Functionalitatea conturilor si aplicatiile dublei inregistrari

FUNCTIONALITATEA CONTURILOR SI APLICATIILE DUBLEI INREGISTRARI

Evidenta capitalului este tinuta cu ajutorul conturilor din Clasa 1 Conturi de capital. Cu ocazia infiintarii unei societati comerciale au loc o serie de operatiuni specifice cum sunt: efectuarea cheltuielilor de constituire a capitalului si varsarea capitalului.

Subscrierea capitalului este operatia prin care actionarii si asociatii semneaza pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participe la capitalul social. Capitalul in bani poate fi adus partial la constituire si in mai multe transe ulterioare conform Legii 31/1990.

Varsarea capitalului este operatia de punere la dispozitia societatii a aporturilor de bani si in natura subscrisa. De aici rezulta faptul ca contul utilizat 101 "Capital social" se va dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2, 1011 "Capital subscris nevarsat" si 1012 "Capital subscris varsat". Acest cont 101 "Capital social", dupa functia contabila este pasiv, iar dupa continutul economic este de resurse proprii (activ). Contul 101 "Capital social" incepe sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu toate majorarile de capital. Se debiteaza cu reducerile de capital. Soldul este creditor si reflecta capitalul social subscris, dupa caz varsat sau nevarsat.

Se mai utilizeaza un cont specific , contul 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul". Acesta este un cont bifunctional. La contituire societatii, precum si in cazul majorarilor de capital, el reflecta creante asupra actionarilor, dupa caz a asociatilor, in acest caz fiind cont de activ. In cazul reducerilor de capital el reflecta datorii fatza de actionarii/asociatii care au depus cereri de retragere si reflecta datorii, rezulta ca este cont de pasiv.

Aplicatii privind contabilitatea capitalului social:

1.          La constituirea unei unitati comerciale asociatii aduc un aport la CAPITALUL SOCIAL dupa cum urmeaza: CHETUIELI DE CONSTITUIRE 1.500 lei, TERNURI 10.000 lei, CONSTRUCTII 38.500 lei, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE 40.000 lei, MATERII PRIME 20.000 lei, BANI IN CONTUL BANCAR 10.000 lei. Se inregistreaza capitalul subscris nevarsat (nedepus):

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" (+A) = 1011 "Capital subscris nevarsat (+P)" 120.000 lei

2.          Se varsa (depune) integral in natura si in bani capitalul subscris de asociati:

= 456 "DECONTARI CU ASOCIATII 120.000 lei

201 "CHETUIELI DE CONSTITUIRE" PRIVIND CAPITALUL" 1.500 lei

2111 "TERNURI"                                                                                               10.000 lei

212 "CONSTRUCTII" 38.500 lei

2131 "ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE"                                                 40.000 lei

301 "MATERII PRIME" 20.000 lei

512 "CONTURI CURENTE LA BANCI" 10.000 lei

(+A)                               (-A)

3.          Aportul in natura si in bani fiind integral depus, se inregistreaza trecerea "CAPITALULUI SUBSCRIS NEVRSAT" la categoria "CAPITAL SUBSCRIS VARSAT" pentru suma de 120.000 lei:

1011"CAPITAL SUBSCRIS NEVARSAT"(-P) = 1012"CAPITAL SUBSCRIS VARSAT"(+P) 120.000 lei

MICSORAREA CAPITALULUI:

4.          Retragerea ulterioara a unui asociat cu partea de capital adusa ca aport de 20.000 lei (cu aprobarea Adunarii Generale a asociatilor):

1012 "Capital subscris varsat" (-P) = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" (+P) 20.000 lei

5.          Se achita obligatia fata de asociatul retras, reprezentand aportul sau la capital (20.000 lei)

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" (-P) = 531 "CASA (sau 512)" (-A) 20.000 lei

CONTABILITATEA IMOBILIZARIOR CORPORALE

Acestea sunt terenurile si mijloacele fixe.

Se caracterizeaza:

printr-o durata de viatza indelungata mai mare de un an

nu se consuma la prima lor utilizare, participand la mai multe cicluri de utilizare, in cadrul proceselor economice

nu isi transmit dintr-o data intreaga lor valoare asupra produselor, lucrarilor si serviciilor executate, valoarea lor recuperandu-se treptat, pe seama amortizarii prin includerea unor cote de amortizare in costul activitatii la care iau parte

la intraera lor in patimoniu ele sunt inregistrate la valoarea de intrare, ea ramanand nemodificata pe toata durata de folosire

Cuprinde: cea a terenurilor si a amenajarilor de terenuri. Terenurile nu se contabilizeaza.

Contabilitatea sintetica a mijloacelor fixecuprinde: cladiri, constructii speciale, masini, utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale de munca, plantatii, unelte de inventar gospodaresc si alte mijl fixe.

La intarea lor in patrimoniu mijloacele fixe sunt evaluate si inregistrate in contabilitate la valoarea de intrare astfel:

1)       la costul de productie

2)       la costul de achizitie

3)       la valoarea de utilitate (de aport), convenita intre parti pentru mjloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii sau fuziunii firmelor conform statutelor sau contractelor

4)       la valoarea actuala estimata la inscrierea acestora in activul patrimonial avand in vedere valoarea mijloacelor fixe

5)       la valoarea provenita in urma reevaluarii in situatia in care mijloacele fixe sunt reevaluate in baza unor despozite legale, exprese

Mijloace fixe se amortizeaza incepand cu data punerii acestora in functiune si se continua pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare.

Exista mai multe tipuri de amortizare :

1.       Amortizarea liniara - este cea mai simpla

Formula de clacul este : unde S - suma care trebuie amortizata

T - numarul de ani in care se doreste sa se faca amortizarea

v - suma anuala

Documentele de intrare:

in cazul achizitiei lor: "Factura" si "Procesul-verbal de receptie"

in situatia intrarii acestora prin procesul de investitii-constructii: "Procesul-verbal de predare-primire". "Procesul-verbal de receptie provizorie", "Procesul-verbal de punere in functiune", "Procesul-verbal de constatare finala", s.a.

in cazul imobilizarilor aduse ca aport la societate sau in situatia fuziunii or a comasasarii: "Procesul-verbal de predare-preluare"

in situatia intrarii imobilizarilor cu caracter temporar: "Contractul de locatie de gestiune", "Contractul de inchiriere", "Contractul de concesiune"

in cazul schimbarii locului de folosinta in cadrul unitatii: "Bonul de miscare al mijloacelor fixe"

Documentele de iesire:

in cazul scoaterii din functiune si a casarii: "Procesul-verbale de scoatere din fuctiune", "Procesul-verbal de declasare a unori bunuri materiale"

in situatia schimbarii locului de folosinta prin iesirea acestora catre alta sectie, sector sau ferma: "Bonul de miscare"

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

in cazul iesirii temporare catre alte unitati: "Contractul de locatie de gestiune", "Contractul de concesiune", "Contractul de inchiriere"

Conturile utilizate sunt 211 "Terenuri", in cazul mijloacelor simple, 212 "Constructii", 213 "Intalatii tehnice", 214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale", 218 "Amortizari privind imobilizarile corporale", iar in cadrul operatiunilor legate de cumpararea, vanzarea sau scaderea acestora din gestiunea societatii se mai folosesc si alte conturi, printre care: 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital", 7583 "Venituri din cedarea activelor si altor operatii de capital", 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor", 404 "Furnizori de imobilizari", 461 "Debitori diversi", s.a.

Contabilitatea sintetica a terenurilor se realizeaza cu ajutorul contului de activ 211 "Terenuri", desfarurat pe conturile sintetice de gradul 2, 2111 "Terenuri" si 2112 "Amenajari de terenuri". Aceste conturi, dupa continutul economic sunt conturi de imobilizari corporale.

Contul 2111 se debiteaza cu valoarea terenurilor intrate in patrimoniul agentilor economici prin cumparare, primite ca aport la capital, sau preluate cu titlu gratuit. El se crediteaza cu valoarea terenurilor iesite din patrimoniul agentilor economici prin vanzare, restituire catre asociati sau actionari ori cedate cu titlu gratuit. Soldul debitor reflecta valoarea la pret de inregistrare a terenurilor existente la un moment dat. Contabilitatea sintetica a mijloacelor fixe se realizeaza cu ajutorul conturilor de activ 212, 213, 214, conturi de imobilizari corporale.

Toate aceste conturi dupa continutul economic sunt conturi de imobilizari corporale.

Se debiteaza cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate de la terti, aduse ca aport in natura la capitalul social al unitatii, primite cu titlu gratuit sau cu costul de productie in cazul cand ele sunt realizate in unitate cu forte proprii.

Se crediteaza cu valoarea (calculata la pret de inregistrare) mijloacelor fixe iesite din patrimoniul prin retragerea intreprinzatorului individual sau cu valoarea amortizata sau neamortizata (ramasa de amortizat) aferenta mijloacelor fixe scoase din activ prin lichiare ori prin vanzare.

Soldul debitor reprezinta valoarea mijloacelor fixe existente la un moment dat.

Contabilitatea sintetica a amortizarii mijloacelor fixe si a amenajarilor de terenuri se realizeaza la unitatile mici si mijlocii cu ajutorul contului de pasiv 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale", iar la unitatile mari prin defalcarea acestui cont sintetic de gradul 1 pe conturi sintetice de gradul 2 de la 2810-2818, astfel:

2811 - Amortizarea amenajarilor de ternuri

2812 - Amortizarea constructiilor

2813 - Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

2814 - Amortizarea altor imobilizari corporale

Dupa continutul economic, sunt conturi rectificative ale valorii imobilizarilor corporale.

Se crediteaza cu cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporale in corespondenta cu debitul contului 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor".

Se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din activ in corespondenta cu creditele conturilor 212, 213, 214.

Soldul debitor al acestor conturi reflecta amortizarea imobilizarilor corporale.

Aplicatii practice privind contabilitatea imobilizarilor corporale

1.     Se inregistreaza receptia unui mijloc de transport la pretul de factura 100.000 lei, TVA 19%

= 404 "Furnizori de imobilizari" (+P) 119.000 lei

2133 "Mijloace de transport" (+A) (sau "Cont de disponibilitati banesti" (-A)) 100.000 lei

4426 "TVA deductibila" (+A)                                                          19.000 lei

2.     Se inregistreaza achitarea facturii prin banca (Ordin de Plata si Extras de Cont)

404 "Furnizori de imobilizari" (-P) = 512 "Conturi curente la banci" (-A) 119.000 lei

3.       Se inregistreaza amortizarea in primul an de functionare, stiind ca mijlocul de transport se amortizeaza intr-un termen de 10 ani, dupa metoda de calcul liniara (operatia se efectueaza in fiecare an, de 10 ori)

A_a - amortizarea anuala; V_i - valoarea de intrare; T - timpul (in ani)

681 "Cheltuieli de exploatare privind = 2813 "Amortizarea instalatiilor, 10.000 lei

amortizarile si provizioanele" (+A)  mijloacelor de transport"(+P)

4.       Dupa 10 ani de functionare se scoate din patrimoniul societatii (din inventar) mijlocul de transport ajuns la limita intrebuintarii, ce va fi casat (scaderea din gestiune):

2813 "Amortizarea instalatiilor, = 2133 "Mijloace de transport" (-A) 100.000 lei

mijloacelor de transport" (-P)

Varianta a II-a: 4. Dupa al 5-lea an de functionare, mijlocul de transport se livreaza (se vinde) pe baza de factura, la pretul negociat de 50.000 lei, TVA 19%

461 "Debitori diversi" (+A)    = % 59.500 lei

(sau 512 "Conturi curente la banci"(+A)) 758 "Alte venituri din exploatare" (+P) 50.000 lei

4427 "TVA colectata" (+P) 9.500 lei

5.     Incasarea ulterioara a contravalorii facturii prin cont bancar (O.P. + E.C.)

512 "Conturi curente la banci" = 461 "Debitori diversi" (-A)                      59.500 lei

6.     Se inregistreaza scoaterea din patrimoniu a mijlocului de transpotrt vandut (scadera din gestiune)

= 2133 "Mij. de transp." (-A) 100.000 lei

2813 "Amortizarea instal, mij. de transp." (-P)                     50.000 lei

658 "Alte cheltuieli de exploatare" (+A) 50.000 lei

Curs 5

..Continuare

Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

Stocurile si productia in curs de executie, se definersc ca fiind ansamblul bunurilor si serviciilor aflate in cadrul unitatii patrimoniale in una din urmatoarele situatii:

a)     sunt destinate spre a fi consumate la prima lor utilizare in cadrul procesului de productie

b)     sunt destinate vanzarii in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in cadrul procesului de productie;

In cadrul acestor bunuri sunt incluse si executarile de lucrari si prestari de servicii. Componentele stocurilor:

● materiile prime: reprezentate prin bunuri materiale neprelucate care participa direct la fabricarea produselor, ele regasindu-se integral sau partial in produsul fin obtinut, fie in starea lor initiala, fie transformata

● materialele consumabile: reprezentate prin bunuri materiale care participa sau care contribuie in cadrul proceselor de fabricatie si de exploatare fara insa a se regasi de regura in produsul finit obtinut. Ele cuprind: materiale auziliare, combustibili, piese de schimb si materiale de plantat, materiale pentru ambalat, furaje si alte materiale consumabile

● produsele - aici includem:

semifabricate - ce reprezinta acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie, intrand in continuare in cadrul procesului tehnologic al altei sectii, sau dupa caz, livrandu-se tertilor;

produsele finite - acestea sunt acele produse care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie, nemaifiind necesare prelucrarii ulterioare in cadrul procesului de productie al unitatii patrimoniale, ele putand fi depozitate in vederea livrarii, sau expediate direct clientilor;

produsele reziduale - ele cuprind rebuturile, materialele recuperabile si deseurile

● marfurile sunt acele bunuri pe care unitatea patrimoniala le achizitiooneaza in scopul revanzarii lor

● animalele si pasarile reprezentate prin cele obtinute in procesul productiv, precum si cele tinere de orice fel, crescute si folosite pentru productie sau pentru ingrasare in scopul valorificarii. In aceasta categorie se cuprind si coloniile de albine, precum si animalele crescute pentru productia de lana, lapte si blanuri

● ar mai fi si alte categorii precum ambalajele;

In tara noastra in cadrul stocurilor se include si obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii:

materialelor de inventar: sunt acele bunuri materiale care nu pot fi incluse in categoria mijloacelor fixe, datorita neindeplinirii uneia din conditiile urmatoarelor conditii: valoarea mai mica de decat limita prevazuta de lege (in prezent 1.500 lei) sau durata minima de serviciu de 1 an.

baracamentele si amenajarile: sunt acele bunuri achizitionate sau constituite in cadrul unitatii patrimoniale in scopul executarii lucrarilor si prestatiilorde constructii (baraci, podete).

productia in curs de executie: acea categorie a stocurilor, care nu a trecut prin toate fazele de prelucarre prevazute in procesdul tehnologic, in aceasta categorie intrand si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice, sau necompletate integral. Tot in aceasta categorie se cuprind si lucrarile, serviciile si studiile in curs de executare sau neterminate.

Evaluarea bunurilor materiale de natura stocurilor se realizeaza in comtabilitate la intrarea lor in patrimoniu astfel:

materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, marfurile, ambalajele, si alte bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achizitie

productia in currs de executie, semifabricate si produsele finite, obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de unitatea patrimoniala la costul de productie;

animalele si pasarile se evalueaza la costul de productie sau de achizitie dupa caz.

Costul de achizitie este utilizat la intrarea stocurilor respective, achizitionate de la terti; includem in componenta acesteia urmatoarele:

pretul de facturare al furnizorului

cheltuielile de transport si aprovizionare

taxele si ambalajele nerecuperabile

taxele vamale

alte cheltuieli cuprinse in factura emisa de furnizor

Costul de productie cuprinde, toate cheltuielile efectuate pentru fabricarea bunurilor respective, acestea putand fi costuri de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate precum si celelalte cheltuieli directe cat si indirecte de productie ce sunt legate de fabricarea acestora

Pretul de facturare al furnizorului reprezinta pretul inscris in factura furnizorului de bunuri materiale. In acest caz, cheltuielile legate de transportul si aprovizionarea stocurilor vor fi delimitate si inregistrate distinct in contabilitate pe conturi specifice de diferente de pret, acestea fiiind: 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", 348 "Diferente de pret la produse", 378 "Diferente de pret la marfuri"

Valoare de utilizare (valoarea de utilitate) este estimata de regula in functie de pretul pietei, avand in vedere si starea, utilitea si amplasarea bunurilor pe valori.

La iesirea lor din patrimoniul unitatilor se utilizeaza una din urmatoarele metode:

a)     metoda costului mediu ponderat (CMP): Potrivit metodei costului unitar mediu ponderat, dupa fiecare intrare a stocului sau lunar, costul acestuia se determina ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor, si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate.

b)     metoda primei intari - primei iesiri FIFO: Utilizarea acestei metode presupune ca bunurile iesite din gestiune sa fie evaluate in contabilitate la costul de achizitie, dupa caz de productie, al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului bunurile de natura stocurilor iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie/de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.

c)      metoda ultimei intrari - a primei iesiri LIFO: Aplicarea acestei metode presupune ca bunurile materiale de natura stocurilor iesite din gestiune sa fie evaluate, la costul de achizitie/de productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile de natura stocurilor iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie/de productie, a lotului anterior, in ordine invers cronologica.

d)     metoda standard sau metoda preturilor prestabilite (fixe): Aceasta metoda presupune, ca evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, marfurilor si altor bunuri de natura stocurilor sa se realizeze pe baza preturilor medii ale bunurilor in cauza, denumite preturi de inregistrare. Conditia esentiala este evidentierea distincta a diferentelor de pret fata de costul de achizitie/de productie. Diferentele de pret, avand o valoare fixa, prestabilita la intrarea bunurilor respective in patrimoniu se inregistreaza proportional, atat asupra bunurilor iesite cat si asupra stocurilor.

Pentru repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite de natura stocurilor este necesar calcularea unui coeficient de repartizare de pret dupa cum urmeaza:

Soldul initial+ Diferentele de pret aferente intrarilor in cursul

Coeficient de diferentelor de pret perioadei cumulate de inceputul anului

repartizare =

de pret Soldul initial al + Valoarea intrarilor in cursul perioadei

stocurilorla pret de inregistrare

Acest coeficient, astfel calculat se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din patrimoniu la pret de inregistrare, suma astfel rezultata urmand a fi inregistrata in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

Se utilizeaza urm metode de calculare:

1.     metoda inventarului permanent

Utilizarea acestei metode in contabilitatea sintetica a stocurilor, presupune organizarea contabilitatii analitice a acestora dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si necesitatii proprii ale unitatii patrimoniale:

a)     metoda operativ-contabila (pe solduri) consta in tinerea, la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor materiale pe diverse categorii

b)     metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) presupune tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare

c) metoda global-valorica consta in urmarirea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Periodic se desfasoara controlul concordantei inregistrarilor di evidenta gestiunii cu cea din contabilitate

2.     metoda inventarului intermitent

Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarii stocurilor la finele perioadei. Iesirile se calculeaza ca o diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea stocurilor finale, stabilite pe baza inventarierii. Aceasta metoda prezinta dezavantajul ca nu asigura un control foarte riguros al gestionarii stocurilor, dar si al asigurarii integritatii acestora.

Documentele primare utilizate pentru inregistrarea in contabilitate a stocurilor la intrarea acestora in gestiune sunt:

a)     factura, care se intocmeste in trei exemplare de catre furnizor in momentul livrarii bunurilor materiale. Este un document justificativ oligatoriu pentru deconectarea livrarilor. Se poate intocmi atat eu, cat si fara existanta avizului de insotire a marfii.

b)     Avizul de insotire a marfii se intocmeste in trei exemplare. Se poate emite la livrarea stocurilor, servind in acest caz ca document de insotire a bunurilor pe timpul transportului, inlocuind astfel factura. Pe baza avizului de insotire a marfii (Avizul de expeditie) se intocmeste factura. Poate servi si ca document de incalcare a gestiunii patrimoniului.

c) Bonul de predare-transfer-restituire se utilizeaza pentru depozitarea unor bunuri rezultate din productia proprie, pentru transferul acestora intre magaziile unitatii sau pentru restituirile la locurile initiale de depozitare.

d)     Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in doua exemplare la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, pe masura efectuarii receptiei. In situatia constatarii unor diferente, acest formular se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. Atunci cand bunurile materiale sosesc in transe, se va intocmi cate un formular pentru fiecare transa in parte, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Nota de receptie si constatare de diferente serveste ca: - document justificativ pentru receptia si incarcarea in gestiune privind bunurile aprovizionate

- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii in situatia constatarii unor diferente la receptie

- document justificativ de inregistrare in contabilitate

e)Bonul de primire in consignatie se intocmeste in doua exemplare, servind atat ca dovada de primire-predare a obiectului spre vanzare in consignatie si act de plata catre deponent cat si ca document de inregistrare in contabilitate

Documentele primare intocmite cu ocazia iesirilor de stocuri sunt:

a)     Bonul de consum se intocmeste in doua exemplare cu ocazia lansarii, cu ocazia eliberarii materialelor si materiilor prime din magazie pentru consum. Serveste ca document justificativ de scadere din gestiune si de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

b)     Fisa limita de consum se intocmeste in doua exemplare la inceputul lunii sau lansarii produsului, a comenzii sau lucrarii, de catre compartimentul de planificare sau de lansare, pe baza programului de productie si a consumurilor normate. Serveste atat ca document de stabilire a cantitatii limita dintr-un material cat si ca document justificativ de scadere din gestiune si de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

c) Bonul de vanzare se intocmeste in doua exemplare fiind utilizat la unitatile cu amanuntul.

d)     Factura si avizul de insotire (Avizul de expeditie) au o larga utilizare si pentru iesirile de stocuri materiale din unitatea patrimoniala, particularitatile de folosinta fiind aratate in cadrul documentelor de intrare.

Contabilitatea sintetica a conturilor si a productiei in curs de executie se tine cu ajutorul conturilor clasei a 3-a "Stocuri si productia in curs de executie" din planul de conturi. Aceasta clasa cuprinde 9 grupe de conturi, astfel:

Grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale"

Grupa 33 "Productia in curs de executie"

Grupa 34 "Produse"

Grupa 35 "Srocuri aflate la terti"

Grupa 36 "Animale"

Grupa 37 "Marfuri"

Grupa 38 "Ambalaje"

Grupa 39 "Provizionare pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie"

Principalele conturi utilizate in contabilitatea sintetica sunt: 301 "Materii prime", 302 "Materiale consumabile", 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar", 331 "Produse in curs de executie", 341 "Semifabricate", 345 "Produse finite", 361 "Animale si pasari", 371 "Marfuri", 381 "Ambalaje" si altele.

In debitul acestor conturi se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a bunurilor de natura stocurilor intrate in unitatea patrimoniala prin achizitie de la furnizori, aduse ca aport in natura la capital, constatate in plus la inventar, obtinute din activitatea proprie sau din alte surse.

In creditul acestor conturi se inregistreaza, valoarea la pret de inregistrare a bunurilor de natura stocurilor respective iesite din gestiune prin includerea acestora pe cheltuieli (in cazul produselor se utilizeaza un cont de venituri: 711 "Variatia stocurilor") prin consum, scoaterea acestora din uz, prin consum, scoaterea acestora din uz, prin vanzare sau alte destinatii.

Soldul acestor conturi este debitor si reflecta valoarea la pret de inregistrare a bunurilor de natura stocurilor existente la un moment dat.

In cazul folosirii metodei inventarului permanent, evaluarea si inregitrarea stocurilor pot fi efectuate la preturi prestabilite (standard), utilizand conturi de diferente de pret.

● Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si al materialelor consumabile. Dupa functia contabila, este cont de activ. Fiind cont activ se debiteaza cu diferentele de pret in plus aferente iesirilor din gestiune. In creditul acestui cont se inregistreaza diferentele de pret in minus sau in plus aferente materiilor prime sau materialelor consumabile iesite din gestiune (corespunzatro in rosu sau in negru, dupa caz).

● Contul 348 "Diferente de pret la produse" functioneaza asemanator, doar ca se refera la produse obtinute in cadrul unitatii patrimoniale.

● Cont 378 "Diferente de pret la marfuri" este un cont bifunctional (cont de pasiv, pentru inregistrarea adaosului comercial la unitatea cu amanuntul). El se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in magazin si aflate spre vanzare si se debiteaza cu contravaloarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute tertilor. Soldul este creditor, rezulta ca adaosul comercial este aferent marfurilor aflate in cadrul unitatilor patrimoniale.

Aplicatii practice privind contabilitatea stocurilor

A. Contabilitatea materiilor prime:

I. Evaluarea la cost de achizitie (E.I. 301: 10.000 lei)

1. Se inregistreaza receptia materiilor prime pe baza de factura 40.000 lei, TVA 19%:

% = 401 "Furnizori"(+P) 47.600 lei

301 "Materii prime"(+A) (sau cont de disponibilitati banesti -A) 40.000 lei

4426 "TVA deductibila" (+A)                                        7.600 lei

2. Plata facturii (O.P. + E.C.):

401 "Furnizori"(-P) =512 "Conturi curente la banci" 47.600 lei

3. Se inregistreaza consumul productiv de materii prime din cursul lumii pe baza bonurilor de consum:

601 "Cheltuieli cu materii prime"(+A) = 301 "Materii prime"(-A) 40.000 lei

consumul lunar a fost de 40.000 lei

II. Evaluarea materiilor prime la pret de facturare

Solduri initiale la inceputul lunii: debit cont 301 "Materii prime" - 40.000 lei; debit 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"(pentru cheltuieli de transport-aprovizionare) - 2.000 lei

1. Receptia facturii de materii prime: materii prime facturate 200.000 lei, cheltuieli de transport-aprovizionare 10.000 lei, TVA 19% - 39.900 lei. Total factura: 249.900 lei.

% = 401 "Furnizori"(+P) 249.900 lei

301 "Materii prime"(+A) (sau 512 "Conturi curente la banci"-A)200.000 lei

308 "Diferente de pret la materii si materiale"                     10.000 lei

4426 "TVA deductibila"(+A) 39.900 lei

2. Plata facturii prin contul curent deschis la banca (O.P.+E.C.):

401 "Furnizori"(-P) = 512 "Conturi curente la banci"(-A) 249.900 lei

3. Se inregistreaza consumul prodictiv de materii prime din cursul lunii de 180.000 lei pe baza centralizatorului bonurilor de consum:

601 "Cheltuieli cu materii prime"(+A) = 301 "Materii prime"(-A) 249.900 lei

4. Se inregistreaza diferentele de pret materializate prin cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime date in consumul productiv dupa relatia:

Diferentele de pret

aferente consumului = K_REP×Valoarea materiei prime consumate = 0,05×180.000 = 9.000lei

601 "Cheltuieli cu materii prime"(+A) = 308 "Dif de pret la mat pr si materiale"(-A) 9.000 lei

B. Contabilitatea produselor finite evaluate la costul de productie

1. Se receptioneaza produse finite obtinute in cadrul procesului de productie la costul de productie de 50.000 lei:

345 "Produse finite"(+A) = 711 "Variatia stocurilor" (+P) 50.000 lei

2. Se inregistreaza livrarea produselor finite obtinute 50.000 lei cu un adaos comercial de 20% (10.000 lei), TVA 19% (11.400 lei) pe baza de factura:

411 "Clienti"(+A) = % 71.400 lei

(sau 512 "Conturi la banci")701 "Venituri din vanzarea produselor"(+P)              60.000 lei

4427 "TVA colectata"(+P) 11.400 lei

3. Se inregistreaza incasarea valorii produselor finite livrate, prin cont bancar (O.P.+E.C.):

512 "Conturi curente la banci"(+A) = 411 "Clienti"(-A) 71.400 lei

4. La sfarsitul lunii se inregistreaza descarcarea gestiunii de produse finite vandute cu valoarea la pret de inregistrare (de obtinere a produselor finite, fara adaosul comercial):

711 "Vriatia stocurilor"(-P) = 345 "Produse finite"(-A) 50.000 lei

C. Contabilitatea stocurilor de marfuri

I. La societatile comerciale de tip en gross

1. Receptia marfurilor pe baza de factura la cost de achizitie 20.000 lei, TVA 19%:

% = 401 "Furnizori"(+P) 23.800 lei

371 "Marfuri"(+A)                  (sau 512 "Conturi curente 20.000 lei

4426 "TVA deductibila"(+A) la banci" (-A)) 3.800 lei

2. Plata facturii prin contul bancar al unitatii (O.P.+E.C.):

401 "Furnizori"(-P) = 512 "Conturi curente la banci"(-A) 23.800 lei

3. Se inregistreaza livrarea pe baza de factura a marfurilor achizitionate la pretul de cumparare de 20.000 lei, cu un adaos comercial de 25% (5.000 lei), TVA 19% (4.750 lei):

411 "Clienti"(+A) = % 29.750 lei

(sau 512 "Conturi curente la banci" +A)707 "Venituri din vanzarea marfurilor"(+P)        25.000 lei

4427 "TVA colectata"(+P) 4.750 lei

4. Se incaseaza valoarea marfurilor livrate, utilizand contul bancar al societatii (O.P.+E.C.):

512 "Conturi curente la banci"(+A) = 411 "Clienti"(-A) 29.750 lei

5. La sfarsitul lunii se inregistreaza destocarea depozitului "EN GROS"(scaderea din gestiunea unitatii) cu C/VAL marfurilor livrate tertilor (la pret de cumparare):

607 "Cheltuieli privind marfurile"(+A) = 371 "Marfuri"(-A) 20.000 lei

II. La unitatile de tip en detail

1. si 2. sunt identice cu exemplul prezentat

3. Se inregistreaza adaosul comercial 5.000 lei si TVA neexigibila 4,750 lei (20.000×19% + 5.000×19%) aferente marfurilor receptionate si intrate in magazinul unitatii spre vanzare:

371 "Marfuri"(+A) = % 9.750 lei

378 "Diferente de pret la marfuri"(+P) 5.000 lei

4428 "TVA neexigibila"(+P) 4.750 lei

4. Operatia este identica cu operatia nr.3 din aplicatia <<EN GROSS>> cu deosebirea ca in locul lui 411 "Clienti" pe debit sunt 531 "Casa" sau 512 "Conturi curente la banci"

5. Scaderea din gestiune sfarsitul lumii (daca se vand integral marfurile achizitionate):

% = 371 "Marfuri" 29.750 lei

378 "Diferente de pret la marfuri"(-P) 5.000 lei

4428 "TVA neexigibila"(-P) 4.750 lei

607 "Cheltuieli privind marfurile"(+A) 20.000 lei

6. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

121 "Profit si pierdere" = 607 "Cheltuieli privind marfurile" 20.000 lei

707 "Venituri din vanzarea marfurilor" = 121 "Profit si pierdere" 25.000 lei

7. Inchiderea TVA:

4427 "TVA colectata" = % 4.750 lei

4426 "TVA deductibila" 3.800 lei

4423 "TVA de plata" 950 lei

8. Plata TVA:

4423 "TVA de plata" = 5121 "Conturi curente la banca in lei" 950 lei