Contractul de joc de noroc

Contractul de joc de noroc

Notiune

Jocul de noroc si pariul sunt contracte aleatorii.

Contractul de joc de noroc este contractul prin care partile se obliga sa asigure una alteia un castig determinat (bani sau bunuri) in functie de realizarea sau nerealizarea unui eveniment sau fapt care depinde de forta, dibacia, inteligenta sau cunostintele partilor contractante ori ale altor persoane, sau exclusiv de hazard, element aleatoriu care face sa existe sanse de castig sau de pierdere pentru toate partile contractante.

Contractul de prinsoare sau pariul este contractul prin care partile care sustin lucruri contrarii stabilesc ca acela care va avea dreptate va primi un castig determinat (o suma de bani sau un bun), partea castigatoare urmand sa fie stabilita in mod obiectiv prin verificarea sustinerilor partilor.

Deosebirea intre joc si prinsoare este in functie de rolul indeplinit de parti in realizarea evenimentului.

Daca partile (sau cel putin una dintre ele) au un rol activ, chiar daca rezultatul depinde de hazard este un contract de joc, in timp ce daca partile sunt complet straine de eveniment este o prinsoare (pronosticurile sportive).

De aici, concluzia ca pariul este o simpla varietate a jocului de noroc.

Distinctia infatisata mai sus este mai mult doctrinara si nu are nici o relevanta pe planul efectelor contractului; fie ca este un contract de joc, fie ca este un contract de prinsoare de pariu, regimul juridic al efectelor lor este acelasi.

Definirea si clasificarea jocurilor de noroc

Art. 3 din O.U.G. nr. 77/2009 defineste jocul de noroc (organizat - n.a.) ca fiind "acea activitate comerciala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: se atribuie castiguri materiale, de regula banesti, ca urmare a oferirii publice de catre organizator a unui potential castig si a acceptarii ofertei de catre participant, cu perceperea unei taxe de participare directe sau disimulate, castigurile fiind atribuite prin selectia aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului, indiferent de modul de producere a acestora.

Sunt incluse in aceasta categorie si acele activrtati comerciale in care beneficiarii premiilor sunt stabiliti pe baza rezultatelor unor evenimente sau concursuri ce se vor produce fara implicarea organizatorilor.

Organizarea oricarui joc de noroc implica existenta cumulativa a urmatoarelor elemente: joc si/sau partida, taxa de participare sau miza, fond de castiguri sau premii, mijloace de joc, organizator, participanti.

Prin taxa de participare directa se intelege suma de bani perceputa direct de la participant de catre organizator in schimbul dreptului de participare la joc.

Prin taxa de participare disimulata se intelege orice suma incasata sau solicitata suplimentar fata de contravaloarea perceputa de la aceeasi persoana de acelasi operator economic pentru vanzarea unor bunuri ori produse sau pentru efectuarea unor servicii similare ori identice, indiferent daca aceasta este incasata sau solicitata direct de catre organizatorul activitatii ori de catre o alta persoana care participa sub orice forma la desfasurarea activitatii, avand ca finalitate permisiunea dreptului de participare la jocul de noroc.

Contractul de joc de noroc si pariul se pot infatisa ca activitati neorganizate, de agrement ale persoanelor fizice (jocuri de carti, biliard, table, intreceri sportive adthoc, ramasag cu privire la producerea unui eveniment viitor etc.) si ca activitati organizate, comerciale (jocuri tip casino, pariuri sportive, loto-pronosport, 6 din 49 etc.)

Organizarea si exploatarea activitatii de jocuri de noroc pe teritoriul Romaniei constituie monopol de stat si se desfasoara in conditiile ordonantei de urgenta nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc.

Statul poate acorda dreptul de organizare si exploatare a activitatii de jocuri de noroc pe baza de licenta de organizare a jocurilor de noroc pe fiecare tip de activitate, si de autorizatie de exploatare a jocurilor de noroc, documente nominale si limitate in timp, ce vor fi exploatate in mod direct de detinatorul licentei.1

Activitatea de autorizare a organizarii si exploatarii jocurilor de noroc se realizeaza de Ministerul Finantelor Publice prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc.

Componenta comisiei se stabileste prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor, din structura acesteia facand parte cel putin cate un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Administratiei si Internelor si Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

Comisia functioneaza avand in vedere principiile legalitatii, impartialitatii, rolului activ si disponibilitatii.

Monitorizarea activitatilor din domeniul jocurilor de noroc se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice, direct sau impreuna cu alte institutii ale statului, in conditiile legii.

Organizator de jocuri de noroc este persoana juridica autorizata sa organizeze si sa exploateze jocuri de noroc in conditiile prezentei ordonante de urgenta. Poate dobandi aceasta calitate persoana juridica de drept roman constituita in conditiile legii.

Participant la jocul de noroc poate fi orice persoana fizica majora care doreste si are dreptul legal sa participe la jocuri de noroc autorizate in conditiile prezentei ordonante de urgenta. Participarea la joc presupune acceptarea neconditionata a regulamentului respectivului joc de noroc.

Eseu: Protocolul in afaceri Proiect: Primii pasi in afaceri

Prin castig sau premiu se intelege sumele in bani, bunurile sau serviciile acordate de organizator participantului Ia joc declarat castigator, in conformitate cu prevederile cuprinse in regulamentul respectivului joc de noroc. Raspunderea privind acordarea castigului sau premiului revine in exclusivitate organizatorului jocului de noroc.

Prin jocuri de noroc frauduloase se intelege acele jocuri de noroc prin care mijloacelor de joc aprobate le sunt modificate datele sau parametrii initiali, astfel incat sa fie adusa atingere elementelor de sansa sau metodelor de selectie.

Jocurile de noroc se clasifica dupa cum urmeaza:

a) jocuri loto, daca sunt folosite rezultatele pur aleatorii ale unor evenimente ce constau in extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri;

b) pariuri, daca sunt folosite rezultatele unor evenimente ce se vor produce fara implicarea organizatorilor. Pariul este un joc de noroc in care participantul trebuie sa indice rezultatele unor evenimente ce urmeaza sa aiba loc sau care sunt generate aleatoriu de un sistem informatic independent. in aceasta categorie se includ:

(i) pariurile mutuale, in cadrul carora premiul se distribuie participantilor declarati castigatori proportional cu numarul variantelor castigatoare detinute de fiecare dintre acestia, organizatorul fiind implicat doar in procesul de colectare a taxelor de participare si de distribuire a sumelor stabilite cu titlul de premii, in conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective;

(ii) pariurile in cota fixa, in cadrul carora organizatorul este cel care stabileste pe baza unor criterii proprii si aduce la cunostinta participantilor cotele de multiplicare a mizei in cazul in care variantele jucate sunt declarate castigatoare, in conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective. Valoarea fiecarui castig este fixata prin regulament (suma fixa sau multiplu de miza) independent de totalul mizelor;

c) jocuri de noroc caracteristice activitatii cazinourilor, daca evenimentele se produc cu ajutorul unor mijloace specifice de joc, in prezenta fizica a participantilor, cu sau fara participarea directa a acestora. Mijloacele specifice de joc folosite pot fi: carti de joc, zaruri, bile de ruleta, rulete si mese de joc, inclusiv instalatiile auxiliare ale acestora, precum si alte mijloace de joc stabilite prin hotarare a Guvernului;

d) jocurile tip slot-machine, daca evenimentele sunt organizate in prezenta fizica a participantilor prin intermediul masinilor, utilajelor si instalatiilor specifice, iar castigul depinde de hazard;

e) jocurile bingo desfasurate in sali de joc, cu castiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea echipamentelor complexe de extragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin extrageri, si premieri succesive, in prezenta fizica a jucatorilor;

f) jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune, cu castiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea echipamentelor complexe de extragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin extrageri si premieri succesive, fara prezenta fizica a jucatorilor.

Pentru jocurile de noroc mentionate, precum si pentru orice alte tipuri de jocuri de noroc organizate in conditiile stabilite prin Ordonanta de urgenta nr. 77/2009 este obligatorie detinerea licentei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv a autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc.

Nu sunt considerate jocuri de noroc si sunt permise fara autorizare urmatoarele tipuri de jocuri:

a) tombolele organizate in scoli, in gradinite sau in alte colectivitati si care au un caracter distractiv si nonprofit pentru organizatori;

b) jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor masini, aparate, dispozitive de orice fel si care nu presupun castiguri bazate pe elemente aleatorii, ci au ca scop testarea fortei, inteligentei si dexteritatii participantului;

c) actiunile organizate de diferiti operatori economici, in conditiile legii, in scopul stimularii vanzarilor si care nu presupun taxa de participare, respectiv niciun fel de cheltuiala suplimentara din partea participantilor si nici majorarea pretului pe care produsul l-a avut anterior desfasurarii actiunii publicitare.

Autorizatia de exploatare a jocurilor de noroc este valabila un an de la data acordarii.

Forma si efectele contractului de joc

Contractul de joc poate fi incheiat verbal in cazul pariului sau jocului neorganizat. El este, de regula, incheiat in forma scrisa, prin cumpararea unui bilet de participare la jocurile organizate (pronosticuri, tombole, bingo) sau a unor jetoane, care constituie elemente cu care se participa la desfasurarea jocului).

Codul civil, care constituie dreptul comun in materie (art. 2264‑2266), stabileste trei reguli referitoare la efectele contractului de joc, si anume:

a) Pentru plata unei datorii nascute dintr-un contract de joc sau de prinsoare nu exista drept la actiune (art. 2264 alin. (1) C.civ.).

Debitorul actionat in justitie poate opune creditorului (jucatorul castigator) "exceptia de joc" derivata din faptul ca obligatia se considera contractata iocandi causa (din amuzament).

Exceptia este de ordine publica si, prin urmare, poate fi ridicata si de instanta din oficiu.

Jocurile si prinsorile dau loc la actiune in justitie numai cand au fost permise de autoritatea competenta (art. 2266 C.civ.).

In acest sens art. 7 alin. (2) din H.G. nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 77/2009 prevde ca "Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligati sa asigure distributia castigurilor sau premiilor cuvenite participantilor la jocurile de noroc in cuantumul si in forma in care s-au angajat inainte de inceperea jocului respectiv si cu respectarea prevederilor legale in vigoare privind calculul si plata obligatiilor care le revin in ceea ce priveste impozitul pe veniturile realizate din jocurile de noroc, astfel cum acestea sunt prevazute in Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

b) Cel care pierde nu poate sa ceara restituirea platii facute de bunavoie. Cu toate acestea, se poate cere restituirea in caz de frauda sau daca acela care a platit era lipsit de capacitate de executie ori avea capacitate de exercitiu restransa (art. 2264 alin. (2) C.civ.).

Datoriile de joc au fost asimilate cu obligatiile naturale

c) Datoriile nascute din contractul de joc sau de prinsoare nu pot constitui obiect de tranzactie, recunoastere de datorie, compensatie, novatie, remitere de datorie cu sarcina ori alte asemenea acte juridice (art. 2264 (alin. (3) C.civ.).

Spre deosebire de obligatiile civile imperfecte (naturale), care pot fi transformate prin novatie in obligatii civile perfecte, pot fi deci executate prin constrangere, datoriile de joc raman "datorii de onoare" care se pot executa numai de bunavoie.

Dispozitiile art. 2264 nu se aplica prinsorilor facute intre persoanele care iau ele insele parte la curse, la jocuri de indemanare sau la orice fel de jocuri sportive.

Cu toate acestea, daca suma prinsorii este excesiva, instanta poate sa respinga actiunea sau, dupa caz, sa reduca suma.

In cazurile mentionate, intermediarii legal autorizati sa adune mize de la persoane ce nu iau parte la joc nu pot invoca dispozitiile art. 2264 alin. (1) si (3) C.civil, adica "exceptia de joc".

Prin analogie, in practica judiciara s‑a considerat ca imprumuturile acordate jucatorului care a pierdut in vederea sustinerii jocului si folosite in acest scop au aceeasi soarta ca si datoriile din joc si prinsoare, adica nu dau dreptul la o actiune in justitie pentru recuperarea lor, indiferent daca imprumutator este organizatorul jocului, un participant la joc sau un simplu spectator al jocului.

Explicatia solutiei este ca prin acordarea imprumutului creditorul imprumutator devine un fel de participant la joc, chiar daca in realitate este un simplu spectator.

In schimb, imprumuturile acordate in alt scop decat participarea la joc produc efecte obligatorii si trebuie restituite, imprumutatorul avand la indemana o actiune in justitie in acest scop.

In aceasta categorie a imprumuturilor pentru restituirea carora exista actiune in justitie, este inclus si imprumutul facut, dupa terminarea jocului, jucatorului care a pierdut, pentru plata datoriei la joc.

Solutiile infatisate mai sus valabile in cazul jucatorului care a pierdut sunt determinate de ideea apararii acestuia si a familiei sale de consecintele patimii jocului.

In cazul castigatorului jocului, aceste considerente nu mai exista si, prin urmare, actiunile vizand restituirea imprumutului acordat in vederea sustinerii jocului, sau in caz de pluralitate de jucatori castigatori actiunea impotriva celui care a incasat tot castigul, sunt admisibile.