Contabilitate
Independenta auditorului financiarIndependenta auditorului financiarIn activitatea de audit, independenta presupune a adopta un punct de vedere propriu asupra unei situatii, cu ocazia examinarii rapoartelor financiare, in vederea exprimarii unei opinii prin raportul de audit. Auditorul este cinstit, corect, daca creeaza o atmosfera de incredere si se prezinta ca un partener al clientului de care el are nevoie pentru a-si duce la indeplinire misiunea. Fara o cooperare din partea clientului, la fel de corecta si cinstita nu se poate obtine un audit cu succes. Independenta de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fara a fi afectat de influente care compromit judecata profesionala si care permite individului sa actioneze cu integritate, sa-si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional. Independenta in aparenta (de fapt) – vizeaza evitarea faptelor si a situatiilor care sunt atat de importante incat o terta parte informata si rezonabila, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al unui auditor sau al unui membru al echipei de audit au fost compromise. Independenta este o trasatura foarte importanta pe care trebuie sa o indeplineasca un auditor fata de clientul sau, cat si fata de utilizatorii de informatii care asteapta de la rapoartele acestuia oglindirea imaginii fidele prezentata in situatiile financiare examinate
greutatea grinzii peste acoperis
greutatea stalpului de la etaj
greutatea placii peste parter
greutatea grinzii secundare
greutatea grinzii principale
greutatea stalpului de la parter
TOTAL Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica. Valorile rezistentelor la compresiune se iau pentru stalpi centrali si la stalpi marginali si de colt. Sectiunile stalpilor rezulta astfel stalp central
stalp marginal
stalp de colt
Rezistenta de calcul folosita tine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat, de dimensiunea cea mai mica a sectiunii si de pozitia de turnare a elementului. 2.5 Predimensionarea fundatiilor izolate sub stalpi Fundatiile izolate sub stalpi se proiecteaza sub forma de bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat. In acest sistem, eforturile de la baza stalpilor se transmit la teren in doua trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa caruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu si apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Incarcarea la nivelul talpii fundatiei se aproximeaza pentru a tine seama de greutatea proprie a fundatiei si de neuniformitatea distributiei presiunilor pe talpa fundatiei, ca efect al momentului incovoietor. pentru latura blocului din beton simplu supus la compresiune centrica se determina cu relatia
Latura cuzinetului se determina din conditii constructive
Conditii constructive
l
h
H
L
Fundatia stalpului central
Fundatia stalpului marginal
Pentru stalpul de colt se adopta aceeasi fundatie ca si pentru stalpul marginal. 3. PROIECTAREA PLACII Pentru stabilirea solicitarilor maxime se tine seama de faptul ca incarcarea permanenta actioneaza dupa o singura schema si anume aceea cu valoarea integrala uniform distribuita pe toata lungimea grinzii inlocuitoare, iar incarcarea temporara actioneaza dupa orice schema posibila. Momentele incovoietoare maxime in sectiunile caracteristice, se determina adunand pe rand valorile produse de incarcarile permanente, cu valorile cele mai mari produse in fiecare sectiune considerata de incarcarea utila, dispusa in ipoteza cea mai acoperitoare. In sectiunile din campuri intereseaza atat momentele maxime pozitive cat si negative, pe cand in reazeme intereseaza, practic, numai momentele maxime negative. Schemele de incarcare pentru placa armata pe o directie g
p p p
p p
p p
Valorile maxime ale momentelor incovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficientilor de influenta, folosind relatiile
unde p- incarcarea temporara g- incarcarea permanenta a- coeficient de influenta care introduce efectul incarcarilor permanente b,c- coeficienti de influenta care introduc efectul incarcarilor temporare Valorile numerice si semnele coeficientilor de influenta pentru grinda cu cinci deschideri egale precum si valorile maxime ale momentelor incovoietoare pentru
010 20 30 40
5 15 25 35 Se considera valorile momentelor maxime din sectiunile 5, 10, 15, 20 si 25, aceste valori repetandu-se periodic.
In calculul momentelor grinzile secundare s-au considerat in mod acoperitor ca reazeme simple ideale, neglijandu-se rezistenta la torsiune a acestora. Dimensionarea armaturii de rezistentaAcoperirea cu beton de calcul se considera Se cunosc - rezistenta la compresiune a betonului
- rezistenta la compresiune a otelului
b- latimea de calcul a placii
h- grosimea placii
- inaltimea utila a sectiunii
Armarea placii la moment negativ in campMomentele negative in camp apar datorita incarcarii temporare mari. In zonele din camp cu momente incovoietoare la partea superioara a placii solicitarea de incovoiere este preluata numai de betonul simplu. Capacitatea de rezistenta a sectiunii de beton simplu este data de relatia
unde - rezistenta la intindere a betonului pentru beton de clasa avem - coeficient prin care se tine seama de plasticizarea partiala a zonei intinse a sectiunii pentru avem - modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii pentru sectiuni de forma dreptunghiulara sau in forma de “ T “ unde este modulul de rezistenta in stadiul elastic
Sectiunea “ 0 “ Valoarea momentului incovoietor de la extremitatea placii, datorita impiedicarii partiale a rotir Nu poate fi independent cel ce nu respecta cerintele celor 3 R: Respect pentru sine Respect pentru altii Responsabilitatea faptelor proprii Auditorul trebuie sa-si pastreze independenta chiar si atunci cand apar amenintari fiind necesar sa ia masurile de protectie disponibile pentru a elimina aceste amenintari sau pentru a le reduce pana la un nivel acceptabil Masurile de protectie pot fi: masuri generate de profesie, legislatie sau regulamente; masuri de protectie in mediul de activitate;
|