Originile si intelesul rezolutiunii si rezilierii

Originile si intelesul rezolutiunii si rezilierii

1.1. Originile istorice ale rezolutiunii si rezilierii

Notiunile de rezolutiune si reziliere au primit conotatii diferite in doctrina de drept civil. Astfel, pentru o singura acceptiune se utilizeaza termeni diferiti, chiar in legislatie. Este necesara, asadar, precizarea acceptiunilor acestor termeni si realizarea unei optiuni in vederea intelegerii fundamentului si a naturii juridice a rezolutiunii si rezilierii.

Deseori, in legislatie s-a utilizat termenul de desfiintare, stricarea vanzarii sau stricarea contractului. Pentru a fi inlaturata aceasta diversitate terminologica, s-a consacrat termenul de rezolutiune -ori de cate ori reglementarea se refera la desfiintarea, cu efecte retroactive, a contractelor sinalagmatice din cauza neexecutarii culpabile a obligatiei uneia dintre parti - si termenul de reziliere care se aplica in caz de neexecutare a unor contracte cu executie instantanee si se aplica in cazul neexecutarii unor contracte cu executie succesiva .

In ceea ce priveste reglementarea legislativa, in vechiul Cod Civil, rezolutiunea si rezilierea au fost prevazute in cadrul art. 1020-1021, care reglementau la modul general aceasta problema, utilizandu-se termenul de desfiintare. Astfel, in art.1020, "Conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau., iar conform art. 1021 se statueaza ca in cazul in care contractul nu este desfiintat de drept, partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea "sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea cu daune interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care, dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate ».
In noul Cod Civil, la art. 1549, notiunile de rezolutiune si reziliere sunt folosite in mod expres : « Daca nu cere excutarea silitza a obligatiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezolutiunea sau, dupa caz, rezilierea contractului, precum si la daune interese, daca i se cuvin. ».
1.2 Definitia rezolutiunii si rezilierii

Rezolutiunea poate fi definita ca o sanctiune a neexecutarii culpabile a uneia dintre obligatiile care-si servesc reciproc de cauza , izvorata dintr-un contract sinalagmatic cu executare imediata, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii sale,  fie pe cale judiciara (rezolutiunea judiciara), la cererea partii care si-a executat obligatia, fie pe cale conventionala, cand partile stipuleaza de comun acord desfiintarea contractului pentru neexecutare (rezolutiunea conventionala)

Rezolutiunea poate fi pronuntata de instanta de judecata daca sunt indeplinite urmatoarele conditii :
a)          sa existe o neexecutare, totala sau partiala a obligatiilor uneia dintre parti ;
b)          aceasta neacceptare sa fie imputabila debitorilor obligatiei respective (neexecutarea din cauza de forta majora neimputabila debitorului nu poate duce la rezolutie ci doar la incetarea contractului pentru imposibilitate fortuita de executare, situatie in care se pune problema suportarii riscurilor).
c)           Debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarzierie cu exceptia cazurilor in care el ar fi de drept in intarziere prin insasi indeplinirea scadentei ;
d)          Rezolutia trebuie sa fie pronuntata de instanta judecatoreasca (ea neputand opera de drept, decat in cazurile in care contractul ar cuprinde un pact comisoriu de gradul II sau III).
Daca aceste conditii sunt indeplinite ne aflam in fata unei rezolutii judiciare.
Indiferent daca aveam de a face cu o rezolutiune judiciara sau conventionala, efectul esential este acelasi : desfiintarea retroactiva a contractului. Deasemnea si nulitatea are ca urmare acelasi efect, insa nu trebuie facuta confuzie intre cele doua notiunii, intrucat exista deosebiri esentiale.

In ceea ce priveste nulitatea - absoluta si realativa - cauzele sunt intodeauna concomitente cu momentul incheierii contractului, pe cand in cazul rezolutiunii este intodeauna posterioara incheierii contractului, constand in refuzul nejustificat de executare al acestuia.

Lucrare: Analiza profitabilitatii pe baza ratelor de marja Eseu: Analiza rezultatului brut al exploatarii

La baza nulitatii se afla un contract , care nu a fost valabil incheiat, iar in cazul rezolutiunii baza o reprezinta un contract perfect valabil incheiat, care nu a fost executat datorita cuplei uneia dintre parti.