Colocviul walter lippmann si particu-laritatile neoliberalismului

COLOCVIUL WALTER LIPPMANN SI PARTICU-LARITATILE NEOLIBERALISMULUI

In decursul deceniului patru al secolului XX, credibilitatea liberalismului traditional a suferit o diminuare importanta, atat sub impactul influentei exercitate de raspandirea dirijismului si a economiilor planificate, cat si sub aspectul dereglarilor structurale si functionale suferite de economiile de piata.

In acest context, reprezentantii de marca ai gandirii economice liberale, au luat decizia reexaminarii profunde a mesajului liberal, spre a-l putea adapta realitatilor economice. Astfel, din initiativa ziaristului american Walter Lippmann (n.1899), a fost convocat la Paris, in anul 1938, colocviul care-i poarta numele, scopul declarat fiind revigorarea liberalismului. Printre reprezentantii marcanti, au participat Ludwig von Mises, Fr. Hayek si altii.

La baza dezbaterilor colocviului, s-a aflat lucrarea de baza a lui W.Lippmann, "O cercetare a principiilor unei societati bune"(1937), tradusa in limba franceza sub denumirea de "Cetatea libera".

Obiectivele colocviului au constat in:

a) precizarea pozitiei liberale fata de starea reala a economiei de piata, precum si fata de curentele de gandire antiliberale. Conform viziunii lui W.Lippmann, principalul neajuns al vechiului liberalism consta in accentuarea unei false probleme, respectiv libertatea totala a agentilor economici si neinterventia statului pe piata, fapt care a dus la aparitia unor forme de organizare economica rigide (monopolurile), care au provocat blocaje in mecanismul pietei. El face distinctie intre concurenta, ca o stare normala a economiei si politica liberalismului clasic de tipul "laissez-faire", care considera ca este periculoasa. Respinge, de asemenea ideea unei ordini naturale, care ar impune pasivitatea statului, dar se pronunta pentru consolidarea liberei concurente, sprijinita de un stat activ, care sa asigure cadrul legal de functionare a economiei. W. Lippmann apreciaza ca urmarirea interesului particular de catre fiecare agent economic este o binefacere pentru societate, si de aceea admite existenta inegalitatilor intre indivizi.

b) recunoasterea faptului ca economia de piata nu functioneaza armonios, dupa cum pretinde liberalismul traditional, si ca atare trebuiesc reexaminate critic particularitatile acestuia. Fata de liberalismul traditional, care era catalogat ca fiind excesiv de individualist si haotic, participantii la colocviu preconizau un liberalism "renovat", sub denumirea de "neoli-beralism", care insa se manifesta impotriva concentrarii firmelor si a formarii monopolurilor. Respingand formele excesive ale interventiei statului in econmie (dirijismul si planificarea), ei au recunoscut necesitatea unei imixtiuni limitate, reglementate juridic, cu scopul de a asigura desfasurarea concurentei dintre agentii economici in conditii cat mai bune.

In concluzie:

colocviul a schitat directiile principiale si masurile mai importante, in vederea solutionarii problemelor economice dificile si a renovarii liberalismului, respectiv restabilirea liberei concurente in economie. In viziunea lui Walter Lippmann "obiectul reformelor liberale consta in mentinerea si facilitarea diviziunii muncii in economia de schimb, fapt care presupune egalitatea de sanse si stabilirea si mentinerea jocului liber al fortelor economice printr-o actiune convenabila a statului".

statul trebuie sa creeze cadrul juridic adecvat, pentru desfasurarea nestingherita a concurentei, adica, sa ia masuri coercitive fata de cei ce incalca regulile concurentei loiale sau masuri de corectare a unor fenomene care submineaza stabilitatea monetara si deformeaza semnalele de piata prin fluctuatiile preturilor.