Contul de rezultate - ciclul exploatarii

Pentru a inðelege modul de inregistrare ñi apoi, a interpreta informaðiile contabile inscrise in contul de rezultate, trebuie sa se faca distincðia clara dintre trezorerie ñi valoarea intreprinderii.

In acest scop, se ia un exemplu simplu: o persoana oarecare iñi cumpara un automobil. Se pun intrebarile:

daca a plati cu banii sai, averea sa s-a modificat?

dar daca a platit cu bani imprumutaði?

Raspunsul este ca, daca persoana cumpara o mañina sau orice alt bun, nici nu se imbogaðeñte, nici nu saraceñte, ci numai trezoreria sa va scadea. Daca aceeañi persoana va contracta un imprumut pentru a cumpara acel bun, nu va fi nici mai bogat, nici mai sarac, deoarece banii imprumutaði constituie o datorie, in schimbul achziðiei realizate, dar in momentul imprumutului, trezoreria sa va creñte, ca apoi, la cumpararea automobilului, sa scada. Invers, daca mañina acestei persoane este distrusa intr-un accident, ea se va vedea saracita daca nu are asigurare pentru mañina, dar trezoreria sa nu va varia, deoarece nu au existat cheltuieli.

Operaðiunea de indatorare se traduce printr-o creñtere a resurselor ñi obligaðiilor, in acelañi timp ñi de aceeañi valoare, ceea ce nu modifica valoarea patrimoniala. Cumpararea cu plata imediata in numerar a unui activ fix (automobil, de exemplu) conduce la modificarea bunurilor de care dispune societatea (scaderea trezoreriei, creñterea activelor imobilizate), dar fara modificarea valorii patrimoniale.

A cheltui nu inseamna obligatoriu diminuarea averii, iar creñterea sumelor de care se dispune nu semnifica neaparat imbogaðirea.

Din aceasta aserðiune deriva ideea de a inregistra toate fluxurile care modifica pozitiv sau negativ averea intreprinderii: acesta este obiectul contului de rezultate.

Contul de rezultate contabilizeaza totalitatea fluxurilor patrimoniale care afecteaza averea intreprinderii: incasarile (ñi veniturile, respectiv inregistrarea sumelor ce vor trebui sa intre in trezorerie) ñi operaðiunile care conduc la distrugerea unor bunuri deðinute, respectiv cheltuielile realizate pentru consumul activelor circulante.

Obiectivul fundamental al oricarei intreprinderi este de a crea bogaðie, in contrapartida acestor operaðiuni ea fiind nevoita sa distruga anumite bunuri pe care le deðine.

Termenul de rezultat desemneaza soldul fluxurilor patrimoniale care fac sa varieze valoarea unui patrimoniu intr-o perioada data. Rezultatul este pozitiv daca valoarea patrimoniului va creñte ñi negativ cand patrimoniul scade.

Optica contului de rezultate nu este aceeañi cu cea a tabloului de trezorerie, unele fluxuri financiare neregasindu-se in contul de rezultate (daca nici nu genereaza, nici nu distrug bogaðie). De asemenea, exista fluxuri patrimoniale care nu au niciun impact asupra trezoreriei (aportul acðionariatului in natura).

In optica fluxurilor, in ciclul de exploatare se realizeaza operaðiunile prin care sunt distruse anumite bunuri, dar in care se creaza cele noi. Spre deosebire de procesul exploatarii, in ciclul investiðional bunurile sunt utilizate fara a fi distruse, astfel pastrandu-ñi valoarea. In consecinða, aceste bunuri sunt active fixe sau, mai precis, active imobilizate.

Pentru exemplificare, consideram o fabrica de paine. Fabricarea painii necesita consum de faina, sare, apa, care se vor regasi in produsul final. De asemenea, in produsul final se va incorpora ñi valoarea muncii (valoarea adaugata). Acesta este ciclul exploatarii, in care produse cum sunt faina, sarea etc. dispar ñi se creaza produsul final, painea. Spre deosebire activele circulante, cuptorul in care se coace painea, absolut indispensabil fabricaðiei, nu se distruge odata cu realizarea produsului finit ñi chiar daca se uzeaza, poate fi folosit in mai multe cicluri de producðie.

Aceste considerente pun clar in evidenða diferenðele dintre obligaðii (cheltuieli) ñi active. In realitate, insa, intre unele cheltuieli de investiðii ñi de consum nu exista o diferenða clara: de exemplu, o campanie publicitara reprezinta o cheltuiala legata de perioada respectiva ñi fara consecinða asupra altor exerciðii sau, dimpotriva, poate fi asimilata cu constituirea unui activ imobilizat (marca, de exemplu). In aceste situaðii, practica de gestiune ñi reglementarile contabile stabilesc convenðii de inregistrare a operaðiilor respective.

Ciclul exploatarii

Ciclul exploatarii este baza realizarii averii intreprinderii. El se deruleaza prin operaðii concomitente care:

creaza avere - din incasarile rezultate din vanzarea produselor a caror valoare este acceptata pe piaða;

distruge bunuri deðinute de intreprindere - prin intermediul consumului de materii prime, materiale, utilizarea mainii de lucru, consumul de servicii externe, cum sunt transporturile ñ.a.).

Rezultatul procesului de exploatare se prezinta ca soldul dintre veniturile din exploatare ñi cheltuielile de exploatare, care au fost facute pentru a obðine aceste venituri. Acest rezultat se numeñte Excedentul Brut de Exploatare (EBE).

Determinarea EBE ridica anumite probleme. Daca in contul de rezultate s-ar inregistra totalitatea cumpararilor efectuate in timpul exerciðiului ñi totalitatea facturilor emise, aceste inregistrari nu ar fi compatibile cu activitatea efectiva de exploatare, pentru ca:

Proiect: Cum sa treci de capcanele proiectelor SAPARD - un proiect de valoare mica Proiect: Compania Aplast - produsele companiei Aplast

intreprinderea constituie stocuri de materii prime, materiale etc. dintr-o parte ce poate fi insemnata a cumparaturilor efectuate pe durata exerciðiului. Valoarea acestor cumparaturi stocate nu corespunde unei distrugeri efectuate in acest exerciðiu, ci constituie un activ real, chiar daca cu durata sub un an;

parte dintre bunurile produse de intreprindere nu va fi vanduta in timpul exerciðiului, ci va intra in stocul de produse finite, dar cheltuielile relative la realizarea acestor produse se regasesc in contul de rezultate.

In consecinða, pentru a calcula ñi analiza corect rezultatul exerciðiului, va trebui ca in contul de rezultate sa se ðina seama de:

din valoarea cumparaturilor de materii prime, materiale etc. sa se scoata valoarea stocurilor ce se constituie din acestea. In acest fel se vor contabiliza numai consumurile, nu volumul total al achiziðiilor;

la valoarea vanzarilor sa se adauge variaðia stocurilor de produse finite, astfel contabilizand producðia ñi nu numai vanzarile.

Este important de observat ca Excedentul Brut de Exploatare este dependent de metodele de evaluare a stocurilor adoptate de intreprindere, dar, ca ñi in cazul Excedentului de Trezorerie a Exploatarii, Excedentul Brut de Exploatare nu depinde de metodele de evaluare a imobilizarilor corporale ñi necorporale ñi nici de sistemul de impozitare fiscala.

2.Ciclul investitional

Operaðiunile de investiðii nu apar explicit in contul de rezultate. Cu toate acestea, valoarea unei investiðii se poate modifica in cursul unui exerciðiu, astfel:

poate sa creasca, daca valoarea de piaða a unor active se mareñte. In aceasta situaðie, in virtutea regulii de prudenða, contabilitatea nu inregistreaza creñterea valorii, singurul flux financiar de intrare ce va fi consemnat va fi numai acela generat de cesiunea activului;

se poate diminua, ca urmare a uzurii fizice ñi/sau morale, inregistrarea contabila in aceasta situaðie realizandu-se prin postul amortizare.

Amortizarea este constatarea contabila a deprecierii unui activ, cauzata de utilizarea acestuia de catre intreprindere.

Provizioanele pentru deprecierea activelor imobilizate constata pierderea de valoare a unui activ nelegata de utilizarea curenta a acestuia, deci, neprevizibila:

pierderea de valoare a unui activ necorporal (brevet, fond de comerð etc.);

pierderea de valoare a participarii intr-o filiala ñ.a.

Amortizarile ñi provizioanele pentru deprecierea activelor imobilizate se numesc "obligaðii calculate", spre deosebire de cele ce inregistreaza plata cumpararii marfurilor ce intra in procesul fabricaðiei.

3.Rezultatul economic al exercitiului

Din Excedentul Brut de Exploatare se scad "obligaðiile calculate" prezentate mai sus ñi se obðine rezultatul economic - inainte de impozitare - care arata creñterea de bogaðie sau de valoare degajata de activitatea industriala sau comerciala a intreprinderii.

Rezultatul economic constituie rezultatul obðinut de intreprindere in procesul de exploatare ñi in cel investiðional pe parcursul unui exerciðiu.

Se numeñte "economic" pentru a-l deosebi de cel "financiar", in care se are in vedere ñi modul de finanðare a activitaðii intreprinderii (corespunde termenului anglo-saxon "operating profit").

4. Ciclul de finantare

In acest ciclu este urmarita finanðarea pe tipuri de resurse financiare:

resursele imprumutate.

Cum un imprumut nu poate fi considerat o creñtere de bogaðie, rambursarea datoriei nu este, in contul de rezultate, o obligaðie. Potrivit acestei logici, in contul de rezultate vor aparea, sub forma de cheltuieli financiare, numai sumele ce reprezinta remunerarea imprumutului ñi alte cheltuieli legate de acesta (pentru creanðier, remunerarea imprumuturilor constituie, in schimb, o creñtere a bogaðiei), dar niciodata valoarea rambursarilor, care vor diminua postul de datorii din bilanð.

capitalurile proprii.

Capitalurile proprii se traduc in trezorerie prin aport de fonduri, ce genereaza dreptul de proprietate ñi/sau dreptul la dividend, care constituie fluxuri financiare de ieñire.

Privit pe ansamblul activitaðii intreprinderii, dividendele, ca ñi dobanzile financiare, rezultatul nerepartizat ñi impozitul pe profit reprezinta diversele moduri de repartizare a beneficiului obðinut de intreprindere din intreaga sa activitate, catre cei indreptaðiði sa participe la aceasta distribuðie.

Rezultatul exercitiului

Ciclul de exploatare conduce la Excedentul Brut de Exploatare, ca diferenða intre veniturile ñi cheltuielile din exploatare.

Procesul investiðional apare in contul de rezultate numai prin amortismente ñi provizione pentru deprecierea imobilizarilor.

Soldul dintre Excedentul Brut de Exploatare ñi amortizari ñi provizioane il reprezinta activul economic, care va fi repartizat astfel:

plata obligaðiilor financiare, prin care sunt remuneraði creanðierii intreprinderii;

impozitul pe profit, obligaðie fiscala catre Stat, chiar daca acesta nu aduce, in contrapartida, niciun fond in intreprindere;

dividende, destinate acðionarilor intreprinderii, care sunt, in fapt, proprietarii acesteia;

rezultatul nerepartizat, care va constitui rezerva ñi va forma, alaturi de capitalul social, fondurile proprii, indispensabile pentru dezvoltarea firmei.

5. Venituri si cheltuieli exceptionale

In prezentarea contului de rezultate au fost trecute in revista operaðiunile care pot fi incadrate intr-unul din ciclurile de activitate a intreprinderii: de exploatare, investiðii, financiare.Totuñi, exista operaðiuni ce nu pot fi prevazute, ce vor fi considerate excepðionale, cum ar fi procesele cu partenerii de afaceri, accidentele etc., ce pot sa produca fluxuri monetare de intrare sau de ieñire.

Rezultatul operaðiunilor excepðionale este, prin definiðie, excepðional. De aceea, cand se previzioneaza activitatea intreprinderii, se ðine seama de operaðiunile curente, neluand in seama operaðiunile excepðionale. Soldul monetar degajat de operaðiunile curente se va numi rezultatul curent.

Soldul inregistrat dupa toate operaðiunile, inclusiv cele excepðionale, inainte de perceperea impozitului pe profit, se va numi rezultatul brut ñi va masura suma totala (bogaðia) nou creata in intreprindere.

6. Rezultatul net

Rezultatul net arata imbogaðirea sau saracirea intreprinderii in timpul exerciðiului considerat. Acest indicator decurge din concepðia patrimoniala a intreprinderii ñi nu din conceptul de trezorerie.

Potrivit opticii patrimoniale, rezultatul net are in vedere ajustarea valorii activelor intreprinderii, ðinand seama de amortizari ñi provizioane. In contradicðie, insa, cu logica financiara, care cere ca orice creñtre sau scadere de valoare sa se reflecte in inregistrarile financiare, rezultatul net nu ia in considerare, in virtutea tradiðionalei reguli a prudenðei din contabilitate, creñterea marirea valorii de piaða a activelor. Orice plusvaloare generata de un activ poate sa apara numai in momentul cesionarii acestuia.