Efectele rezolutiunii si rezilierii

EFECTELE REZOLUTIUNII SI REZILIERII

Problema efectelor rezolutiunii si rezilierii trebuie abordata atat din perspectiva vechilor reglementari in materie, cat si prin prisma noilor prevederi statuate in noul Cod Civil, intrat in vigoare in octombrie 2011. Insa, indiferent de cadrul legal la care se face referire, efectul esential este acelasi: desfiintarea retroactiva a contractului.

Astfel, ca urmare a efectului rezolutiunii de desfiintare, prin care contractul se considera ca nu a fost niciodata incheiat, partile trebuie repuse in situatia anterioara incheierii contractului, restituindu-si una alteia prestatiile primite in temeiul contractului desfiintat. In virtutea principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, prin desfiintarea titlului autorului lor, se desfiinteaza si titlul prin care tertii au dobandit bunurile in cauza, ei fiind astfel indatorati a le restitui .

In toate cazurile de rezolutiune, partea care si-a executat sau s-a declarat gata sa-si execute obligatiile este indreptatita la despagubiri (daune interese) pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a neexecutarii obligatiilor de catre partea in culpa.

Potrivit principiului 'resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis', prin desfiintarea titlului autorului lor, se desfiinteaza si titlul prin care tertii au dobandit bunurile in cauza, ei fiind astfel indatorati sa le restituie.

Insa, exista si anumite exceptii de la acest principiu[2]:

- in cazul bunurilor mobile, tertii s-ar putea opune la restituire daca au exercitat cu buna-credinta posesie acestora (art. 1909 C. civ.);

- in materie imobiliara, tertii se pot opune la restituire pe temeiul unui drept propriu, dobandit asupra bunurilor prin uzucapiune. De asemenea, rezolutiunea nu poate fi opusa subdobanditorului cu titlu oneros si de buna-credinta, care si-a intabulat dreptul in cartea funciara;

- rezolutiunea nu produce efecte fata de tertul care a dobandit un imobil in cadrul procedurii executarii silite.

- statul nu poate fi obligat sa restituie imobilul dobandit prin expropriere sau rechizitie definitiva.

1. Efecte intre parti

In legatura cu repunerea partilor in situatia anterioara, daca ne referim la contractele sinalgmatice pe baza carora s-au transmis bunuri frugifere, problema trebuie tratata dintr-o alta perspectiva. Efectul retroactiv al rezolutiunii ar duce la concluzia ca in situatia admiterii actiunii in rezolutiune sau ca urmare a desfiintarii contractului, debitorul ar fi tinut sa restituie toate fructele dobandite pana la momentul introducerii actiunii in rezolutiune. Insa debitorul este practic un posesor de buna credinta, astfel ca poate retine fructee naturale si industriale culese anterior introducerii actiunii si fructele civile cuvenite pana la data respectiva. Fructele culese dupa aceasta data se cuvin creditorului.

Conform art. 1554 din noul Cod Civil, alin. 1, contractul care a fost desfiintat prin rezolutiune se va considera ca nu a fost niciodata incheiat. In aceasta situatie, daca prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este obligata, in acest caz sa restituie celeilalte parti prestatiile primite pana la acel moment. De asemenea, conform alin. 2, rezolutiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la solutionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate sa produca efecte chiar in caz de rezolutiune.

In schimb, contractul reziliat produce efecte doar pentru viior, dupa cum rezulta din prevederile alin. 3 din art. mai sus mentionat.

Sanctiunea rezolutiunii se aplica contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data (uno ictu), efectele aplicarii acestei sanctiuni se produc ex tunc, respectiv retroactiv. Ca urmare a aplicarii sanctiunii rezolutiunii se considera ca, de fapt, intre parti nu s-a incheiat un contract, disparand astfel izvorul raporturilor juridice dintre acestea.

Ca urmare, se considera ca partile nu au fost legate niciodata prin raporturile nascute din contractul initial.

Analizand desfiintarea contractului din punct de vedere al rezilierii putem spune ca acest efect poate fi aplicat numai contractelor cu executare succesiva, ceea ce marcheaza incetarea prestatiilor reciproce dintre parti. Momentul in care opereaza sanctiunea rezilierii corespunde cu momentul in care inceteaza contractul .

Spre deosebire de rezolutiune, prestatiile reciproce executate de parti anterior incheierii contractului nu se mai restituie. Astfel, putem spune ca rezilierea produce efecte numai pentru viitor (ex nunc). Spre exemplu in cazul contractului de locatiune, locatarul care a folosit lucrul o anumita perioada de timp nu trebuie sa restituie "folosinta" fiind un fapt implinit.

Aceasta situatie comporta totusi anumite discutii. Pe de o parte, pana la momentul aplicarii sanctiunii rezilierii, respectiv incetarea contractului, exista probabilitatea ca una dintre parti sa nu-si fi executat, total sau partial prestatiile succesive. In aceasta situatie prestatiile executate pana la acel moment sunt nerestitubile, facand parte din categoria asa-numitelor fapte implinite, astfel ca partea ce se afla in culpa va datora celeilalte daune-interese. De exemplu, daca locatarul nu a platit chiria, daunele interese pot avea un cuantum mai mare decat chiria datorata.

In situatia in care locatorul nu a asigurat locatarului folosinta bunului apreciem ca sanctiunea rezilierii are efecte asemanatoate cu sanctiunea rezolutiunii, respectiv locatorul va fi obligat sa restituie chiria incasata, cu eventuale daune-interese .

2. Efectele rezolutiunii si rezilierii fata de terti

In practica s-a pus in discutie problema efectelor fata de terti , intrucat efectele contractului se produc intre parti ssi succesorii acestora.Principiul relativitatii efectelor contractului - res inter alios acta aliis neque nocere neque prodesse potest - astfel ca se inpedica nasterea drepturilor si obligatiilor in favoarea, respectiv in sarcina tertilor.

Si in cazul rezolutunii si rezilierii , acestea ar trebui sa produca efecte numai cu privire la partile contractante, insa exista situatii cand rezolutiunea si rezilierea produce efecte si fata de terti.

In acest mod drepturile nascute din contractele sinalgmatice pot fi transmise de parti unor terte persoane sau partile contractante pot sa constituie pe baza drepturilor dobandite de ele drepturi noi in favoarea tertilor.Aici avem in vedere drepturile reale, insa si drepturile de creanta pot forma obiectul unor astfel de operatiuni juridice.

Cu privire la reziliere, avand in vedere ca efectele ei se produc numai pentru viitor (ex nunc), actele incheiate de parti anterior rezilierii nu pot fi afectate de acesasta sanctiune decat pentru viitor. Spre exemplu, un contract de subinchiriere poate inceta ca urmare a rezilierii contractului de inchiriere. Astfel, principiul care se aplica este accessorium sequitur principale, iar nu principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis[5].

Ca urmare a desfiintarii contractului prin rezolutiune, repunerea partilor in situatia anterioara (restitution in integrum) nu este posibila decat daca se desfiinteaza si contractele subsecvente, incheiate intre parti si terti.

Lucrare: Analiza profitabilitatii pe baza ratelor de marja Eseu: Analiza rezultatului brut al exploatarii

Adagiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientisre rezolva aceasta problema in sensul ca, de regula, actele juridice subsecvente se desfiinteaza

ca efect al desfiintarii actelor translative de drepturi, acest lucru intamplandu-se nu numai in cazul nulitatii ci si in cazul rezolutiunii si rezilierii. De la aceasta regula sunt si exceptii subdobanditorul cu titlu oneros si de buna-credinta este, in general, la adapost de efectul retroactiv putand invoca, de asemenea si uzucapiunea.

• Publicitatea imobiliara

Ca urmare a intrarii in vigoare a Legii cadastrului si publicitatii imobiliare ( Legea 7/1996, modificata prin O.U.G. 81/2011), s-a aplicat un sistem unitar de publicitate imobiliara.

Conform art. 21, alin. 1, lit. B si C din lege, in cartea funciara ar trebui sa opereze toate inscrierile privind dreptul de proprietate, arecum si dezmembramintele si sarcinile care greveaza acest drept. De asemenea, conform art. 27 din acelasi act normative, inscrierile in cartea funciara au ca effect opozabilitatea fata de terti. De exemplu, actiunea in rezolutiune referitoare la un act translativ de drepturi reale trebuie sa fie inscrisa in cartea funciara, in partea a doua sau a treia. Aceasta este singura modalitate prin care se poate asigura oipozabilitatea fata de terti a actiunii in rezolzutiune. Deci, dat fiind faptul ca actiunea in rezolutiune este opozabila tertului dobanditor, nu mai este opozabila reclamantului instrainarea facuta de parats reclamantul are astfel calitatea de tert fata de actul de instrainare .

Vanzarea facuta de parat unei terte persoane nu poate trebuie inscrisa in cartea funciara chiar daca a fost inscrisa si actiunea in rezolutiune intrucat efectul inscrierii acestei actiuni in caretea funciara este opozabil doar tertilor actiunii, dar nu duce la indisponibilizarea bunului in patrimoniul paratului. Astfel, tertul dobanditor n-ar mai putea invoca necunoasterea actiunii in rezolutiune, el asumandu-si riscul dobandirii bunului in aceste conditii, dar nu si riscul confruntarii cu alti terti care ar dobandi de la parat acelasi bun.

In situatia in care reclamantul oobtine o hotarare definitiva si irevocabila de rezolutiune , el se poate indrepta printr-o actiune in revendicare impotriva oricarui tert subdobanditor, deoarece actele de instrainare incheiate de parat cu privire la bunul in litigiu, dupa introducererea actiunii in rezolutiune nu sunt opozabile reclamantului.Astfel reclamantul nu mai trebuie sa ceara desfiintarea contractului incheiat de tertul posesor al bunului cu paratul.

Tertul posesor nu va putea opune reclamantului titlul de proprietate in asemenea conditii.

In schimb in situatia in care actiunea in rezolutiune este respinsa in mod definitiv si irevocabil, paratul are interes sa transcrie hotararea judecatoreasca pentru a inlatura efectele inscrierii actiunii in rezolutiune.

Deasemnea declaratia de rezolutiune facuta pe baza unui pact comisoriu expres , conform prevederilor Legii nr.7/1991 art.21 alin.1 lit.B f) si lit.C.d), trebuie inscrisa in cartea funciara.

Hotararea definitiva si irevocabila prin care s-a dispus rezolutiunea contractului trebuie inscrisa in cartea funciara, in partea a doua sau a treia.

CONCLUZII

Rezolutiunea si rezilierea sunt probleme comune ale sistemelor de drept in care contractul constituie instrumental fundamental prin care se realizeaza solidaritatea juridica dintre membrii unei comunitati.Contractele sinalgmatice exprima cel mai bine aceasta functie de a da eficienta sferei relatiilor patrimoniale, componenta esentiala a oricarei societati.

Ca urmare a obligatiilor nascute din contractele sinalagmatice, rezolutiunea incepe sa fie inteleasa ca o sanctiune aplicata partii vinovate de neexecutarea contractului. Aceasta conotatie data notiunii de rezolutiune este preluata si continuata in dreptul civil laic, o data cu generalizarea rezolutiunii la intreaga sfera a contractelor sinalagmatice.

Asa cum am aratat si in cuprinsul lucrarii atat rezolutiunea, cat si rezilierea reprezinta o sanctiunea aplicata ca urmare a neexecutarii culpabile a uneia dintre parti. Astfel, rezilierea are ca efect desfacerea, pentru viitor, a unui contract sinalagmatic cu executie succesiva in timp, ca urmare a neexecutarii obligatiei uneia dintre parti, din cauze imputabile acesteia, pe cand rezilierea are ca efect desfiintarea cu efect retroactiv, a unui contract sinalagmatic cu executie imediata, la cererea uneia dintre parti, ca urmare a neexecutarii obligatiei celeilalte parti din cauze imputabile acesteia.

In concluzie atat rezolutiunea, cat si rezilierea incepe sa fie inteleasa ca o sanctiune aplicata partii vinovate de neexecutarea contractului. Rezolutiunea si rezilierea dobandeste un caracter judiciar, tocmai pentru ca interdependenta obligatiilor si vinovatia presupun o apreciere din partea judecatorului. Notiunea de rezolutiune a fost generalizata, astfel ca aceasta notiune a capatat un continut imprecis.

Si astazi se perpetuiaza confuzia intre neexecutarea obligatiilor si conditia rezolutorie, pe de o parte, precum si aceea dintre neexecutarea culpabila si neexecutarea fortuita, pe de alta parte, desi doctrina si jursprudenta au facut un efort continuu atat teoretic, cat si practic pentru inlaturarea acestor neclaritati.

Ca urmare au fost limpezite natura juridica a rezolutiunii si rezilierii, ca forme particulare de executare silita prin echivalent si ca sanctiuni civile, precum si fundamentul si conditiile acestor sanctiuni. Principiul general al rezolutiunii, fapta ilicita, legatura de cauzalitate, prejudiciul, vinovatia, rezolutiunea juridica si rezolutiunea conventionala, dreptul de optiune al creditorului, cumulul rezolutiunii cu daunele - interese, efectele rezolutiunii si ale rezilierii sunt elemente, care contureaza in mod clar conceptul modern de rezolutiune, ca rezultat al evolutiei dreptului roman, al vechiului drept canonic si laic din Franta, precum si al dreptului modern francez.

BIBLIOGRAFIE

• Legi, tratate, literatura de specialitate:

1. Babiuc, V. Riscurile contractuale in vanzarea comerciala internationala, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982

2. Beleiu, Gh., Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Sansa, Bucuresti, 1992

3. Boroi, G, Stanciulescu, L. Institutii de drept civil in reglementarea noului Cod Civil, Bucuresti, 2012

4. Botea, Gh., Ticlea, A, Mircea, T., Curs selective pentru pregatirea examenului de licenta, Ed. Argument, Bucuresti, 2001

5. Cosma, D., Contractul de inchiriere a locuintei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977

6. Cosma, D. Teoria generala a actului juridic civil, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1969

7. Constantinesco, L. J. , Tratat de Drept comparat, vol. 1, Introducere in dreptul comparat, 1974

9. Deak Francisc, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, Bucuresti

10. Dascalescu F. , Pivniceru, M., Rezolutiunea si rezilierea contractelor. Practica judiciara, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006

11. Nicolae Gradinaru

12. Muresan, M., Principiul fortei obligatorii a contractului, in Contributia practicii jdecatoresti la dezvoltarea principiilor dreptului civil roman, de A. Ionascu s.a., Ediura Academiei, Bucuresti, 1973

13. Nitoiu, R. Teoria generala a contractelor aleatorii, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003

14. Pivniceru, Mona Contractul de intretinere. Practica judiciara, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2006

15. Roland, H., Boyer, L. , Adages du droit francais, Ed. III, Paris, 1992

16. Statescu, C., Barsan, C., Teoria generala a obligatiilor, Editia a III-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000

17. Statescu, C., Birsan, C., Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, ed. a IX-a revazuta si adaugita, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008

18. Stoica, V., Rezolutiunea si Rezilierea contractelor civile, Ed. All Educational S.A., Bucuresti, 1997

19. Tabaras, M., Raspunderea contractuala. Daune-interese, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2005

20. Legea 114/ 1996, a locuintei, Cap. III, Inchirierea locuintelor

Cod Civil

22. Noul Cod Civil, editia a 4-a, actualizata la 10 oct. 2011, Ed. Hamangiu, 2011

• Site-uri Internet

1. www.juridice.ro

2. https://www.stiucum.com/drept/index.php

2. www.ebooks.unibuc.ro

3. www.euroavocatura.ro

4. www.avocatconsult.net

5. www.consult-avocat.ro

6. www.e-juridic.manager.ro

7. www.legalis.ro

8. www.codulcivil.ro

9. www.notariat-tineretului.net

10. www.birouldeconsiliere.ro