controlul intern - auditului intern - intrebari pentru verificarea cunostintelor

Intrebari pentru verificarea cunostintelor

Definiti controlul intern

Controlul intr-o entitate este definit ca un "proces care, inaintea unei actiuni, orienteaza, pe parcursul desfasurarii actiunii ajusteaza si la terminarea actiunii evalueaza rezultatele obtinute si trage concluziile utile

Controlul intern este un proces implementat de Consiliul de Administratie, conducerea si personalul unei organizatii destinat sa ofere o asigurare rezonabila in ceea ce priveste realizarea obiectivelor". Din definitie retinem:

- controlul intern este aplicat de toate entitatile (organizatiile);

- definitia nu se refera numai la societatile comerciale;

Obiectivele auditului intern

Obiectivul general al controlului intern este sa vegheze asupra factorilor care conditioneaza continuitatea activitatii entitatii si realizarea obiectivelor propuse. Acest obiectiv general este divizat in obiective particulare. Aceasta definitie globala in functie de obiective evidentiaza:

- Controlul intern nu este o creatie statica; el isi adapteaza procedurile la cerintele in continua schimbare ale entitatii si initiaza ori sustine in acelasi timp transformarile ce au loc in entitate;

- Toate nivelurile de conducere sunt implicate in controlul intern;

- Controlul intern ofera o asigurare rezonabila ca poate contribui la atingerea obiectivelor entitatii. Controlul intern nu a fost conceput pentru a garanta reusita organizatiei, ci pentru a creste probabilitatea reusitei.

Pentru a atinge acest obiectiv general, se atribuie obiective permanente controlului intern. Acestea pot fi grupate astfel:

a) secuitatea activelor;

b) calitatea informatiilor;

c) respectarea normelor generale si specifice;

d) optimizarea alocarii resurselor

Structura controlului intern

Obiectivul general al controlului intern cuprinde mai multe obiective specifice, individualizate in functie de domeniul de activitate supus controlului. Lucrarile de specialitate mentioneaza trei forme de control intern: controlul strategic, controlul de gestiune si controlul operational.

Principiile procesului de control

Principiile referitoare la scopul si natura controlului

a)      Controlul se face intotdeauna cu un scop

b)      Concluziile controlului sunt puternic influentate de viitor

c)      Principiul responsabilitatii controlului

d)      Principiul eficientei controlului

e)      Principiul controlului indirect

Principiile referitoare la structura controlului

a)      Principiul reflectarii planurilor activitatilor

b)      Principiul adecvarii organizationale

c)      Principiul personalizarii controalelor

Principiile referitoare la procesul de control

a)      Principiul standardelor.

b)      Principiul punctului critic al controlului

c)      Principiul exceptiei

d)      Principiul flexibilitatii controlului

e)      Principiul actiunii

Definiti auditul intern

Auditul intern reprezinta o activitate de evaluare realizata in cadrul unei entitati, in interesul entitatii, de persoane din interiorul entitatii. Intre obiectivele sale includ, printre altele:

examinarea, evaluarea si monitorizarea sistemelor contabil si de control intern1 si a eficientei lor;

asigurarea conducerii ca sunt aplicate normele interne si politicile entitatii, ca sistemul de informare a conducerii este fiabil; ca procedurile stabilite sunt aplicate si functioneaza;

acordarea asistentei de specialitate membrilor echipei de conducere pentru indeplinirea functiilor de control specifice, pentru ameliorarea rezultatelor compartimentelor pe care le conduc;

informarea conducerii la varf despre disfunctiile identificate si oferirea de propuneri pentru solutionarea acestora etc.

Auditul intern este o componenta a functiei de conducere. Auditul intern urmareste, masoara si verifica iesirile din sistem, le compara cu cele asteptate si acolo unde exista abateri de la acestea, identifica cauzele care le-au determinat si propune masuri de corectare. Auditorul intern stabileste un diagnostic (care arata cum functioneaza sistemele), evidentiaza simptomele (alerteaza conducerea), propune masuri pentru sporirea securitatii activelor si pentru imbunatatirea fiabilitatii informatiilor oferite conducerii si a celor care circula in entitate, pentru sporirea eficientei operatiunilor si a competitivitatii entitatii.

Obiectivele auditului intern

De regula, activitatile de audit intern isi propun unul sau mai multe din obiectivele urmatoare:

- Verificarea sistemelor contabil si de control intern. Conducerea entitatii este responsabila pentru stabilirea sistemelor adecvate de contabilitate si de control intern si de aceea trebuie sa le acorde o atentie corespunzatoare continua. Cand entitatea este mare si activitatile sale sunt complexe, conducerea entitatii atribuie o parte din  aceste responsabilitati auditului intern, care trebuie sa verifice cum functioneaza aceste sisteme, sa urmareasca operatiunile desfasurate de acestea si sa emita recomandari pentru imbunatatirea activitatii lor.

- Examinarea situatiilor financiare, pe care conducerea entitatii le certifica in fata asociatilor sau actionarilor, administratorilor fondurilor publice, a altor beneficiari externi. Examinarea altor informatii financiare si operationale oferite conducerii si folosite de aceasta la luarea deciziilor. Aceste elemente pot include verificarea metodelor si mijloacelor utilizate pentru a identifica, masura, clasifica si raporta astfel de informatii, ca si investigarea unor probleme specifice, inclusiv verificarea detaliata a tranzactiilor, soldurilor, balantelor si procedurilor.

- Revizuirea eficientei operatiunilor sistemului de control intern, inclusiv a controalelor nonfinanciare asupra entitatii.

- Verificarea modului cum se respecta legile, reglementarile si alte cerinte externe entitatii, precum si respectarea politicilor si directivelor manageriale si a altor cerinte interne.

In mod curent auditorii includ intre obiectivele auditului intern:

exactitatea inregistrarilor contabile;

securitatea activelor;

preintampinarea risipei, erorilor si fraudei;

conformitatea cu procedurile de control stabilite;

insusirea si aplicarea politicilor conducerii;

evaluarea increderii in situatiile financiare si alte informatii oferite conducerii;

adecvarea si eficienta sistemului de control;

Proiect: Secrete pentru o afacere care functioneaza - strategii de vanzare Lucrare: Formele organizatorico-juridice de antreprenoriat

eficienta operatiunilor.

Definiti guvernanta corporatista

Guvernanta corporativa sau conducerea corporativa (corporate governance) este sistemul prin care o companie este condusa si controlata.

Guvernanta corporativa reprezinta modalitatile prin care furnizorii de resurse financiare ai unei companii se asigura ca vor primi beneficiile la care se asteapta facand aceasta investitie.

Guvernanta corporativa poate fi definita ca ansamblul relatiilor unei companii cu actionarii sai, sau mai pe larg, cu societatea pe ansamblu.

Guvernanta corporativa studiaza modul in care companiile pot deveni mai eficiente prin folosirea unor structuri institutionale cum ar fi actele constitutive, organigramele si cadrul legislative

Enumerati principalele responsabilitati ale comitetului de audit

In sens larg, rolul comitetului de audit este de a oferi asistenta consiliului de administratie.

Comitetul de audit reprezinta o punte de legatura intre conducerea organizatiei si actionarii acesteia. Atributiile principale ale comitetului de audit se refera la raportarea financiara, managementul riscului, sistemul de control intern, relatia cu auditul extern, coordonarea si supervizarea auditului intern, probleme de conformitate, regularitate si etica

Enumerati principiile codului etic al auditorilor interni

Un profesionist contabil (auditor) trebuie sa respecte urmatoarele principii fundamentale1:

(a) integritate;

(b) obiectivitate;

(c) competenta profesionala si atentia cuvenita;

(d) confidentialitate;

(e) comportament profesional.

Prezentati principiul integritatii din codul etic al auditorilor interni

Principiul integritatii impune ca obligatie tuturor auditorilor sa fie drepti si onesti in relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implica, de asemenea, tranzactii corecte si juste.

Un auditor nu trebuie sa participe la emiterea rapoartelor, evidentelor, comunicatelor sau altor informatii atunci cand apreciaza ca acestea:

contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare;

contin declaratii sau informatii furnizate cu iresponsabilitate ;

omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare.

Prezentati principiul obiectivitatii din codul etic al auditorilor interni

Principiul obiectivitatii impune ca obligatie tuturor auditorilor profesionisti de a nu isi compromite rationamentul profesional sau de afaceri din cauza vreunor indoieli, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane.

Un auditor profesionist nu trebuie sa ajunga in vreo situatie care i-ar putea afecta obiectivitatea. Trebuie sa evite relatiile care influenteaza in mod nejustificat rationamentele sale profesionale.

Prezentati principiul competentei profesionale si al atentiei cuvenite din codul etic al auditorilor interni

Principiul competentei profesionale si al atentiei cuvenite impune urmatoarele obligatii auditorilor profesionisti:

a)      sa-si mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la un nivel care sa le permita sa asigure clientii sau angajatorii ca primesc servicii profesionale competente;

b)      sa actioneze cu constiinciozitate in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile, atunci cand ofera servicii profesionale .

Un auditor profesionist trebuie sa se asigura ca cei care isi desfasoara activitatea sub autoritatea sa au pregatirea profesionala necesara si beneficiaza de supravegherea adecvata.

Constiinciozitatea este inclusa in responsabilitatea auditorului de a actiona in misiuni cu atentie, meticulozitate si la momentul potrivit.

Prezentati principiul confidentialitatii din codul etic al auditorilor interni

Principiul confidentialitatii impune auditorilot profesionisti obligatia sa se abtina de la:

(a) Dezvaluirea in afara entitatii angajatoare a unor informatii confidentiale obtinute in timpul misiunii fara o autorizare specifica si adecvata, cu exceptia cazului in care a fost autorizat in mod special sa faca publica o anumita informatie sau numai daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui acele informatii; si

(b) Folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul misiunii in avantajul lor personal sau in avantajul unor terte parti.

Un auditor profesionist trebuie, de asemenea, sa pastreze confidentialitatea informatiilor prezentate de catre un posibil client sau angajator.

Un auditor profesionist trebuie, de asemenea, sa pastreze confidentialitatea informatiilor in cadrul entitatii angajatoare.

Un auditor profesionist trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca persoanele aflate sub controlul sau si cele care ii ofera consultanta sau asistenta respecta confidentialitatea.

Prezentati principiul comportamentului profesional din codul etic al auditorilor interni

Principiul comportamentului profesional impune auditorilor profesionisti obligatia sa respecte legile si reglementarile relevante si sa evite actiunile care pot discredita persoana sa cat si profesia. Acestea sunt actiunile care ar determina o persoana rationala si informata, care cunoaste toate informatiile relevante, sa aprecieze ca buna reputatie a profesiei este afectata in mod negativ.

In cadrul strategiei lor de promovare si de marketing si a activitatii pe care o efectueaza, auditorii profesionisti nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.

Prezentati elementele cadrului de referinta al practicilor profesionale

Cadrul de referinta cuprinde:

● definitia auditului intern (adoptata in luna iunie a anului 1999 de Consiliul de Administratie al IIA), care precizeaza ca auditul intern efectueaza misiuni de asigurare si de consiliere; ca domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern si guvernarea entitatii; ca finalitatea sa este aceea de a aduce un plus de valoare entitatilor;

● codul deontologic, care furnizeaza auditorilor interni principiile si valorile ce le permit sa-si orienteze practica profesionala in functie de contextul lor specific;

● normele profesionale pentru practica auditului intern care ii ghideaza pe auditorii interni in vederea indeplinirii misiunii lor si in gestionarea activitatii lor;

● modalitatile practice de aplicare (MPA) care comenteaza si explica normele si recomanda cele mai bune practici;

● sprijinul pentru dezvoltarea profesionala, constituit in principal din lucrari si articole de doctrina, din documente ale colocviilor si conferintelor, precum si ale seminariilor.

Prezentati utilitatea normelor de audit intern

Normele de audit intern au fost imbunatatite mereu pentru a le spori utilitatea. Necesitatea existentei unor norme cat mai clare si precise este data de:

. principiile fundamentale, acceptate de comunitatea internationala a auditorilor, ofera unitate obiectivelor si metodei auditului intern; contribuie la crearea functiei de audit intern care, fara acestea, ar risca sa nu fie decat o insumare de practici diverse si eteroclite;

. principiile fundamentale au permis nu doar crearea functiei ci si dezvoltarea ei continua, imbogatirea metodei pe baza comentariile si modalitatilor de aplicare asociate acestor principii;

. definind un program de asigurare a calitatii si obligand auditorii sa-l respecte, normele au ridicat auditul intern la nivelul activitatilor organizate si certificate;

. existenta normelor permite auditorilor interni sa-si exercite functia cu mai multa autoritate; este un indiciu ca aceasta activitate are standarde de calitate, ceea ce ofera incredere in serviciile oferite.

Prezentati implicarea auditul intern in managementul riscurilor

Auditul intern poate contribui la implementarea managementului riscurilor, aducand motivatii specifice1.

a)      Auditul intern poate contribui la modificarea stilului de management

b)      Auditul intern poate facilita realizarea eficienta si eficace a obiectivelor organizatiei

c)      Auditul intern asigura conditiile de baza pentru un control intern sanatos

d)     

In orice entitate, cat si in mediul in care aceasta actioneaza, exista incertitudini si amenintari referitoare la realizarea obiectivelor. Orice manager este preocupat de gestionarea amenintarile, sau de fructificarea oportunitatile. Daca incertitudinea este o realitate cotidiana, atunci si reactia la incertitudine poate devini o preocupare permanenta.

Prezentati corelatia dintre definirea obiectivelor si identificarea riscurilor

Definiti riscul rezidual

Riscul rezidual este riscul ce ramane dupa ce s-au pus in opera masurile de atenuare a riscurilor inerente sau, cu alte cuvinte, riscurile remanente controlului intern. Riscul rezidual este consecinta faptului ca riscurile inerente nu pot fi controlate in totalitate. Oricate masuri s-ar lua, incertitudinea ramane. Mai mult decat atat, amploarea masurilor de tinere sub control a riscurilor inerente este limitata, deoarece resursele posibil de antrenat sunt ele insele limitate.

Prezentati etapele de evaluare a riscurilor

Evaluarea riscurilor consta in parcurgerea urmatoarelor etape:

a) evaluarea probabilitatii de materializare a riscului identificat;

b) evaluarea impactului asupra obiectivelor in cazul in care riscul s-ar materializa;

c) evaluarea expunerii la risc ca o combinatie intre probabilitate si impact.

Definiti impactul asupra obiectivelor in cazul materializarii riscurilor

Definiti expunerea la risc

Expunerea la risc reprezinta consecintele, ca o combinatie de probabilitate si impact, pe care le poate resimti o entitate in raport cu obiectivele prestabilite in cazul in care riscul s-ar materializa.

Expunerea la risc nu este o masura a consecintelor, ci o masura probabilistica a acestora. Expunerea la risc este un concept probabilistic, deoarece exprima o combinatie intre probabilitate si impact. Ca urmare, ea are semnificatie numai inaintea producerii riscului. Dupa manifestare, riscul nu mai este o incertitudine, ci devine un fapt implinit, iar in termenii teoriei probabilitatilor aceasta inseamna ca probabilitatea de aparitie (materializare) a risului este 1 (eveniment sigur). In aceste conditii expunerea la risc este de fapt impact.

De asemenea, in definitie se precizeaza ca expunerea la risc este o combinatie intre probabilitate si impact. Scala de evaluare a expunerii la risc nu mai este unidimensionala, ca in cazul probabilitatii sau impactului, ci una bidimensionala sau, cu alte cuvinte, de tip matricial. Liniile matricei descriu variatia probabilitatii, iar coloanele variatia impactului. Expunerea la risc apare la intersectia liniilor cu coloanele.

Definiti toleranta la risc

Toleranta la risc reprezinta riscul pe care o entitate este pregatita sa o tolereze sau la care este dispusa sa se expuna la un moment dat.

Conceptul de toleranta la risc are semnificatii diferite in functie de natura riscului, care poate fi o oportunitate sau o amenintare.

Cand se au in vedere oportunitatile, conceptul de toleranta la risc se refera la a analiza cat de mult este dispus cineva sa riste in speranta ca va beneficia de pe urma acelor oportunitati, iar cand se au in vedere amenintarile, toleranta la risc se refera la expunerea tolerabila si justificabila care trebuie atinsa in practica.

Definiti externalizarea riscurilor

Definiti sondajul statistic

Sondajul statistic este o metoda care ne permite:

- sa pornim de la un esantion;

- esantionul sa fie ales in mod aleatoriu;

- esantionul sa fie ales dintr-o populatie de referinta;

- sa generalizam la intreaga populatie observatiile referitoare la esantion.

Care sunt regulile de urmat pentru a realiza un interviu corect?

Regula 1

Trebuie respectata linia ierarhica.

Regula 2

Reamintirea cu precizie a misiunii si a obiectivelor ei.

Regula 3

Inainte de toate, se vor indica dificultatile, punctele slabe, anomaliile intalnite

Regula 4

Este corespondenta logica a Regulii 1: concluziile interviului, rezumate impreuna cu interlocutorul, trebuie sa fie agreate de acesta inainte de a fi comunicate conducerii ierarhice, oricare ar fi forma de comunicare

Regula 5

Trebuie pastrata metoda de abordare a sistemului, in virtutea principiului ca auditorul nu judeca oamenii

Regula 6

Sa stim sa ascultam

Regula 7

Auditorul care incepe un interviu trebuie sa il priveasca pe interlocutorul sau ca pe un egal.

Care sunt principalele etape de realizare a unui interviu?

Pregatirea interviului

Lansarea interviului

Intrebarile interviului

Incheierea interviului

Definiti confirmarile obtinute de la terti

Confirmarea obtinuta de la terti: Auditorii externi o utilizeaza frecvent pentru a obtine o certificare a informatiilor din partea unor persoane din afara entitatii auditate. Auditorii interni o utilizeaza mai rar si mai putin sistematic, ca mijloc de validare a constatarilor si observatiilor.

Aceasta confirmare poate fi solicitata de la tertii cu care entitatea are legaturi comerciale si poate lua mai multe forme:

● Identificarea tertilor

Putem cita cateva exemple, care nu sunt singurele posibile:

- tertii care au un stoc in depozitul entitatii sau tertii la care entitatea are un stoc in depozitul acestora;

- clientii / furnizorii, pentru problemele legate de datorii si creante,

- intermediarii gestionari de portofolii, pentru evidenta titlurilor financiare;,

- bancile pentru tranzactiile bancare,

- avocatii, cand dorim sa cunoastem litigiile entitatii aflate in derulare.

In aceasta enumerare, care poate continua, confirmarea bunurilor depozitate la terti sau a bunurilor tertilor depozitate in entitate este importanta, deoarece aceste opratiuni sunt insotite de riscuri, din doua motive:

● entitatea poate pierde controlul asupra bunurilor depozitate la terti (dezorganizare a evidentei, a urmaririi miscarii activelor etc.);

● nu exista un control intern functional (confirmare sistematica, proceduri de inventariere etc.) pentru evitarea riscurilor de insusire a bunurilor din proprietatea altuia, pierderea proprietatii, alocarea responsabilitatilor etc.

● Forme de confirmare

Putem considera ca exista trei tipuri de confirmare:

- confirmarea pozitiva inchisa, sub forma "aveti un debit de 1 000 lei la entitatea X ?'

- confirmarea pozitiva deschisa: "ce datorii aveti fata de entitatea X?'

- confirmarea negativa: "va rugam sa-mi confirmati ca nu aveti nici o creanta la entitatea Y'.

Prezentati modalitatile de observare

Auditorul intern merge pe teren si a practica observarea fizica. Practica observarii fizice necesita indeplinirea a trei conditii:

a) Observarea nu trebuie sa fie clandestina, ci transparenta. Auditorul ii informeaza pe responsabilii in cauza despre vizita si intentiile sale.

b) Observarea nu trebuie sa fie punctuala. Va dura un anumit timp, sau se va relua de mai multe ori. Observatia va fi suficient de completa pentru a face posibila intelegerea realitatii fenomenului.

c) Observarea trebuie sa fie intotdeauna validata deoarece este nesigura, cu exceptia cazului in care este ea insasi o validare. Intr-adevar, nu numai ca 

ea poate fi incompleta, dar poate fi realizata intr-un moment putin favorabil, cand fenomenul de observat nu se manifesta.