Abordarea procesului de comunicare

Abordarea procesului de comunicare

Abordarea procesului de comunicare are in vedere urmatoarele:

- Persoanele relevante –

Auditorul trebuie sa stabileasca persoanele relevante care sunt insarcinate cu guvernanta si carora urmeaza sa le comunice aspectele de audit care sunt de interes pentru ele.

Structura guvernantei variaza de la o tara la alta reflectand cadrul cultural si juridic.

Functia de supraveghere si functia de conducere pot fi separate din punct de vedere legal :

consiliul de supraveghere- atributii non executive;

consiliul de conducere – atributii executive;

In alte tari ambele functii reprezinta responsabilitatea juridica a unui singur consiliu unitar putand exista si un Comitet de audit.

Pentru a identifica persoanele relevante, auditorul face uz de rationamentul profesional.

Va lua in consideratiune responsabilitatile legale ale persoanelor.

Cand structura guvernantei unei entitati nu este bine definita sau cei insarcinati cu guvernanta nu sunt clar identificati de circumstantele misiunii de audit sau de catre legislatie, auditorul va ajunge la un acord cu entitatea in ceea ce priveste persoanele carora le va comunica aspectele de audit.

In vederea evitarii unor neintelegeri, printr-o scrisoare de misiune se poate stabili modul de comunicare si evidentia faptul ca auditorul nu este obligat sa proiecteze proceduri de audit in acest sens.

Scrisoarea de misiune poate sa mai contina :

forma in care vor fi comunicate orice aspecte de audit care sunt in interesul guvernantei;

identificarea persoanele relevante carora le va fi comunicate aceste aspecte;

identificarea oricaror aspecte specifice de audit convenite a fi comunicate.

Eficienta comunicarii este sporita de dezvoltarea unor relatii de lucru constructive si in timp cu mentinerea atitudinii de interdependenta profesionala si obiectivitate.

Problemele de audit de interes pentru guvernanta care apar in urma auditarii situatiilor financiare si pe care auditorul le va comunica celor insarcinati cu guvernanta, pot fara a fi limitative, sa includa urmatoarele aspecte:

abordarea si aria de cuprindere a auditului financiar, inclusiv orice limitari care sunt posibile sa apara, sau orice alte cerinte suplimentare;

Analiza: O tehnica extrem de pretioasa:Reformularea spuselor clientului Analiza: Mediul de faceri european

selectarea sau modificarea politicilor si practicilor contabile importante care au, sau ar putea avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare ale entitatii;

efectul potential asupra situatiilor financiare al oricaror riscuri de fond si expuneri semnificative, cum ar fi litigiile pe rol, care, in mod obligatoriu sunt prezentate in situatiile financiare;

ajustari de audit, inregistrate sau nu de catre entitate, care au sau ar putea avea un impact de fond asupra situatiilor financiare ale entitatii;

incertitudini importante legate de evenimente si conditii care pot pune la indoiala in mod semnificativ capacitatea entitatii de a continua activitatea;

dezacorduri cu conducerea entitatii care, individual sau cumulate, pot fi relevante pentru situatiile financiare ale entitatii sau pentru raportul auditorului. Comunicarile referitoare la aceste dezacorduri vor include si aspecte referitoare la solutionarea sau nesolutionarea problemei, precum si importanta acesteia.

modificarile preconizate a fi operate in raportul auditorului;

alte aspecte considerate a fi de interes pentru cei responsabili cu guvernanta, cum ar fi: carente semnificative ale controlului intern, incertitudini in ceea ce priveste integritatea conducerii, eventuale fraude care o implica

orice alte probleme asupra carora s-a convenit in misiunea de audit.

- Momentul comunicarii –

Auditorul va comunica in timp aspectele de audit care sunt in interesul guvernantei pentru a putea fi luate masurile corespunzatoare.

Momentul adecvat al comunicarii va fi stabilit cu persoanele insarcinate cu guvernanta, dar auditorul poate comunica si mai devreme de termenul anterior stabilit.

- Forme de comunicare –

Scrisa si,

Orala

Decizia formei de comunicare o ia auditorul avand in vedere:

marimea, structura operationala, forma de constituire juridica si procesele de comunicare care caracterizeaza entitatea ce urmeaza a fi auditata;

natura, gradul de sensibilitate si importanta aspectelor ce urmeaza a fi comunicate;

angajamentul cu privire la intalnirile periodice;

contactul si dialogul continuu pe care auditorul il are cu persoanele respective.

Daca comunicarea are loc in mod oral, auditorul consemneaza in documentele de lucru atat problemele comunicate cat si raspunsurile primite. Pot da nastere la procese verbale. In anumite circumstante se recomanda ca auditorii sa confirme in scris orice comunicari orale.

In mod normal, auditorul va discuta initial cu conducerea aceste aspecte de audit, exceptand cazurile in care acele probleme vizeaza competenta sau integritatea conducerii.

Daca auditorul considera ca fiind necesara o modificare a raportului sau de audit, in concordanta cu prevederile ISA 700 “Raportul auditorului asupra situatiilor financiare”, eventualele comunicari realizate anterior de catre auditor celor insarcinati cu guvernanta nu pot reprezenta un substitut al modificarilor raportului, considerate ca fiind necesare de catre auditor.

De asemenea, auditorul trebuie sa evalueze daca problemele de audit de interes pentru guvernanta comunicate anterior afecteaza situatiile financiare ale exercitiului financiar curent.

In acest caz, auditorul va decide daca subiectul in cauza continua sa reprezinte o problema de interes pentru guvernanta si daca este necesar sa o comunice din nou celor insarcinati cu guvernanta.

- Confidentialitate –

Organismele profesionale nationale (CAFR), legislatia sau reglementarile pot impune obligatii de confidentialitate care vor restrictiona comunicarea de catre auditor a aspectelor de audit care sunt in interesul guvernantei. Auditorul are obligatia de a face referiri la astfel de cerinte, legi sau reglementari.

Conflictele potentiale cu obligatiile etice si legale ale auditorului in ceea ce priveste confidentialitatea si raportarea pot lua dimensiuni dramatice, motiv pentru care in astfel de situatii auditorul poate sa apeleze la consultanta juridica.

- Legi si reglementari –

Cerintele organismelor profesionale (CAFR), legislatia sau reglementarile pot obliga auditorul sa comunice problemele de audit de importanta pentru guvernanta. Aceste cerinte suplimentare de comunicare nu sunt acoperite de ISA 260, totusi ele pot afecta continutul, forma si durata comunicarilor catre cei insarcinati cu guvernanta.