ANALIZA CORELATIILOR DE ECHILIBRU

INTRE INDICATORII VALORICI

INDICATORII VALORICI

a) Cifra de afaceri (CA)

def conform ctb

b) Productia obtinuta destinata livrarii (Qf)-productia obtinuta destinata livrarii mai este cunoscut si sub denumirea de productia marfa fabricata

Qf = Vpf + Vle + Vsp

Vpf = Qv + (Sf - Si)

in care:

Qf - productia obtinuta destinata livrarii;

Vpf - valoarea produselor fabricate (produse finite, semifabricate desti­nate livrarii si produse reziduale);

Vle - valoarea lucrarilor executate;

Vsp - valoarea serviciilor prestate;

(Sf - Si) sau DQs - stocurile de produse la sfarsitul si respectiv la inceputul perioadei sau variatia productiei stocate.

c) Productia exercitiului sau productia globala (Qe) valoarea volumului total al activitatii de productie desfasurate de catre firma pe perioada unui exercitiu financiar.

Qe = Qv + DQs + Qi

in care:

Qv - productia vanduta;

DQs - variatia productiei stocate;

Qi - productia imobilizata.

d) Valoarea adaugata (VA) -surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenind de la terti, respectiv bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale intreprinderii.

Sursa Informationala -Contul De Profit Si Pierdere

Toti indicatorii valorici sunt fluxuri financiare.

Corelatii de echilibru

1. I_CA > I_Qf scade stocul de productie finita ca pondere in

totalul productiei marfa fabricata

2. I_Qf > I_Qex scade ponderea productiei neterninate si a

productiei imobilizate in totalul productiei

exercitiului

3. I_VA > I_Qex scade ponderea consumului provenind de la terti

in totalul productiei exercitiului

I_CA > I_Qf (108 > 107,5 ) => intreprinderea si-a planificat respectarea conditiilor de eficieta economica, respectiv cresterea vanzarilor prin intarirea pozitiei concurentiale a agentului economic;

I_CA < I_Qf (110 < 111,5 )=> din analiza realizarilor constatam ca, desi

intreprinderea si-a indeplinit si chiar si-a depasit

planul, acest lucru s-a petrecut in conditii de ineficienta

economica. In fapt intreprinderea se confrunta cu o

imobilizare de fonduri financiare in produse finite care

nu si-au putut valorifica pe piata.

Masuri: - fie promovarea vanzarilor, prin intensificarea activitatii de

publicitate

- fie reducerea activitatii pana la limita respectarii corelatiilor

de echilibru

I_Qf > I_Qex (107,5 >107)    =>

I_Qf < I_Qex(111,5 < 112) =>

I_Qa > I_Qex (108,5 >107)    =>

I_Qa < I_Qex(110,5 < 112) =>

Raportul static intre indicatorii valorici

-valoarea raportului trebuie sa tinda catre 1 in dinamica ceea ce semnifica ca s-a redus ponderea stocului de produse finite in total productie marfa fabricata

    - valoarea raportului trebuie sa tinda catre 1 in dinamica ceea ce semnifica ca s-a redus ponderea productiei neterminate in total productia exercitiului

     -valoarea raportului trebuie sa tinda catre 1

in dinamica ceea ce semnifica ca s-a redus ponderea consumurilor provenind de la terti in total productia exercitiului

Raportul dinamic intre indicatorii valorici

- sa creasca in dinamica

- sa creasca in dinamica

- sa creasca in dinamica

Probleme carte pg 49, 52, 53

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri (CA) ═ conform OMF 1750/2005 cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

In cazul entitatilor al caror obiect principal de activitate il constituie activitatea de leasing, in cifra de afaceri neta se include si dobanda cuvenita acestor contracte, aferenta perioadei de raportare.

Concepte : CA totala → venituri din vanzari totale

═ → vanzare unitara (cifra de afaceri medie)

CAmarg. ═ → variatia vanzarilor generata de cresterea

cu o unitate a productiei fizice.

CAcritica ═ → pragul de rentabilitate

analiza dinamicii vanzarilor (CA);

corelatia vanzarilor (CA) cu mediul concurential;

analiza structurii vanzarilor (CA);

analiza prin metoda abaterilor a CA;

indicatori de eficienta calculati cu ajutorul CA.

analiza marjei comerciale

Analiza dinamicii vanzarilor

se utilizeaza metode statistice (abaterea absoluta, abaterea relativa, comparatia)

Exemplu:pg.57

2.Corelatia vanzarilor cu mediul concurential

Relatiile intreprinderii : - de piata → clienti

→ furnizori

→ concurenti

- in afara pietei → puterea publica

→ rel. cu organizatii financiare

→ grupari sociale

Investigatii: - pozitia concurentiala -prin cota de piata

- absoluta p═

- relativa p ═ 100

Cota de piata absoluta depinde:

1, de dinamica sectorului;

2. de gradul de satisfacere a clientului

In interpretarea Cotei de piata relative se tine cont de :

- evaluarea activitatii globale a intreprinderii(performante , eficenta, etc.)

- situatia vanzarilor pe fiecare produs

- tip clientela pe zone geografice

- principalii concurenti directi

3. Analiza structurii cifrei de afaceri

Structura cifrei de afaceri se refera la proportia dintre diferitele activitati, produse sectoare, clientela din nomenclatorul firmei.

Analiza structurii vanzarilor permite aprecieri privind: - riscul activitatii

- evolutia rentabilitatii

- puterea de negociere a

agentului economic

Metode: - coeficientul Gini-Struck

- coeficientul Herfindhal

gi - ponderea elementelor structurale in intreg

n - numarul unitatilor structurale

Situatii posibile:

I.

G 1 in dinamica (G₁ > G₀)

H 1 in dinamica (H₁ > H₀)

II.

G 0 in dinamica (G₁ < G₀)

H 1/n in dinamica (H₁<H₀)

G=0.326(N-1)

G=0.253(N)

H=0.234(N-1)

H=0.220(N)

Ca exemplu,pg 60

4. Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Modele de analiza:

A) CA = Σ q.p q productia vanduta

P pretul pe produs

Metoda abaterilor

CA = CA₁ - CA₀

Influenta factorilor:

Δq = Σq₁p₀ - Σq₀p₀ influenta productiei = + x mii lei

Δp = Σq₁p₁ - Σq₁p₀ influenta preturilor = + y mii lei

Σq₀p₀ = CA₀

Σq₁p₁ = CA₁

Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii

Σq₁p₀ = indicator recalculat

ΔCA = Δq + Δp

(indice pret)

(indice de volum)

Aplicatie: Analiza cifrei de afaceri pe baza datelor:

CA = CA₁ - CA₀ =6060 mii lei

Influenta factorilor:

1.Δq = Σq₁p₀ - Σq₀p₀ =4988 mii lei

2.Δp = Σq₁p₁ - Σq₁p₀ =1062 mii lei

B) De tip multiplicativ:

                       Ns - numar de salariati

Qf - productia fabricata

Qf / Ns = W_L

CA / Qf = ponderea vanzarilor in productie (cat din ceea ce am produs am vandut)

gradul de valorificare al produselor pe piata S

F - valoarea mijloacelor fixe

Fa - valoarea mijloacelor active (efectiv utilizate)

= G - grad de inzestrare tehnica

= f- grad de ocupare a capacitatii tehnice (cat din mijloacele fixe sunt efectiv

utilizate)

= h - productia fabricata la 1 leu mijloace fixe si se numeste

randament al utilajului

1. Ns

2.1. G

CA 2. W_L 2.2. fa

2.3. h

3. S

ΔCA = CA₁ - CA₀ (evolutia in timp a fenomenului)=43.242.894

influenta numarului de salariati: ΔNs = Ns₁W₀S₀ - Ns₀W₀S₀ =-22.812.937

Influenta productivitatii muncii: ΔW = Ns₁W₁S₀ - Ns₁W₀S₀ =61.990.512

Inlocuim W cu G fa h

ΔG = Ns₁ G_1fa₀h S₀ - Ns₁ G₀fa₀h S₀₌23.043.153

ΔFa = Ns₁ G₁fa₁h S₀ - Ns₁ G₁fa₀h S₀=-5.761.628

h = Ns₁ G₁fa₁h S₀ - Ns₁ G₁fa₁h S₀=44.708.897

influenta gradului de valorificare : ΔS = Ns₁W₁S₁ - Ns₁W₁S₀=4.065.319

al productiei

ΔCA = ΔNs + ΔW + ΔS

W_L = ΔG + Δfa + Δh

C)Modelul multiplicativ:

CA = Aexpl * gradul de eficienta al Aexpl.

            1. Ac

2.

ΔCA = CA₁ - CA₀

2.2.3.3. Aplicatii privind analiza factoriala a cifrei de afaceri pg 73

5. Indicatori de eficienta calculati cu ajutorul CA

- productivitatea muncii ()

- randamentul utilajelor ( )

- durata de rotatie ()

6. Analiza marjei comerciale

Marime absoluta

Mc=CA-Cc

Marime relativa:

=Rmc

Raporturile dintre Rmc si CA

7.Consecinte al modificarii cifrei fde afacerii asupra princi[palilor indicatori economici

influenta CA asupra profitului ΔCA = (CA₁ - CA₀) * r₀ ;

Influenta CA asupra ratei rentabilitatii activelor: ;

influenta CA asupra rentabilitatii capitalului : ;

influenta CA asupra vitezei de rotatie a stocurilor: ; T=360

influenta CA asupra eficientei mijloacelor fixe: ;

influenta CA asupra eficientei muncii: ;

influenta CA asupra ratei cheltuielilor fixe: ;

influenta CA asupra ratei cheltuielilor cu amortizarile:

2.3. Analiza valorii adaugate

Figura 2.3. Fluxurile de intrare si fluxurile de iesire ale intreprinderii

Def.Plusul de valoare (bogatie) creat de intreprindere, ca efect al utilizarii eficiente a potentialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor de productie proveniti de la terti, imbraca forma valorii adaugate.

Valoarea adaugata este unul dintre cei mai importanti indicatori de reflectare a performantelor economico-financiare ale unei firme. Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei firme, ea fiind expresia rolului acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se regasesc in cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai echivalentul activitatii intreprinderii in cauza.

Valoarea adaugata poate fi determinata prin doua metode:

a) Metoda sintetica,

VA = Qe - M

in care:

M - consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie.

VA = (Qe + Mc) - M'

in care:

Mc - marja comerciala;

M' - consumurile intermediare de la terti (pentru firmele cu activitate de productie si comercializare).

b) Metoda de repartitie (aditiva),

Analiza dinamicii si structurii valorii adaugate

Tabelul 2.9

Indicatorii ce trebuie selectati sunt:

1. cheltuieli cu salariile personalului;

2. cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala;

3. cheltuieli cu personalul (1 + 2 = 3);

4. cheltuieli cu amortizarile si provizioanele;

5. cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (exclusiv impozitul pe profit);

6. cheltuieli privind dobanzile;

7. rezultatul exploatarii recalculat (exclusiv cheltuielile financiare cu doban­zile si rezultatul din alte operatiuni decat cifra de afaceri);

8. valoarea adaugata (3 la 7).

Anexa 2.1: Extras de date privind calculul valorii adaugate prin metoda sintetica

Anexa 2.2 : Extras de date privind evolutia consumurilor intermediare

Anexa 2.3: Extras de date privind calculul valorii adaugate prin metoda aditiva

*Rezultatul exploatarii se va corecta cu:

• Valoarea cheltuielilor cu dobinzile
• Valoarea "Altor venituri din exploatare"
• Valoarea "Cheltuielilor cu despagubirile, donatiile si activele cedate"
• Valoarea ajustarilor privind activele circulante cit si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

Ratele de structura sau ratele de remunerare ale valorii adaugate se construiesc pe baza elementelor componente ale valorii adaugate, deter­minata potrivit metodei aditive si servesc la efectuarea de comparatii sectoriale si interexercitii.

Participanti Factorii Rate

la desfasurarea activitatii de remunerare de remunerare

intreprinderii

1. personal → cheltuieli de personal →

2. capital tehnic → amortizare →

3. creditori → dobanzi →

4. stat → impozite, taxe →

varsaminte asimilate

5. actionari → dividende →

6. intreprindere → Profitul net →

ramas in intrep.

Important!

Ich. de nat. VA ═ Iprofit net ramas in intrep.

In cazul intreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operationale urmatoarele rate:

a) Rata medie a valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri

2.3.3. Analiza factoriala a valorii adaugate

Din punct de vedere factorial, valoarea adaugata se poate analiza pe baza modelelor:

a)

b)

c)

Sistemul de factori care actioneaza asupra valorii adaugate, potrivit modelului "a" se prezinta dupa cum urmeaza:

T

Qe

VA

g_i

in care:

productia exercitiului ();

- timpul total de munca;

productivitatea medie anuala, determinata pe baza productiei exercitiului ();

productivitatea medie orara, determinata pe baza productiei exercitiului;

numarul mediu de personal;

numarul mediu de ore pe salariat;

g_i structura productiei exercitiului pe produse sau pe tipuri de activitati;

valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului ();

va_i valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului pe produse sau tipuri de activitati.

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul 2.10.

Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentelor factorilor (semnificatia acestora este prezentata in tabelul 2.10) presupun:

VA = VA₁ - VA₀ = 7.635.368 mii lei

din care, datorita:

1. = + 13.947.181 mii lei

din care, datorita:

1.1. = -8.489.178 mii lei

din care:

1.1.1. = - 7.545.792 mii lei

1.1.2. = - 943.385 mii lei

1.2. = + 22.436.360 mii lei

2. = -6.311.813 mii lei

din care, datorita:

2.1. = -3.552.071 mii lei

2.2. = -2.755.343 mii lei

unde:

2.3.4. Analiza consecintelor modificarii valorii adaugate asupra performantelor economico-financiare

Modificarea valorii adaugate influenteaza urmatorii indicatori econo­mico-financiari care masoara performanta intreprinderii:

a) Eficienta utilizarii activelor de exploatare (prin intermediul valorii adaugate la 1000 lei active de exploatare):

b) Eficienta utilizarii mijloacelor fixe (prin valoarea adaugata la 1.000 lei mijloace fixe):

c) Eficienta utilizarii capitalurilor:

direct

indirect

unde:

= profitul mediu la 1 leu valoare adaugata.

d) Eficienta utilizarii potentialului uman (pe baza valorii adaugate medii pe salariat sau productivitatii medii anuale calculate pe baza valorii adaugate si respectiv prin intermediul profitului mediu pe salariat):

direct

indirect

ANALIZA PRODUCTIEI

Concepte :Q fizica (q → ansamblul valorilor de intrebuintare

rezultate din activitatea industrial

productiva, care pot fi puse in

circuitul economic

Qf (Qv + Spf) → expresia valorica a produselor ajunse

la stadiul final de fabricatie

Qex (Qv+Spf+N+Qimob)→ expresia valorica a intregului

volum de activitate realizat de

intreprindere pe parcursul

unui exercitiu financiar

Aspecte : - analiza dinamicii si structurii productiei;

influenta modificarii productiei fizice (q) asupra principalelor performante ale agentului economic.

influenta modificarii structurii productiei fizice (g) asupra principalelor performante ale agentului economic.

influenta modificarii calitatii productiei fizice (p) asupra principalelor performante ale agentului economic.

analiza prin metoda abaterilor a productiei;

Analiza productiei fizice

a) analiza gradului de indeplinire a programului de fabricatie

- ca structura

- pe sortiment

Tehnici de lucru

- indicii individuali de indeplinire a programului de fabricatie

- coeficientul de nomenclatura

N - numarul total al sortimentelor (pozitiilor) din nomenclatorul de

fabricatie;

n - numarul sortimentelor (pozitiilor) la care programul de productie nu a

fost realizat.

.- ponderile se compara ponderile efective cu cele programate pe fiecare sortiment in parte, iar orice abatere rezultata, in sensul cresterii sau scaderii, denota nerespectarea structurii stabilite prin program;

- coeficientul mediu de sortiment (gradul de realizare a programului de fabricatie pe total intreprindere, in cazul unei productii eterogene). Coeficientul mediu de sortiment se stabileste avand in vedere principiul de baza conform caruia nu se accepta compensarea nerealizarilor inregistrate la anumite sortimente de catre depasirile de la alte sortimente, ceea ce face ca nivelul coeficientului sa fie egal sau mai mic decat 1 sau 100

().

Situatii posibile : - a) programul neindeplinit pe total intreprindere

si pe fiecare sortiment in parte, indiferent de

proportia de nerealizare

b) programul indeplinit, uneori chiar depasit la

nivel de intreprindere, insa in structura

productiei pe sortimente exista cel putin un

sortiment la care nu s-a indeplinit planul

-a) s-a indeplinit planul 100% la toate

sortimentele

b) s-a indeplinit planul si chiar s-a depasit ,

indiferent de proportia de realizare la toate

sortimentele

Modalitati de determinare:

- valoarea recalculata a productiei fabricate in limitele programate,

care se stabileste comparand valoarea efectiva cu valoarea

programata a productiei pe fiecare sortiment, luandu-se in calcul

valoarea minima;

- valoarea programata a productiei fabricate.

- reprezinta suma abaterilor negative pe sortimente, respectiv suma

nerealizarilor fata de programul de fabricatie.

g'_i0 - ponderile programate ale sortimentelor la care nu s-a realizat programul de

fabricatie;

g''_i0 - ponderile programate ale sortimentelor la care programul de fabricatie a

fost realizat integral sau depasit;

i_qi = indicele de realizare a programului de fabricatie pe sortimente.

Aplicatie

SC. X SA prezinta urmatoarea situatie:

Se cere analiza gradulului de realizare a programului de fabricatie pe total

intreprindere, si la nivelul fiecarui sortiment in parte.

Tehnica de lucru: coeficientul mediu de sortiment

coeficientul mediu de structura sau asortiment () - reflecta din punct de vedere structural gradul de indeplinire al planului. Marimea coeficientului mediu de structura poate fi egala sau mai mica decat 1 sau 100 ():

Situatii posibile : - programul de productie a fost indeplinit in

proportie de 100%, depasit sau neindeplinit in

aceeasi proportie la toate sortimentele prevazute

in nomenclatorul de fabricatie al intreprinderii;

programul pe sortimente a fost realizat in

proportii diferite.

Modalitati de determinare:

- suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente;

-valoarea efectiva a productiei, recalculata in functie de structura

programata pe sortimente. Ea se determina in doua modalitati:

inmultind valoarea efectiva totala a productiei cu structura programata a acesteia pe fiecare sortiment in parte;

inmultind indicele mediu de indeplinire a programului de fabricatie cu valoarea programata a productiei pe fiecare sortiment in parte.

- valoarea productiei executata in contul structurii programate (se

determina prin compararea la nivelul fiecarui sortiment in parte a

valorii efective a productiei cu valoarea efectiva a acesteia, recalculata

in functie de structura programata, luand in calcul valoarea minima).

Aplicatie:

SC. X SA prezinta urmatoarea situatie:

Se cere analiza gradului de indeplinire a planului de productie din punct de vedere

structural.

Tehnica de lucru: coeficientul mediu de asortiment

Corelatiile posibile dintre coeficientul mediu
de sortiment, coeficientul mediu de structura
si indicele mediu de realizare a volumului productiei

a)

Situatia in cauza denota faptul ca la nivelul fiecarui sortiment in parte si in medie pe total intreprindere, programul de productie a fost indeplinit in proportie de 100%, ceea ce constituie un aspect pozitiv al activitatii desfasurate.

b)

Aceasta corelatie poate fi intalnita in cazul in care programul de productie a fost depasit pe total si pe fiecare sortiment in parte, dar in aceeasi proportie.

c)

Corelatia prezentata poate fi intalnita atunci cand a avut loc o depasire a programului de productie pe fiecare sortiment si in medie la nivel de intreprindere, insa in proportii diferite. Aceasta situatie se apreciaza in mod favorabil, daca ritmurile diferite de depasire a programului de fabricatie pe sortimente au fost determinate de solicitarile clientilor, iar sporul de productie a avut desfacerea asigurata.

d)

Aceste corelatii reflecta faptul ca la nivel de intreprindere depasirea realizata este efectul compensarii nerealizarilor inregistrate la unele sortimente, cu depasirile de la alte sortimente. Activitatea intreprinderii va fi apreciata in functie de cauzele care au generat aceste abateri.

e)

Situatia prezentata reflecta faptul ca programul de productie nu a fost indeplinit la nici un sortiment si, in consecinta, nici la nivel de intreprindere, in aceeasi proportie, ceea ce constituie un aspect negativ al activitatii desfasurate de intreprindere.

f)

Programul de productie nu a fost indeplinit la nivel de intreprindere, datorita nerealizarilor inregistrate la anumite sortimente care pot fi mai mari decat depasirile aferente altor sortimente. La aceeasi situatie (Iq < 100%) se poate ajunge si atunci cand programul de productie nu s-a realizat la nici un sortiment, dar in proportii diferite.

Ambele situatii constituie aspecte negative ale activitatii intreprinderii, caz in care analiza trebuie aprofundata pentru depistarea cauzelor care le-au generat.

Consecintele modificarii volumului fizic al productiei                                        () asupra principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii

a) Valoarea productiei obtinute destinate livrarii:

b) Cifra de afaceri:

c) Cheltuieli fixe (amortizare sau dobanzi) la 1000 lei cifra de afaceri:

d) Costul pe produs:

e) Profitul aferent cifrei de afaceri:

I_qv = indicele volumului fizic al productiei vandute

f) Profitul pe produs:

- direct:

(qv₁ - qv₀) (p₀ - c₀)

- indirect

g) Rata medie a rentabilitatii economice:

h) Eficienta utilizarii mijloacelor fixe:

prin intermediul cifrei de afaceri, asupra indicatorului "Cifra de afaceri la

1000 lei mijloace fixe":

prin intermediul profitului aferent cifrei de afaceri, asupra indicatorului "Profit la 1000 lei mijloace fixe":

i)         Eficienta utilizarii activelor de exploatare si a capitalurilor (prin intermediul profitului la 1000 lei active de exploatare sau capitaluri):

j) Eficienta utilizarii potentialului uman (prin intermediul profitului aferent cifrei

de afaceri asupra indicatorului "Profit mediu pe salariat"):

Efectele prezentate nu au caracter limitativ, ele pot imbraca forme diverse in scopul reflectarii unor aspecte de esenta ale proceselor si fenomenelor economico-financiare care au loc in cadrul unei intreprinderi.

Consecintele modificarii structurii productiei () asupra principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii

a) Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri:

b) Profitul aferent cifrei de afaceri:

c) Rata medie a rentabilitatii economice:

d) Rata medie a rentabilitatii resurselor consumate:

e) Rata medie a rentabilitatii comerciale:

f) Profitul mediu pe un salariat:

g) Eficienta utilizarii mijloacelor fixe:

Analiza calitatii produselor

Calitatea se poate defini ca fiind "masura, gradul in care un produs, prin totalitatea caracteristicilor tehnice, economice, sociale si de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost creat"[1].

Procedeele utilizate in analiza calitatii produselor difera, dupa cum produsele pot fi grupate sau nu pe clase sau sorturi de calitate.

Analiza calitatii produselor diferentiate pe clase de calitate

Principalele criterii care stau la baza gruparii productiei pe clase de calitate sunt:

calitatea materiilor prime folosite;

procedeele tehnologice utilizate;

alinierea la normele interne care reglementeaza parametrii de calitate ai produselor respective etc.

Analiza calitatii produselor diferentiate pe clase de calitate se poate face pe fiecare produs in parte, precum si la nivel de intreprindere.

La nivel de produs - procedee:

a) coeficientul mediu de calitate pe produs () se determina ca medie aritmetica ponderata intre volumul productiei () sau ponderea fiecarui sortiment in totalul productiei () si coeficientul clasei de calitate ():

Situatia este favorabila pentru intreprindere cand coeficientul mediu de calitate pe produs tinde catre 1 (, simbol al calitatii superioare), prin descrestere ().

Gradul de imbunatatire a calitatii productiei () se determina ca diferenta intre 100 si indicele coeficientului mediu de calitate pe produs ():

unde

b) coeficientul mediu de calitate pe produs, determinat pe baza coeficientilor de echivalenta ():

= coeficientul de echivalenta al clasei de calitate "i".

Coeficientul de echivalenta al unei clase de calitate se stabileste ca raport intre pretul unitar al produsului din clasa de calitate "i" si pretul de vanzare al produsului de calitate superioara. Cu ajutorul coeficientilor de echivalenta, produsele de calitati inferioare sunt transformate in produse de calitatea intai, iar cu cat coeficientul de calitate se apropie de 1, prin crestere, cu atat calitatea produsului este mai buna

In acest caz, gradul de imbunatatire a calitatii productiei () se determina ca diferenta intre indicele coeficientului mediu () si 100:

unde

c) pretul mediu de vanzare ():

= pretul unitar al produselor din clasa de calitate "i".

Nivelul calitatii pe baza pretului mediu de vanzare () poate fi relevat prin raportul dintre pretul mediu de vanzare () si cel aferent bazei de comparatie ():

Cand , aceasta reflecta o imbunatatire a calitatii productiei pe produs (), ca efect al cresterii ponderii productiei de calitate superioara in totalul productiei aferente produsului analizat.

La nivel de intreprindere - procedee

a) coeficientul mediu generalizat al calitatii

= structura productiei fabricate pe produse;

= coeficientul mediu de calitate pe produs.

Modificarea coeficientului mediu generalizat al calitatii se explica prin influenta structurii productiei () si a coeficientului mediu de calitate pe produs Influentele se stabilesc astfel:

1.

2.

b) ponderea produselor de calitate superioara in valoarea totala a produselor

diferentiate pe clase de calitate :

2. Analiza calitatii produselor nediferentiate pe clase de calitate

Principalele procedee folosite sunt:

a) coeficientul echivalentei tehnice sau al parametrului unic, potrivit caruia

insusirile unui produs sunt reduse la una singura, si anume aceea care il

intereseaza pe beneficiar;

b) coeficientul de exploatare sau al punctajului ().

Acest procedeu se foloseste in cazul produselor complexe pentru exprimarea sintetica a nivelului tehnic calitativ al unui produs nou care se inlocuieste cu un altul sau al unui produs al firmei comparativ cu unul similar al concurentei. Etapele de determinare a coeficientului de exploatare sunt:

1. stabilirea insusirilor calitative ale produsului (randamentul, viteza de lucru,

consumul de materii prime si materiale in procesul de exploatare, durata de

functionare, gradul de finisare etc.);

2. ponderea acordata fiecarei insusiri calitative;

3. aprecierea fiecarei insusiri calitative cu un anumit numar de puncte;

4. stabilirea coeficientului de exploatare pe baza relatiei:

= ponderea fiecarei insusiri calitative;

= numarul de puncte pentru fiecare insusire calitativa;

= indicele parametrului de calitate "i".

Imbunatatirea nivelului tehnic-calitativ constituie o certitudine atunci cand raportul dintre coeficientul de exploatare sau al punctajului produsului nou () fata de produsul considerat ca baza de comparatie () este mai mare decat 1, respectiv , iar

c) rata defectelor:

nd_i = numarul de produse pe categorii de defecte;

np_i = numarul de puncte pe categorii de defecte;

Np = numarul de produse supuse verificarii.

Rata efectiva a defectelor se compara cu rata admisibila pentru acea categorie de produse.

d) rata gradului de disponibilitate a produsului (Rd):

, iar

= timpul de nefunctionare a unui produs pe durata de viata economica;

= timpul normal de functionare a produsului.

Cu cat Rd < 1, cu atat calitatea produsului este mai nesatisfacatoare.

Inlaturarea cauzelor generatoare de efecte constituie o preocupare constanta a fiecarei firme care urmareste functionarea unor loturi de produse pe durata ciclului de viata in vederea identificarii categoriilor de defecte si a preintampinarii acestora.

e) raportul dintre cheltuielile efectuate in procesul de exploatare pe durata de viata economica a produsului (pe baza informatiilor de la utilizatori) si pretul de cumparare al acestuia.

f) gradul de reinnoire a productiei (Gr):

g) dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor poate fi caracterizata pe baza

indicatorilor: ponderea valorii produselor refuzate in valoarea totala a livrarilor

(in dinamica) si numarul mediu al refuzurilor ce revin la un milion lei livrari

(sau un alt ordin de marime al valorii livrarilor).

h) dinamica cheltuielilor cu remedierile in perioada de garantie a produselor

exprimata in marime absoluta sau ca nivel la 1000 lei cifra de afaceri.

i)         indicatori tehnico-economici caracteristici fiecarui domeniu de

activitate (randament, continutul in substanta utila, durabilitate,

viteza de lucru etc.).

3. Consecintele modificarii calitatii produselor diferentiate pe clase de calitate (prin intermediul preturilor medii de vanzare unitare) asupra performantelor economico-financiare

a) Cifra de afaceri:

b) Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri:

c) Cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de afaceri:

In mod similar, calitatea productiei influenteaza asupra cheltuielilor cu amortizarea si respectiv cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri, numaratorul fiind reprezentat de catre fiecare dintre aceste categorii de cheltuieli.

d) Profitul aferent cifrei de afaceri:

e) Rata medie a rentabilitatii resurselor consumate:

f) Rata medie a rentabilitatii comerciale:

g) Rata medie a rentabilitatii economice:

h) Eficienta utilizarii potentialului uman, prin intermediul profitului mediu pe

salariat:

i) Eficienta utilizarii mijloacelor fixe:

Calitatea productiei influenteaza si asupra eficientei utilizarii capita­lurilor, activelor de exploatare si potentialului uman prin intermediul profitului aferent cifrei de afaceri.

Mentionam ca diferenta dintre pretul mediu realizat si pretul mediu luat ca baza de comparatie este in intregime efectul modificarii calitatii produselor, influenta celorlalti factori care pot modifica preturile de vanzare fiind considerata nula.

Analiza prin metoda abaterilor a productiei

Modele:

1. Q =                 

2. Q = Ns . Nz . Wz

Q = Ns . Nz . Nh . Wh

Si

4. Q = I

Sf

q

p

CT = Si + I - Sf

Cs = q . p

q = cantitatea de materie prima consumata pentru

fabricarea unui produs

p = pretul specific a unei unitati fizice de materie prima