Conspect contabilitate financiara - contabilitatea stocurilor si productiei in curs de executie

Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

Activele circulante-includ:stocuri de materii prime si materiale, creante,investitii pe termen scurt,casa si conturi la banci in lei si devize.

Evaluarea activelor circulante se face la costul de achizitie sau productie.Ajustarile de valoare pentru ele se fac in vederea prezentarii acestora la cea mai mica valoare de piata si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele explicative.

Stocurile sunt active circulante sau curente care cuprind ansamblul de bunuri si servicii din cadrul unitatilor patrimoniale, destinate pentru a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie a fi consumate la prima lor utilizare; ele includ:

-marfurile (bunurile cumparate spre a fi revandute/ produsele predate spre vanzare magazinelor proprii)

-materiile prime-ce participa direct la fabricarea produselor(se regasesc in produsul finit integral sau partial,fie in starea lor initiala, fie transformata)

-materialele consumabile (auxiliare,combustibil,furaje) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare (nu se regasesc in produsul finit)

-materiale de natura obiectelor de inventar

-produsele-si anume:semifabricatele (produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si trec in alta sau se livreaza tertilor),produsele finite(ce au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai trebuie prelucrate ulterior, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate clientilor),rebuturile,materialele recuperabile,deseurile.

-animalele si pasarile(tinere,crescute pentru reproductie si productie,coloniile de albine)

-ambalajele(refolosibile,achizitionate sau fabricate,destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti,cu obligatia restituirii)

-productia in curs de executie (care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare,precum si cele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime;lucrarile si serviciile in curs de executie)

-bunurile aflate in custodie,pentru prelucrare sau in consignatie la terti(se inregistreaza distinct in contabilitate)

-activele cu ciclu lung de fabricatie,destinate vanzarii(ex.ansamblu de locuinte)

Un activ va fi clasificat ca activ curent atunci cand satisface oricare dintre urmatoarele conditii:

-se asteapta sa fie realizat sau este detinut cu intentia de a fi vandut sau consumat in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii

-este detinut in principal, in scopul tranzactionarii

-se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului

-reprezinta numerar sau echivalente in numerar,cu exceptia cazului in care este interzisa modificarea sau utilizarea sa pentru a stinge o datorie pentru o perioada de min 12 luni de la data bilantului

Toate celelalte active sunt clasificate ca active imobilizate.

In cadrul stocurilor existente in patrimoniul intreprinderii trebuie sa se asigure:

-receptionarea tuturor bunurilor intrate in entitate si inregistrarea lor la locul de depozitare

-daca sunt decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entitatii,se procedeaza astfel:bunurile care vin fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare cat si in contabilitate,iar cele sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contab.ca intrare in gestiune

-cand apar decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, ele se inregistreaza ca iesiri din entitate,nemaifiind considerate proprietatea acesteia

-bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la iesiri si intrari si in gestiune si in contabilitate conform cu contractile incheiate

Aprovizionarea tb sa se incadreze in urmatorii parametrii:acces facil,satisfacere prompta,preturi mici de aprovizionare,prevenirea suprastocarii/lipsei de stoc,-stabilirea stocului optim la aprovizionare (prin calcularea pierderi cheltuielilor suplimentare determ. la formarea unui stoc mai mare decat cererea pentru consum si cheltuielilor prin lipsa de resurse materiale in stoc).

Costul stocarii-Cs=totalitatea cheltuielilorce tb efectuate sau suportate pe durata stationarii resurselor materiale in stoc-cu primire-receptie,transport in deposit,paza,conservare,amortizarea spatiilor de depozitare,salariile lucratorilor din deposit,uzura morala a resurselor.

Tehnicile de masurare a costurilor la stocuri

-metoda preturilor cu amanuntul

metoda costurilor standard(metoda costurilor prestabilite(costurilor efective-in Romania))-se fac estimari in functie de materialele si consumabilele aferente si de manopera.

Metode de evaluare folosite la intrarea si iesirea din patrimoniu a stocurilor si altor bunuri fungibile (bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele):

-la intrare in gestiune:costul de achizitie, de productie,standard,valoarea de utilitate actuala,pretul de vanzare

-la iesirea din gestiune:FIFO,LIFO,CMP

FIFO-first in-first out=evaluare la cost de achizitie/productie al primei intrari

LIFO-last in-first out=eval.la costul de achizitie/productie a ultimei iesiri

CMP-cost mediu ponderat=calc.fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a celor produse /cumparate in timpul perioadei.

CUMP(cost unitar mediu ponderat)- dupa fiecare intrare in cursul perioadei de gestiune; se determina o singura data la sf. Lunii

CUMP=(Stoc initial x pret)+(Cantitati intrate x pret)/Stoc initial+Cantitati intrate

Productia in curs de executie:-se detm. prin inventarierea productiei neterminate la sf. perioadei(evaluare la costul de productie)

Contabilitatea stocurilor se tine folosind inventarul permanent(pot cunoaste cantitativ si valoric in orice moment stocurile) sau inventarul intermittent(la sf. perioadei de gestiune).

Sf (sold final)=Si(sold initial)+I(intrari)-E(iesiri)

Contabilitatea stocurilor de materii prime si materiale

grupa 30,clasa3 de conturi,conturi sintetice de grd I si II:

301-materii prime (A)

302-materiale consumabile(A)

303-materiale de natura obiectelor de inventar(A)

308-diferente de pret la materii prime si materiale(A/P)

Costul=expresia valorica a unui consum de materii prime aducator de venit;cheltuiala devine cost prin intermediul consumului,costul fiind precedat de consum

Costul de productie=totalitatea cheltuielilor,corespunzatoare consumului de factori de productie, pe care agentul economic le efectueaza pentru producerea si vanzarea de bunuri materiale sau prestatoare de servicii.

Costul stocurilor=costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pt a adduce stocurile in forma si locul in care se gasesc in present

Documente specifice stocurilor:avizul de insotire a marfii, factura fiscala,NIR-ul, fisa de magazine,bonul de consum,fisa limita de consum.

Contabilitatea decontarilor cu furnizorii=miscarea stocurilor de materiale consumabile-cont 301-Materii prime

Contabilitatea reducerilor comerciale si a scontului la materii prime=cand ag. econ. beneficiaza de reduceri comerciale sau primesc sconturi de la furnizori de materii prime si materiale-contul 308-Diferente de pret la materii prime si materiale

Cele mai frecvente greseli in contabilitate:

stabilirea bazei de calcul al impozitului pe profit prin omiterea inregistrarilor cheltuielilor nedeductibile=(V-C)x16%-insa,tb scoase de la impozitare cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa in gestiune,chelt.cu TVA aferent lor,chelt. de protocol.

inregistrarea direct in conturile de chelt.a materialelor stocabile inainte de incheierea lunii

incasarile in avans tb. sa contina si TVAaferent inregistrarii respective(tb emisa factura de avans in termen de 3 zile de la incasarea sumei de la comparator)

Inregistrarea provizioanelor la momentul inchiderii ex. financiar prin metoda generala:

la inchiderea ex. financiar valoarea de intrare a stocurilor si productiei in curs de executie se compara cu valoarea actuala (de inventar)-inregistrez val. Sup. In contabilitate, iar diferenta impune constituirea unui provision pt. deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie.

Contabilitatea productiei in curs de executie:

-grupa 33, 2 conturi sintetice de grd. I:331-produse in curs de executie(A),332-lucrari si servicii in curs de executie(A)

Contabilitatea produselor:

-grupa 34,are 4 grupe de conturi sintetice de grd I:341-semifabricate(A),345-produse finite(A),346-produse reziduale(A),348-diferente la pret de produse(A/P)

Contabilitatea stocurilor(valorilor materiale):-are 5 conturi sint. de gr.I:-351-materii si materiale aflate la terti(A),354-produse aflate la terti(A),356-animale aflate la terti(A),357-marfuri aflate la terti(A),358-ambalaje aflate la terti(A);se tine cantitativ si valoric sau doar valoric prin inventarul permanent (metoda operativ-contabila=soldurile zilnice;metoda cantitativ-valorica;metoda global-valorica)/intermitent (cand stoc inventar>stoc contabil=>intrare=variatie de stoc;cand e < atunci este iesire=variatie de stoc in minus).

Contabilitatea marfurilor:

grupa 37,doua conturi sint. grd I-371-marfuri(A),378-diferente de pret la marfuri(A/P); tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri ce se comercializeaza cu scopul de a fi consumate atat pe piata interna cat si externa.Tipuri de comert practicate la noi:

-cu ridicata (en-gros)=intreprinderile care practica acest tip de comert desfac marfurile lor catre alti agenti econ. ce le comercializeaza mai departe spre consumatorul final, cu amanuntul(bucata);ceea ce este specific-nu se calculeaza adaosul comercial mediu lunar cu ajutorul contului 378, inchiderea contului 371-marfuri se face direct prin contul 607-cheltuieli privind marfurile.

-cu amanuntul(en-detail)= se desfac marfurile direct catre consumatorul final, cu amanuntul (cu bucata).

Formula de calcul a adaosului comercial mediu:

K=Sic378+RC378/(Si371-Si4428)+(Rc4428)x100;este mereu subunitar si are 12 cifre.371-debit;378-credit

Formula de calcul a adaosului comercial aferent marfurilor ramase in stoc:

Lucrare: Codul bunelor maniere in afacerea calivita - imaginea profesionala Lucrare: Rolul intreprinzatorului in societate

Kx(Sfd371-Sfc4428)/100

Formula de calcul a adosului comercial aferent marfurilor vandute:

Total credit cont 378-adaos comercial aferent stocului de marfuri

In comertul cu amanuntul evidenta marfurilor se tine global-valoric, la pret de vanzare cu amanuntul, ce este compus din:pretul de achizitie,adaosul commercial,TVA neexigibila.In acest sens, repartizarea adaosului com. asupra valorii marfurilor iesite asupra stocului de marfa se face pe baza coef. mediu de adaos commercial, pt care valoarea marfurilor se poate exprima atat in pret cu amanuntul, cat si in pret de vanzare cu amanuntul fara TVA.Adaosul commercial in suma absoluta si costul marfii vandute sunt aceleasi, influentand in aceeasi masura rezultatele financiare ale societatii.

Modalitati de realizare a activitatilor de export-import

-importul si exportul sunt activitati de comercializare a marfurilor si bunurilor de orice natura permise de legile romane in corelatie directa cu cele din UE.:direct-de producator pe riscul lui(pp. cheltuieli mari la inceput ce se recupereaza);indirect-de soc. specializate in comert ext. ce actz. pe cont propriu/intermediar.

Agentul comercial-incheie contracte de vanzare-cumparare/prestari de servicii-actionand in baza contractului de mandate, castigul sau fiind comisionul.

Comisionarul-incheie acte de comert in contul unei firme si in nume propriu-percepe comission din operatii.

Brokerul-comerciant independent-face legatura directa intre vanzator si comparator-apropie partile pt. efectuarea tranzactiei

Sucursala in strainatate-serviciul unei firme, stabilita in strainatate ce fctz. conform legislatiei locale,cheltuielile fiind suportate de firma.

Principalele tipuri de preturi utilizate in activitatile de import-export sunt:

1.FOB(Free on Board)-franco la bord;derularea contractelor de export de marfuri se face la preturi FOB.Vanzatorul indeplineste obligatia de vanzare pana in momentul in care marfa vamuita pt. export a trecut balustrada vasului in portul de incarcare convenit.-se foloseste doar in transp.maritim sau ape interioare;pretul extern este format doar din pretul marfii;

Exportatorul-cand marfurile trec de balustrada vasului si sunt incarcate la bordul vasului convenit , el nu mai are indatoriri;el tb sa obtina, dc e cazul, licente de export, sa faca formalitatile vamale,plata taxelor si impozitelor,sa suporte costurile de incarcare in port daca nu sunt incluse in taxele de transport.

Importatorul- nu este raspunzator pt. marfuri pana ele nu trec balustrada vasului in portul de expeditie.

2.CAF(Cost and Freight)-cost si navlu;vanzatorul plateste navlu si costurile necesare pt aducerea marfii vamuite pt export in portul de destinatie convenit,iar riscul de pierdere sau deteriorare a marfii si orice costuri suplimentare, se transfera de la vanzator la comparator cand marfa trece balustrada vasului in portul de incarcare;se folos. Doar in transp. maritime si ape interioare.

Exportatorul-pe langa ce am la FOB, el notifica importatorul asupra detaliilorcalatoriei, furnizeaza factura comerciala,docum. de transp.relevante-ex.conosamentul;indeplineste formalitatile de export.

Importatorul-emite licenta de import si plateste toate taxele si impozitele,asig. marfurilor din momentul in care trec balustrada vasului in portul de incarcare.

3.CIF(Cost,Insurance and Freight)-cost,asigurare si navlu-port romanesc de descarcare;vanzatorul are aceleasi oblig.ca in cazul CAF,in plus asigura marfa care acopera riscul de pierdere sau deteriorare a marfii in timpul transportului,precum si plata primei de asigurare.Reprezinta baza unui contract de export in care vanzatorul expediaza documentele bunurilor catre comparator prin banca,iar cumparatorul ca sa obtina bunurile plateste cand primeste documentatia atc cand ea e OK, chiar dc bunurile s-au pierdut pe mare in timpul transportului!-aici intervine polita de asig. Pt bunurile pierdute;pretul extern este format din pretul marfii,transportul pe parcurs extern si asig. pe parcurs extern.

Exportatorul- ca in CIF+asigura marfa pana la portul de destinatie si ii da importatorului polita de asigurare

Importatorul-ca in CIF-preia riscurile asig. numai dupa ce marfa trece balustrada vasului

CAP .5-CONTABILITATEA TERTILOR

Contabilitatea tertilor sigura evidenta datoriilor si creantelor entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii,clientii,personalul,asig.sociale,bugetul de stat,entitatile affiliate,actionarii,debitorii si creditorii diversi.Clasa IV de conturi are 10 grupe de conturi cu sintetice de grd I si II.(de la grupa 40-la49).

Contabilitatea furnizorilor de marfuri-conturi de furnizori si clienti, in care se inregistreaza op.privind cumpararile,respective livrarile de marfuri si produse,lucrarile executate si serv. prestate,precum si alte op.similare efectuate.

Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte comerciale

-efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului, se mentioneaza in note explicative-se folosesc conturile;403-efecte de platit(P), 405-efecte de platit pt imobilizari(P),413-efecte de primit de la clienti(A).;

Incasarea efectelor de comert se poate face prin urmatoarele modalitati:pastrarea pana la scadenta a cambiei si apoi incasarea ei (pp.remiterea efectului spre incasare la banca si incasarea prin banca a efectului comericial),andosarea efectelor(op.de schimbare a beneficiarului, adica o cambia acceptata de la un client poate fi folosita pt a regal o datorie fata de un furnizor);scontarea efectelor(op.prin care un effect de comert se incaseaza inainte de scadenta)

Modelul de impozitare a salariilor cu cota unica si baza variabila

Acordarea drepturilor salariale in forma bruta si impozitul individual pe salariu:

-legea nr.32/'91 privind impozitul pe salarii=>14 trepte de impozitare+treapta impozitata cu 60% pt.partea din salarii care depasea o anumita limita.Se adopta globalizarea si regularizarea pentru impozitarea anuala cumulate a mai multor venituri din surse diferite cu o cota procentuala ceva mai ridicata,corespunzator treptei de venit annual global,cota care tine cont si de indicele de inflatie.D.p.d.v fiscal:veniturile din salarii- toate veniturile in bani/natura obtinute de o PF ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege,indiferent de perioada la care se refera,de denumirea veniturilor sau forma sub care se acorda, inclusive indemnizatiile pt. incapacitate temporara de munca.In practica s-a impus cota unica de impozitare a salariilor de 16%-se fac deduceri conform Codului Fiscal:-pt.persoanele aflate in intretinere/lunar(0,5x deducerea personala de baza de 200lei/luna).Suma deducerilor este de max 3xdeducerea personala de baza si in limitele venitului realizat.

Calculul salariului net

Elementul central pt. calculul impozitului pe veniturile din salarii este venitul lunar impozabil=VBC(venit baza de calcul)

VBC=SB(salariu brut)-CSI(contributii sociale individuale cumulate)-DP(deducere personala)-Ch.prof(cheltuieli profesionale)

VNL(venit net lunar)=SB-CSI

SN(salariul net)=SB-CSI-IS(impozitul pe salariu)

CSI=17% din SB;IS=16%xVBC

Baza de aplicare a cotelor contributiilor individuale o reprezinta de regula salariul brut (SB)-cota procentuala individuala a asig. pt somaj se aplica la SB de baza , la care se adauga alte sporuri cu character permanent,iar CAS nu se retine pt. prestatiile sociale.Contributia la asig.sociale de sanatate nu se plateste pt veniturile care nu se impoziteaza.

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit final lunar ce se calculeaza,se retine la sursa si se vireaza de catre platitorii de venituri.Impozitul lunar prevazut anterior se determina astfel:

a)la locul unde se afla functia de baza,prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul det. ca diferenta intre venitul net din salarii,calculate prin deducerea din venitul brut al contributiilor obligatorii aferente unei luni si urmatoarele:

-deducerea personala acordata pt luna respectiva

-cotizatia sindicala platita in luna respective

-contributiile la fondurile de pensii facultative,a.i. la niv. anului sa nu depaseasca echiv. in lei a 200 euro.

b)pt.veniturile obtinute in celelalte cazuri,prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul det. ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Deducerile personale=DP se calculeaza in functie de salariul brut:

DP=(250+100xNPI)xK,unde NPI=nr. pers. aflate in intretinere si K coeficientul de deducere(=1 pana la 1000,=1-(SB-1000)/2000 intre 1000-3000,=0 peste 3000)

Persoane in intretinere pot fi sotul/sotia,copiii,rude pana la grd 2 inclusiv,ale caror venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 250 lei lunar.Copiii in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intetinuti.

Elementul central al calculului impozitului pe salariu il reprezinta venitul impozabil (baza de calcul VBC)asupra careia se aplica cota unica procentuala de impunere.

Obligatiile fiscale ale salariatului %=CAS,1%=contrib. la fond de somaj,6,5%=CASS,facultative-1%=contrib.sindicala,3%=contrib. la fondul de pensii ocupationale.

Obligatiile fiscale ale angajatorului:19,5%CAS,6%CASS,2%fond somaj,0,4%fond accidente de munca,0,75%CCM(camera de munca),0,85%concedii si indemnizatii si facultative 4% fond de pensii ocupationale.

Contabilitatea si impozitarea profitului

-impozitul pe profit/venit de plata este recunoscut in contabilitate ca o datorie in limita sumei platite.In cazul in care suma platita este mai mare decat cea datorata , surplusul trebuie recunoscut ca creanta.-cont 441-impozit pe profit / venit.

Contabilitatea TVA

TVA se determina si se inregistreaza in contabilitate potrivit legii.Pt.agentii economici care comercializeaza marfuri/servicii la intern,TVA datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta dintre valoarea taxei exigibile (iesite/vandute) aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate(TVA colectata) si a taxei deductibile pt. cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila).In prezent aceasta cota este de 19%, numita cota standard,iar pt. anumite prduse si servicii speciale medicale aceasta cota este de 9%,numita si cota redusa.

In contabilitate evidenta TVA se tine pe Jurnale TVA in ordinea cronologica intrarii/iesirii lor-atat la cumparare(4426-TVAdeductibila) cat si la vanzare(TVA colectata),iar pt. utilizatorii externi(admin.financiare)formularul 300-decont de TVA.

Pentru toate cele 5 tipuri de TVA existente in contabilitatea financiara din tara noastra,s-a stability urmatoarea corelatie intre aceste conturi si anume:

Cand 4426>4427=4424 este TVA de recuperat,cand 4426<4427=4423 este TVA de plata,cand 4426=4427=0 este TVA nul.

Persoanele impozabile au obligatia de a intocmi autofacturi strict pentru scopuri de TVA,in cazul depasirii plafoanelor indicate.

Subventiile pentru investitii-sume cu titlu gratuit,nerambursabile si f.important,nepurtatoare de dobanda in scopul finantariiunor investitii pe termen lung.-cont 131-subventii pt. investitii,445-subventii,7584-venituri din subventii pentru investitii.

Contabilitatea altor impozite,axe si varsaminte assimilate

-cuprind:accize,impozit pe cladiri,pe terenuri,pe dividende,varsaminte din profitul net al regiilor autonome,taxa pe mijloace de transport,-evidenta lor se tine in conturi sint. de gr.II, fara a tranzita prin conturi de venituri si cheltuieli.

Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi

-cont 461-debitori diversi(A) si 462-creditori diversi (P)-tine evidenta crantelor si datoriilor entitatii fata de alti terti(altii decat personalul propriu,clientii si furnizorii).

461-debitori diversi-in debit se inregistreaza valoarea redeventelor pentru concesiuni, a locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care au fost emise facturi catre concesionari,locatari si chiriasi.

462-creditori diversi-in credit se inregistreaza datoriile fata de terti pe baza unor titluri executorii privind redeventele,locatiile de gestiune,chiriile,achizitiile de valori mobiliare nominalizate,diferentele de curs valutar favb./nefavb.evaluate cu ocazia lichidarii creditorilor.

Contabilitatea operatiunilor de regularizare si assimilate:

-cheltuieli inregistrate in avans-cont 471(A)-venituri in avans-cont 472(P)-operatiuni in curs de clarificare-cont 473 (A/P).

CAP.6-CONTABILITATEA TREZORERIEI

Trezoreria este ansamblul de operatii financiare sub forma baneasca,efectuate de stat cu scopul procurarii mijloacelor banesti de care are nevoie pentru acoperirea necesarului de cheltuieli prevazute in bugete.In afara de veniturile bugetare si cele extrabugetare,statul mai poate obtine si unele sume de bani sub forma de avansuri temporare de la bancile de emisiune prin emiterea de bonuri de tezaur sau prin imprumuturi pe termen scurt,interne sau externe,in conditiile in care veniturile bugetare si extrabugetare nu acopera cheltuielile prevazute in partea de cheltuieli ale bugetului.

Prin trezorerie se mai poate intelege si locul unde se pastreaza si respective administreaza tezaurul statului.

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta clara si la zi a existentei si miscarii actiunilor detinute la entitatile afiliate(titluri de plasament) ,altor investitii pe termen scurt,disponibilitatilor in conturi la banci/caserie,credite bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie.

Titlurile de plasament -sunt investitii pe termen scurt reprezentate de actiunile si obligatiunile emise si rascumparate in vederea realizarii unui excedent in termen scurt.Comisioanele si alte cheltuieli similare efectuate cu ocazia cumpararii titlurilor de plasament se inregistreaza in contab direct in cheltuielile ex.

Casa si conturi la banci: disponibilitati in lei si valute(devize),credite bancare pe termn scurt,inclusive dobanzile aferente,valorile de incasat,conturi curente,dobanzi de platit si de incasat,sumele virate sau depuse la banci in numerar sau prin mandate postale,pe baza de documente prezentate entitatii si neaparute inca in extrasele de cont-se inregistreaza in cont distinct.

Contabilitatea disponibilitatilor in valuta-se tine distinct pt. activitati fara scop patrimonial si activitati economice.Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contab.la cursul zilei BNR.Op.de vanzare-cumparare valuta se inregistreaza in contab. la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta,acreditive si depozite pe termen scurt in valuta,fara ca acestea sa genereze in contab. diferente de curs valutar.

La inchiderea ex.financiar diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie-titluri de stat in valuta,acreditive,depozite pe termen scurt in valuta, se inregistreaza in conturile de venituri sau cheltuielidin diferente de cus valutar.

Sumele depuse la banci sau sumele in numerar-puse la dispozitia personalului sau a tertilor,in vederea efectuarii unor plati in favoarea entitatii,se inregistreaza in contab. in conturi distincte.

Viramentele interne-se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti in conturile la banci,precum si intre conturile la banci si casieria entitatii.

Contabilitatea investitiilor pe termen scurt-evaluarea se face la costul de achizitie=pretul de cumparare,sau la valoarea stabilita potrivit contractelor incheiate intre parti.-grupa 50-clasa 5 de conturi

Contabilitatea operatiunilor de acoperire a fluxurilor de trezorerie impotriva riscurilor financiare-cea mai uzitata tehnica de protectie este acoperirea (hedg-ingul) care pp.desemnarea unuia sau mai multor instrumente de acoperire a.i. modificarea valorii juste a acestora sa compenseze total/partial modificarile valorii juste/fluxurilor de trezorerie aferente unui element acoperit.Consecinte:acoperirea valorii juste,acoperirea fluxurilor de trezorerie,acoperirea investitiei nete in entitati externe.Asadar hedgingul este un tratam. contabil special care urmareste cunoasterea concomitenta(cont121) ,imediata sau amanata a castigurilor si pierderilor aferente tranzactiei de acoperire si elementului acoperit.,care reprezinta un flux de trezorerie viitor aferent fie unui activ sau unei datorii detinute /tranzactii prognozate sau f.probabile.

Firmele nu mai sunt multumite doar cu protejarea expunerilor din bilant sau a angajamentelor ferme-se necesita si tranzactii prognozate:

-tranzactiile ferme au termene fixe si sunt cerute, spre deosebire de cele anticipate ,care nu au termene stabilite si sunt nesigure.

-riscul major legat de aranjamentele ferme este cel al variabilitatii fluxurilor viitoare de trezorerie din cauza modif. ratelor de schimb/dobanda, in schimb ce in cazul tranzactiilor prognozate variabilitatea fluxurilor este si mai mare ca urmare a riscului de pret si a celui de neincredere a tranzactiei.

Tratamentul contabil aferent op.de acoperire a fluxurilor de trezorerie impotriva riscurilor

-partea eficienta se recunoaste in capitalurile proprii pana cand elementul protejat afecteaza rezultatul net al perioadei.

-variatiile de valoare ale instrumentului de acoperire sunt recunoscute fie in capitalurile proprii,daca sunt asociate acoperirii eficiente a riscurilor,fie in rezultatul net al perioadei,daca acoperirea nu este eficienta

-variatiile de valoare ale instrumentului acoperit, care sunt inregistrate in capitalurile proprii, sunt reprezentate de minimul dintre castigurile/pierderile cumulate aferente instrumentului de acoperire si valoarea justa a modificarilor cumulate ale fluxurilor de trezorerie viitoare ale elementului acoperit.

-orice parte din profitul sau pierderea asociata instrumentului de acoperire considerate ineficienta va fi imediat reflectata in rezultatul perioadei sau in capitalurile proprii.

-un element specific exclus din dimensiunea castigului sau pierderii aferente fluxurilor de trezorerie ale instrumentului de acoperire va fi recunoscut in contul de profit sau pierdere al perioadei respective.

Principalele tipuri de operatiuni de acoperire a fluxurilor de trezorerie

-acoperirea riscului de schimb valutar;utilizarea unui contract de tip SWAP pt. a schimba o datorie cu rata fluctuanta cu o datorie cu rata fixa.

-creantele si imprumuturile intreprinderii-purtatoare de rate variabile ale dobanzii

-datoriile financiare purtatoare de rate flotante ale dobanzii si care nu sunt detinute pentru tanzactionare

-tranzactii prognozate ce au o expunere identificabila la riscul ratei dobanzii.

Contabilitatea conturilor la banci-grupa 51:acreditive in lei,cecuri de incasat,avansuri de trezorerie,dobanzi de incasat,lichiditatile si creditele bancare pe termen scurt si dobanzile aferente acestora.

Operatiuni prin Casa-grupa 53-plati in numerar,tichete si bilete de calatorie

Contabilitatea viramentelor interne-contul 581-este singurul cont existent in grupa 58-care functie de (A)-debit: sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezoreri;credit: sumele intrate dintr-un cont in altul de trezorerie.; nu au sold la sfarsitul zilei sau ex.financiar

CAP.7-CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Cheltuielile agentilor economici sunt definite ca fiind valori platite sau de platit in momentul in care se contracteaza obligatia financiara fata de furnizori pt.materiile prime primite,materiale,produse,produse finite,semifabricate,varia stocuri,chelt.cu personalul,amortizarile,ajustarile,provizioanele,decontari cu bugetul statului,alte cheltuieli financiare si extraordinare.

Pierderile-sunt reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii in cadrul fiecarui exercitiu financiar.

Dupa natura lor,cheltuielile se clasifica in :

-cheltuieli de exploatare-materii prime,materiale consumabile,materiale auxiliare,costul de achizitie al materialelor pentru ambalat nestocate si al obiectelor de inventar consummate trecute direct pe cheltuieli,costul energiei si apei consummate,valoarea animalelor si pasarilor,costul marfurilor vandute si ambulate

-cheltuieli financiare-pierderi din creante legate de participatii,cheltuieli privind investitiile financiare cedate,diferentele de curs valutar nefavorabile,cheltuieli privind , dobanzile pentru imprumuturile la banci pentru exercitiul financiar in curs, sconturi si reduceri acordate clientilor,pierderi din creante de natura financiara

-cheltuieli extraordinare-calamitati si alte evenimente extraordinare

-cheltuieli cu amortizarile,provizioanele si ajustarile-pentru depreciere sau pierdere de valoare,precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite,calculate potrivit legii,se evidentiaza distinct,in functie de natural or.

Toate conturile din clasa 6 sunt conturi cu functia contabila de active,deci incep sa functioneze prin a se debita in cursul fiecarei perioade de gestiune si se crediteaza provizoriu la sf. perioadei de raportare,iar rezultatul definitiv al ex. financiar se stabileste anual si reprezinta soldul final al contului 121 "Profit si pierdere".Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct in capitalurile proprii(cont 149) atunci cand nu sunt indeplinite conditiile pt. recunoasterea lor ca imobilizari necorporale (cont 201).

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

-grupa 61-cheltuieli cu intretinerea si reparatii,redevente,locatii de gestiune si chirii,prime de asigurare si cheltuieli cu studiile si cercetarile

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile,provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare.

-se supun amortizarii investitiile effectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie ,pe durata contractului de inchiriere;la expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si imobilizarii corespz. se cedeaza proprietarului imobilizarii.In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare.Daca o entitate recunoaste in valoarea contabila a unei imobilizari corporale costul unei inlocuiri partiale ,atunci ea scoate din evidenta valoarea contabila a partii inlocuite,cu amortizarea aferenta,daca dispune de informatii necesare.

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite

Impozitul pe profit este recunoscut ca datorie si cheltuiala in perioada careia ii este aferent:trebuie sa creeze o datorie(un activ) pt impozitele curente neplatite(platite in avans),beneficiul aferent unei pierderi fiscale reportate pt recuperarea impozitului platit pt. o perioada anterioara tb recunoscut ca activ.

Profitul contabil este profitul sau pierderea neta a unei perioade inainte de scaderea cheltuielilor cu impozitul.

Profitul impozabil(pierderea fiscala) este profitul (pierderea) unei perioade determinat in conformitate cu regulile stabilite de autoritatea fiscala si pe baza caruia este platit impozitul pe profit.

Cheltuiala cu impozitul (venitul din profit) reprezinta valoarea globala inclusa in determinarea profitului net sau a pierderii nete o perioada, in ceea ce priveste impozitul curent si cel amanat.

Impozitul current este valoarea impozitului pe profit platibil (recuperabil) in raport cu profitul impozabil (pierderea fiscala)pe o perioada.

Datoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit , platibile in perioadele viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare impozabile.

Creantele privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit ,recuperabile in perioade viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare deductibile,raportarea pierderilor fiscale nefolosite,reportarea creditelor fiscale nefolosite.

Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui active sau datorie din bilant si baza fiscala a acestora.

CAP.8-CONTABILITATEA VENITURILOR

Venitul contabil este generat atunci cand veniturile din activitatile curente si cheltuielile associate acestora sunt recunoscute in contul 121 "Profit si pierdere".Principiile de recunoastere si de independenta sunt cele care determina momentul in care are loc recunoasterea in contul profit si pierdere.Atunci cand o societate isi prezinta in mod intentionat rezultatele financiare sau conditia financiara ,sau ambele ,ea desfasoara o manipulare financiara. In general societatile se angajeaza in astfel de activitati cu scopul de a-si ascunde pb. operationale.

Cele 2 strategii de baza care fundamenteaza toate manipularile contabile sunt:

1.cresterea rezultatelor perioadei curente prin supraevaluarea veniturilor din activitatile curente si a castigurilor sau prin subevaluarea cheltuielilor

2.reducerea rezultatelor perioadei curente prin subevaluarea veniturilor din activitati curente sau supraevaluarea cheltuielilor.

Veniturile din activitati curente sunt def. ca fiind intrarea bruta a beneficiilor economice aparute in cursul normal al activitatii,din cursul unei perioade sau care se materializeaza in cresteri ale capitalurilor proprii,altele decat contributiile din partea participantilor la capital.

Standardul vizeaza tratamentul contabil al veniturilor din urmatoarele tipuri de activitati:

-vanzarea de bunuri

-prestarea de servicii

-utilizarea de catre altii a activelor entitatii purtatoare de dobanzi

-redevente

-dividende

Veniturile din activitati curente exclude:

-sume colectate in numele unor terti(ex.TVA)

-venitul afferent contractelor de leasing

-investitiile contabilizate prin punere in echivalenta

-contractele de asigurari

-modificarile valorii juste a activelor si datoriilor financiare

-recunoasterea initiala si modificarile valorii juste a activelor biologice

Valoarea justa este suma pt. care un activ poate fi tranzactionat sau o datorie decontata, intre parti interesate, in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii obiective.

Randamentul efectiv al unui activ este rata dobanzii necesara pt. actualizarea fluxurilor viitoare de intrari de numerar,preconizate sa apara de-a lungul duratei de viata a activului,pt. a egala valoarea contabila initialaa activului.

Vanzari plus service se refera la situatia in care pretul de vanzare al unui produs include o suma pt service ulterior,iar partea de venituri aferenta efectuarii service-ului este inregistrata in avans de-a lungul perioadei in care este efectuat service-ul.

Onorariile pt. serviciile financiare sunt recunoscute imediat ca venituri, numai daca au fost inregistrate la valoarea lor justa si sunt parte integranta a randamentului efectiv al unui instrument financiar.

Onorariile de angajament aferente imprumuturilor initiate direct sunt inregistrate in avans si recunoscute ca ajustari ale ratei efective a dobanzii sau sunt recunoscute ca venit la data expirarii premature a angajamentului.

Venituri din dobanzi sunt recunoscute periodic si proportional pe baza randamentului efectiv al activului,folosind rata efectiva a dobanzii.

Redeventele sunt recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente economice, respective fondul commercial al contractelor relevante.

Dividendele sunt recunoscute numai in momentul in care este stabilit nivelul si dreptul de a primi plata acestora

Acordurile de recumparare apar atunci cand o entitate vinde bunuri si imediat incheie un contract pentru recumpararea lor la o data ulterioara.

Incertitudinea legata de colectarea /incasarea unor sume care sunt deja incluse in venituri din activitati curente este tratata ca o cheltuiala,sau mai precis ca o ajustare a veniturilor.

Artificii de manipulare financiara a veniturilor din activitati curente

-se refera la posibilitatea de a transfera rezultatele intr-o alta perioada in care acestea ar putea fi necesare:

1.inregistrarea V indoielnice sau inregistrarea premature a unor V:V aferente unor servicii inca neprestate,V anterior expedierii sau inainte ca beneficiarul sa obtina controlul produselor,V pt. elementele pt. care clientului nu i se solicita efectuarea platii;V din vanzari fictive catre partile affiliate

2.inregistrarea unor venituri fictive:V care in realitate sunt credite,V din vanzari care nu beneficiaza de fond economic,V din activitatea curenta a unor rabaturi acordate de furnizori,V care au fost incorect retinute/neinregistrate curente,inaintea unei fuziuni

3.inregistrarea castigurilor singulare in scopul cresterii V:castigul din investitii ca V din active. Curente,V din investitii ca V din active.curente,subevaluarea deliberate a activelor rezultand recunoasterea unui castig din vanzare,reclasif. Conturilor bilantiere in scopul crearii de venituri,inregistrarea V /castigului din investitii ca o reducere a cheltuielilor

4.transferarea V in perioade viitoare de gestiune:crearea de rezerve reluate si raportate ca V in perioadele ulterioare,neinregistrarea V din active. curente inainte de o achizitie si apoi raportarea acestora in perioade ulterioare de gestiune.

Legislatia cu privire la venituri spune ca:castigurile sau pierderile legate de emiterea , rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii nu vor fi recunoscute in contul de profit si pierdere.Contravaloarea primita sau platita in urma unor astfel de op. este recunoascuta direct in capitalurile proprii si se prezinta distinct in bilant in Situatia modificarilor capitalului propriu:castigurile in contul 141, pierderile in 149.