CAPITOLUL 1

A) DEFINITIA BILANTULUI CONTABIL

B) FUNCTIA DE GENERALIZARE A DATELOR

C) FUNCTIA DE CUNOASTERE A MERSULUI ACTIVITATII ECONOMICO FINANCIARE

D) FUNCTIA PREVIZIONALA

Pentru realizarea functiilor contabilitatii: de informare, decizie si control, este necesar ca in urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic informatiile generate de conturi si calculele contabile, in documente de sinteza expresiv si relevante, accesibile nu numai specialistilor, ci si celor interesati de gestiunea unitatii patrimoniale in calitate de: investitor, administrator, banca, creditor, fiscalitate si alte organisme economice si sociale. Aceste documente de sinteza constituie obiectul de baza al contabilitatii financiare, deoarece redau o imagine fidela asupra situatiei patrimoniale, rezultatelor si situatiei financiare a intreprinderii.

Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii Contabilitatii 82/1991, toti agentii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligati sa intocmeasca bilant contabil.

Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune:

respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;

respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii;

posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu inventarul.

[I]

[II]

Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire  a acestora, precum si rezultatul unui agent economic la un moment dat.

Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii.

Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le indeplineste:

functia de generalizare a datelor contabilitatii;

functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare;

functia previzionala.

1) Functia de generalizare a datelor in ciclul contabil de prelucrare a informatiilor izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, intr-un numar restrans de indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale.

2) Functia de analiza a mersului activitatii economico-financiare se manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic, gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare.

Adunarile Generale ale Actionarilor, Consiliile de Administratie, managerii unitatilor patrimoniale analizeaza periodic situatia economico-financiara, pe baza bilantului contabil, a anexelor sale si a raportului de gestiune, componente de baza ale darii de seama contabil

[III]

[IV]

Analiza: Programarea strategica a unei afaceri Referat: Grupul Aquila - distributie active, transportul international si intern si a serviciilor logistice

3) Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta activitatea viitoare. in acest scop, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru perioadele urmatoare se fundamenteaza pe situatia patrimoniala si a rezultatelor din perioada considerata baza de raportare.

CAPITOLUL 2

A) BILANTUL PROPIU ZIS

B) CONTUL PROFIT SI PIERDERE

C) ANEXA LA BILANT

D) RAPORTUL DE GESTIUNE

Bilantul contabil are in componenta sa documente si situatii de sinteza economica sau de control fiscal, cuprinzand urmatoarele elemente

A)       Bilantul propriu-zis;

B)       Contul de "Profit si pierdere" ( respectiv contul de exercitiu in cazul institutiilor publice );

C)       Anexa la bilant;

D)       Raportul de gestiune.

Avand acelasi scop, de informare asupra situatiei patrimoniului, a situatiei financiare a unitatii patrimoniale si a rezultatelor obtinute, aceste parti constitutive formeaza un tot unitar.

Pentru intocmirea si prezentarea completului bilantier, Ministerul Finantelor, prin Colegiul  Consultativ al Contabilitatii, elaboreaza modele de situatii privind bilantul si celelalte componente pentru regii autonome, societati comerciale si institutii publice.

a.        Bilant contabil in sistem simplificat, in cazul intreprinderilor mici si mijlocii, care presupune o schema de bilant mai redusa[V].

CAPITOLUL 3

A) ACTIVELE IMOBILIZATE

B) ACTIVELE CIRCULANTE

C) CONTURILE DE REGULARIZARE SI ASIMILARE ACTIV

D) PRIMELE DE RAMBURSARE A OBLIGATIUNILOR

Capitalul social subscris nevarsat se inscrie[VI] distinct in grupa activelor circulante ale bilantului.

Elementele  patrimoniale in bilant sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe, capitole, posturi, dupa criteriul lichiditatii activului si a exigibilitatii pasivului, astfel: posturile de activ sunt asezate in ordinea crescatoare a lichiditatii ( de la cele mai putin lichide - cum este cazul activelor imobilizate la disponibilitatile banesti ca forma de lichiditate absoluta ), iar in pasiv posturile sunt dispuse de la cele mai putin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se inchide in cazul lichidarii patrimoniului ) la datoriile curente.

- criteriul major: pentru active, natura lor economica, iar pentru elementele de pasiv, natura lor juridica;

criteriul minor: pentru active, lichiditatea ( crescatoare ) a acestora, iar pentru elementele de pasiv, exigibilitatea lor ( crescatoare ).

Structura bilantului o stabileste Ministerul Finantelor la sfarsitul fiecarui an financiar.

CAPITOLUL 4

A) CAPITALURILE PROPRII

B) PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

C) DATORIILE

D) CONTURILE DE REGULARIZARE SI ASIMILARE PASIV

Pasivul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:

a)        Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital, diferentele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exercitiului, fondurile proprii, subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate );

b)        Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

c)        Datoriile ( imprumuturi si datorii asimilate, furnizori si conturi asimilate, datorii in legatura cu personalul, datorii fata de bugetul statului, datorii privind asigurarile sociale, creditori si alte datorii );

d)       Conturile  de regularizare si asimilare-pasiv ( veniturile inregistrate in avans, diferentele de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii si de  regularizat de pasiv ).

Elementele  patrimoniale in bilant sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe, capitole, posturi, dupa criteriul lichiditatii activului si a exigibilitatii pasivului, astfel: posturile de activ sunt asezate in ordinea crescatoare a lichiditatii ( de la cele mai putin lichide - cum este cazul activelor imobilizate la disponibilitatile banesti ca forma de lichiditate absoluta ), iar in pasiv posturile sunt dispuse de la cele mai putin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se inchide in cazul lichidarii patrimoniului ) la datoriile curente.

CUPRINS:

1. DEFINITIA BILANTULUI CONTABIL

2. FUNCTIA DE GENERALIZARE A DATELOR

3 FUNCTIA DE CUNOASTERE A MERSULUI ACTIVITATII ECONOMICO FINANCIARE

4. FUNCTIA PREVIZIONALA

5. BILANTUL PROPIU ZIS

6. CONTUL PROFIT SI PIERDERE

7. ANEXA LA BILANT

8. RAPORTUL DE GESTIUNE

9. ACTIVELE IMOBILIZATE

10. ACTIVELE CIRCULANTE

11. CONTURILE DE REGULARIZARE SI ASIMILARE ACTIV

12. PRIMELE DE RAMBURSARE A OBLIGATIUNILOR

13. CAPITALURILE PROPRII

14. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

15. DATORIILE

16. CONTURILE DE REGULARIZARE SI ASIMILARE PASIV