Informatii de prezentat in situatiile financiare

Situatiile financiare trebuie sa prezinte informatii relevante, credibile, inteligibile si comparabile cu privire la evolutia stocurilor in decursul perioadei contabile. Aceste informatii vor avea in vedere:

politici contabile de evaluare a stocurilor

metode de determinare a costului

valoarea contabila a stocurilor pe total si pe categorii

valoarea stocurilor evaluate la valoarea realizabila neta

valoarea stornarilor si diminuarilor de valoare, inclusiv cauzele acestora

valoarea stocurilor gajate in contul datoriilor.

Prezentarea in notele explicative a unor informatii suplimentare referitoare la stocuri este necesara utilizatorilor. intrucat in celelalte componente ale situatiilor financiare care fac referire la stocuri sau sunt influentate de fluxul stocurilor (bilant, cont de profit si piedere, situatia fluxurilor de trezorerie), informatiile sunt prezentate doar valoric, fara a se face o prezentare cantitativa si de multe ori grupat, acestea sunt insuficiente pentru a obtine o imagine cat mai completa referitor la activitatea unei intreprinderi, drept pentru care trebuie prezentate informatii detaliate in notele explicative.

Rationamentul dupa care se stabileste daca o informatie trebuie sau nu sa fie prezenta in situatiile financiare se bazeaza pe caracterul semnificativ al stocurilor, pe functia si importanta pe care o au stocurile in cadrul intreprinderi.

Informatiile ce vizeaza valorile contabile ale diferitelor categorii de stocuri, cat si marimea variatiilor acestor active sunt utile destinatarilor situatiilor financiare. Clasificarile obisnuite ale stocurilor sunt: marfurile, furniturile de productie, materiile prime, lucrarile in curs si produsele finite. Stocurile unei prestari de servicii pot sa fie desemnate, pur si simplu, prin termenul lucrarii in curs.

In cazul in care costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei LIFO, intreprinderea trebuie sa indice si diferenta intre valoarea stocurilor ce figureaza in bilant si:

fie valoarea ce rezulta din aplicarea valorii minimale, dintre costul mediu ponderat, metoda FIFO si valorea realizabila neta;

fie cea mai mica valoare dintre costul actual la data inchiderii si valoarea neta de realizare.

In contul de profit si pierdere trebuie sa figureze:

fie consumurile de stocuri ale perioadei;

fie cheltuielile de exploatare aplicabile veniturilor exercitiului, clasificate dupa natura.

Costul stocurilor contabilizat la cheltuielile exercitiului se compune din costurile anterior cuprinse in evaluarea elementelor de stocuri vandute si a cheltuielior generale de productie neafectate si din costurile de productie ale stocurilor de o marime anormala.

Particularitatile fiecarei intreprinderi pot sa justifice, de asemenea, includerea altor stocuri precum costurile de distribuire.

Unele intreprinderi adopta un format diferit pentru contul de profit si pierdere care conduce la prezentarea altor valori decat costul stocurilor contabilizat la cheltuieli in cursul exercitiului. In functie de acest format diferit, o intreprindere mentioneaza marimea costurilor de explotare, aplicabile veniturilor, clasificate dupa natura. In acest caz, intreprinderea mentioaneaza costurile contabilizate la cheltuieli, referitoare la materii prime si materiale consumabile, manopera si alte costuri de exploatare cat si marimea variatiei nete a stocurilor, la nivelul exercitiului in cauza.

O depreciere a valorii nete de realizare poate sa fie de o semnificatie, de o incidenta sau de o natura astfel incat aceasta sa impuna furnizarea de informatii conform normei IAS 8.