivalenta variatiei elasticitatii.

In afara definirii raportului de variatie intre cerere (cantitatea ceruta) si exogenele sale functionale, elasticitatea cererii are si factori de influenta. In favoarea elasticitatii opereaza: (din nou) (i) pretul (propriuzis al) bunului, la oferta, (ii) existenta (versus inexistenta) inlocuitorilor, (iii) venitul consumatorului (individual, total si cheltuit pentru bunul "x" respectiv), respectiv (iv) timpul.

3 Elasticitate incrucisata

Elasticitatea incrucisata((e_c exprima variatia cantitatii de bun "x" (Qx) cerute, in functie de variatia pretului altui bun "y" (Py):

e_c DQ / DPx ) x [(P1+P2)y /(Q1+Q2)x ]

Variabilele elasticitatii incrucisate depind, la randul lor, de raportul intre bunurile "x" si "y" in consum. Daca bunurile sunt complementare (asociate), in consum, e_c ia valori pozitive; invers in cazul bunurilor substitute.