Realizarea protectiei impotriva coroziunii si a aderentei armaturilor postintinse

REALIZAREA PROTECTIEI IMPOTRIVA COROZIUNII SI A ADERENTEI ARMATURILOR POSTINTINSE

Reguli generale

1. La elementele si constructiile din beton precomprimat cu armaturi postintinse este obligatorie realizarea unui sistem de protectie permanenta a armaturilor pretensionate.

In functie de procedeul de pretensionare adoptat, protectia permanenta poate fi:

a) cu realizarea aderentei dintre armatura pretensionata si beton;

b) fara realizarea aderentei dintre armatura pretensionata si beton.

Aplicarea prin injectare a unor sisteme de protectie permanenta cu alte materiale (bitum, rasini epoxidice etc.) decat cele prevazute in anexa 13, precum si a unor tehnologii speciale de injectare (de exemplu vacuumare) se va face pe baza de reglementari speciale sau agrement tehnic care vor include si conditiile de control si acceptare.

Consistenta materialelor speciale va fi astfel incat, prin eventuala patrundere a apei sub presiune in canale, sa nu se produca dislocarea acestor materiale.

Indiferent de tipul protectiei armaturii pe traseu, zona ancorajelor va fi protejata suplimentar cu mortar sau materiale sintetice, carora li se va asigura o buna legatura cu zonele pe care le protejeaza si o compactitate ridicata

O atentie deosebita la protectia de capat de va acorda ancorejelor cu bulb, sau bucle pe dorn.

Protectiile temporare ale armaturilor care se prevad sa se pastreze si dupa realizarea celor permanente pe baza de ciment, vor fi indicate in caietul de sarcini in urma probelor efectuate de un institut (laborator) de specialitate, prin care sa se confirme ca nu sunt afectate aderenta si protectia impotriva coroziunii.

2. Intervalele de timp in care trebuie realizata protectia permanenta se vor stabili pe baza prevederilor de la pct. 5.3. In acest interval de timp se va evita corodarea armaturii, prin una sau mai multe din urmatoarele masuri:

- impiedicarea patrunderii apei in canale;

- evacuarea apei patrunse accidental in canale, prin orificiile de golire prevazute in punctele de cota minima ale traseelor si suflare de aer comprimat;

- protejarea prin invelire a portiunii exterioare a fasciculelor.

3. In situatiile exceptionale in care se apreciaza ca termenul de realizare a protectiei nu poate fi respectat, se va cere avizul proiectantului asupra masurilor de protectie ce se vor adopta.

4. In anotimpurile reci si umede se va evita introducerea fasciculelor in canale anterior betonarii. In acest caz se vor lua masuri pentru a se evita corodarea tecilor de otel.

5. Operatiile de realizare a protectiei armaturilor pretensionate se vor face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre + 5^oC si + 30^oC.

In cazul in care temperaturile nu se inscriu in limitele mentionate, protectia armaturilor se poate face numai cu respectarea unor masuri speciale, care vor fi avizate de proiectant.

6. Sistemele de protectie anticoroziva a suprafetei elementelor din beton precomprimat se vor adopta si executa pe baza prevederilor din instructiunile tehnice C 170-87 si din partea A a prezentului cod de practica.

Injectarea

7. Este obligatorie stabilirea compozitiei amestecului (pasta de ciment) pentru injectare, pe baza unor incercari preliminare de laborator autorizat privind determinarea caracteristicilor amestecului. Determinarea caracteristicilor amestecului se face conform prevederilor din anexa 13. Se vor respecta urmatoarele reguli:

- incercarile se vor efectua pe cel putin doua probe diferite de ciment, prelevate din lotul de ciment aprovizionat;

- pentru toate amestecurile se vor reproduce strict aceleasi conditii (malaxare, temperatura etc.);

- fluiditatea amestecului pentru injectare va fi cuprinsa in limitele 3525 secunde. Limita de 35 secunde poate fi depasita daca exista certitudinea ca nu se produc obturari (canale de lungime redusa, diametre mari);

- rezistenta minima la compresiune a amestecului de injectare va fi de minimum 20 N/mm² la 7 zile.

Se recomanda ca inainte de inceperea injectarii sa se asigure utilajul si dispozitivele de rezerva necesare (malaxor, pompa de ijectare, furtune, sarme pentru desfundat etc.) pentru o eventuala interventie la toate punctele de acces ale fasciculului.

De asemenea, se va elimina orice neetanseitate a pompei si racordurilor care poate conduce fie la introducerea aerului in canal, fie la obturarea in timpul injectarii.

Tipul si caracteristicile utilajelor produse in tara sunt date in anexa 5.

Nu se vor folosi procedee la care injectarea amestecului se face cu ajutorul aerului comprimat.

9. Pregatirea ancorajelor in vederea injectarii se va face tinand seama de prevederile proiectului.

Taierea capetelor sarmelor ce ies din ancoraj se va face in conformitate cu prevederile de la pct. 7.36.

Etansarea zonei ancorajelor in vederea injectarii se va face fie cu mortar, beton sau rasina epoxidica, fie cu un capac metalic si garnitura de etansare fixat de placa metalica de sub ancoraj.

Ambele variante trebuie sa permita cuplarea sigura si etansa a furtunului prin care se face alimentarea cu pasta de ciment si intreruperea circuitului sub presiune

In acest scop se pot utiliza fie bucati de furtun sau teava din material plastic care se stranguleaza la terminarea injectarii, fie robineti.

10. Inainte de injectare se va proceda la spalarea canalului precum si la verificarea etanseitatii si continuitatii lui, folosind apa sub presiune sau aer comprimat trecut prin filtru de ulei. Spalarea va fi mai intensa daca sarmele au fost protejate cu ulei emulsionabil. Aceste operatii se vor face cu cel putin 15 minute inainte de inceperea injectarii, in cazul canalelor captusite si cu cel putin 60 minute, in cazul canalelor necaptusite. Orice neetanseitate constatata va fi reparata inainte de inceperea injectarii.

Referat: Valori ale afacerilor in dificultate Referat: Riscul in asigurari

Eliminarea apei se recomanda a se face cu aer comprimat, daca nu au fost prevazute orificii de scurgere in punctele cele mai de jos ale canalului.

11. La fasciculele orizontale introducerea amestecului de injectare se face prin:

- Axa ancorajului pentru fascicule rectilinii sau cu denivelari mici. La lungimi mai mari de 30 m, pentru cazul canalelor necaptusite si 40 m pentru canalele captusite, se vor prevedea racorduri intermediare de control, interventie sau continuare a injectarii;

- Racorduri de injectare amplasate in punctul cel mai de jos al canalului, in cazul fasciculelor cu traseu curb; distanta intre racorduri nu va depasi 20 m.

12. La fasciculele verticale sau oblice, introducerea amestecului de injectare se face prin axa ancorajului de la parte inferioara a fasciculului.

Se recomanda ca la fascicule cu lungimea mai mare de 25 m sa se prevada racorduri de control al umplerii sau de injectare in caz de necesitate (de exemplu cand pompa nu poate realiza presiunea necesara pentri intreaga inaltime a canalului).

La fascicule verticale sau oblice se vor prevedea racorduri de reinjectare amplasate la o distanta cuprinsa intre 1,5 si 3 m de ancorajul superior.

13. La fasciculele cu un capat ancorat prin inglobare in beton, modul de amplasare, in aceasta zona, a racordurilor de injectare sau control, trebuie sa garanteze umplerea pana la contactul cu betonul in care este ancorat fasciculul.

14. In cazul elementelor realizate din boltari se recomanda sa se prevada cel putin cate un racord de control pe traseul fiecarui fascicul.

15. Introducerea amestecului pentru injectare in canale se va face cu respectarea urmatoarelor reguli:

a) Injectarea se va face cu pompe prevazute cu memebrana, snec sau piston.

b) Accesul in canal se va face continuu si lent (6-12 m/min), toate racordurile in lungul canalului fiind la inceput libere. Se va avea grija deosebita ca prin pompare sa nu se introduca aer odata cu amestecul. Racordurile vor fi astupate pe masura ce amestecul ajunge in dreptul lor.

c) In functie de modul de desfasurare a injectarii la primele fascicule, se poate avea in vedere o reducere a fluiditatii amestecului.

d) Dupa ce fluiditatea amestecului iesit prin ultimul orificiu este apropiata de cea determinata initial, se va astupa si acest orificiu si se va mari presiunea cu circa 3 barr peste presiunea de injectare a amestecului; aceasta suprapresiune se va mentine constanta timp de circa 2 minute in cazul canalelor captusite, si de circa 3 minute in cazul canalelor necaptusite.

In cazul utilizarii aditivilor expansivi, suprapresiunea se poate reduce la 2 barr iar durata va fi de un minut. In acest caz fie se vor utiliza dopuri din materiale poroase care sa permita eliminarea apei separata din amestecul de injectare, fie racordurile vor fi lasate libere intr-o prima etapa si astupate ulterior.

e) Canalele care comunica intre ele vor fi injectate simultan sau unul dupa altul fara intrerupere, trebuind sa existe certitudinea umplerii complete a tuturor canalelor.

In acest caz se recomanda, la prepararea amestecului pentru injectare, folosirea aditivilor intarzietori, in scopul usurarii operatiei de introducere a amestecului trecand de la un canal la altul.

f) Dupa aproximativ 45 minute de la injectare, se va proceda obligatoriu la reinjectare, respectandu-se aceleasi conditii ca la injectare; cantitatea de amestec introdusa la reinjectare va fi de maximum 10% din cea introdusa la injectare (inainte de racordarea pompei, accesul va fi desfundat cu o tija metalica adecvata).

Se poate renunta la reinjectare in cazul utilizarii unor aditivi adecvati.

g) Reinjectarea fasciculelor verticale sai oblice se va face prin racordurile prevazute special in acest scop (pct. 12.). Se recomanda efectuarea reinjectarii chiar in cazul utilizarii unor aditivi expansivi.

Intervalul de timp la care se va face reinjectarea va fi de aproximativ 45 minute de terminarea injectarii. Se recomanda ca la primele canale injectate sa se faca doua sau trei reinjectari, la diverse intervale de timp, pentru a se stabili intervalul optim de reinjectare, dupa care efectul sedimentarii amestecului de injectare devine neglijabil. In cazurile exceptionale in care nu s-a reusit efectuarea reinjectarii prin racordul special prevazut (pct. 12.), operatia respectiva se va face prin axa conului superior, permitandu-se evacuarea apei separate la partea superioara.

Cantitatea de amestec introdusa la reinjectare nu va depasi sensibil cantitatea necesara pentru inlocuirea golului format prin sedimentare.

h) La circa 24 ore dupa terminarea operatiei de injectare toate golurile ramase la orificiile racordurilor de injectare, golire sau control, vor fi umplute cu mortar de ciment, pana la fata betonului sau pana la capatul tevii racordului. O atentie deosebita se va acorda acestei operatii la fasciculele cu inclinari mari la capete si la cele vertical.

Tevile metalice ale racordurilor de acces se vor indeparta sau proteja, in cazul in care exista pericolul ca prin coroziune betonul sa fie deteriorat.

16. Pentru controlul calitatii amestecului de injectare se vor efectua urmatoarele probe conform anexei 13:

- determinarea fluiditatii la fiecare sarja de amestec;

- determinarea sedimentarii si a rezistentei la compresiune odata pentru toate fasciculele injectate intr-un schimb. in aceleasi conditii.

Rezultatele obtinute se vor inscrie in fisa de injectare intocmita conform modelului din anexa 14.

Injectarea pe timp friguros

17. Daca in perioada in care se fac injectarea si intarirea amestecului de injectare, temperatura mediului ambiant poate cobori sub + 5^oC, este obligatorie izolarea elementelor de atmosfera exterioara, cu ajutorul unor constructii sau amenajari auxiliare, incalzite la o temperatura minima de + 5^oC, cu aer cald, registre de tevi cu apa calda sau abur, raze infrarosii, rezistente electrice etc.

Injectarea se va efectua dupa minimum 48 ore de la inceperea incalzirii.

Incalzirea trebuie sa continue cel putin 48 ore dupa terminarea operatiei de injectare, in functie si de temperatura exteriora.

Pe toata perioada de incalzire se va masura, din 6 in 6 ore, temperatura realizata; valorile obtinute se vor inscrie in coloana de observatii din fisa de injectare.

Se recomanda ca in toate cazurile in care injectarea se face in perioade foarte reci, sa se utilizeze amestecuri rezistente la inghet, verificate prin probe de laborator, care sa confirme ca nu are loc cresterea volumului dupa mentinerea timp de 36 ore la temperatura de + 2^oC+ 5^oC si apoi coborarea rapida a acesteia la - 20^oC.

De regula, un volum de pori de 6-10% asigura obtinerea unui amestec rezistent la inghet.

1 La fasciculele la care se prevede ca injectare se va face pe timp friguros, se vor lua masuri sporite de impiedicare a patrunderii apei in canale, cu incepere de la pozarea fasciculelor si pana la efectuarea operatiei de injectare. Se recomanda ca la aceste fascicule sa se prevada orificii in punctele inferioare, orientate in jos sau lateral, astfel ca eventuala apa patrunsa sa se poata evacua liber.

In cazul in care, cu toate masurile luate, se constata totusi ca a patruns apa in canale, aceasta trebuie sa fie evacuata imediat cu ajutorul aerului comprimat, in toate cazurile in care se foloseste aerul comprimat, acesta va fi trecut prin filtrul de ulei.

19. Inainte de injectare se va proceda la verificarea continuitatii canalelor, pentru a se detecta eventualele blocari datorate formarii unor dopuri de gheata; aceasta verificare se va face obligatoriu numai cu aer comprimat, deoarece in cazul utilizarii apei, evacuarea acesteia din canalele obturate este foarte anevoioasa. Se interzice utilizarea, in acest scop a aburului.

In cazul in care se constata existenta unui dop de gheata se va introduce aer comprimat incalzit, atat in canalul obturat, cat si in cele alaturate (neobturate), pana la asigurarea continuitatii canalului (prin topirea completa a ghetii), fapt care se verifica prin iesirea libera a aerului prin capatul opus. Este interzisa incalzirea armaturii pretensionate prin trecerea unui curent electric.

In ziua injectarii, se va proceda la spalarea si incalzirea peretilor canalelor si la topirea eventualelor resturi de gheata ramase in canale. In acest scop, canalele se vor umple cu apa incalzita la 3040^oC, care se va mentine in canale timp de circa 15 minute. Aceasta operatie se va efectua de minimum doua ori.

Introducerea apei calde se va face numai in acele canale pentru care exista certitudinea ca vor fi injectate in aceeasi zi.

In cazul in care, din motive exceptionale, unele canale spalate nu pot fi injectate in aceeasi zi, este necesara evacuarea integrala a apei din aceste canale, utilizandu-se aer comprimat incalzit.

20. La pregatirea si introducerea amestecului de injectare se vor respecta prevederile din anexa 13, cu urmatoarele masuri suplimentare:

- apa de amestecare va avea o temperatura intre + 30^oC si + 40^oC;

- amestecul va avea o temperatura de cel putin + 20^oC in momentul introducerii in canal;

- se vor utiliza aditivi antrenori de aer care sporesc volumul de pori al amestecului, imbunatatind comportarea la inghet.

21. Pentru controlul calitatii executiei lucrarilor de injectare pe timp friguros se vor executa probele si documentele prevazute la pct. 17.

Protejarea armaturilor pretensionate exterioare

22. La elementele sau constructiile din beton precomprimat la care se prevede ca armatura de pretensionare, aflata la exteriorul sectiunii, sa aiba aderenta cu betonul, prin proiect se va prevedea cel putin modul de punere in opera a betonului sau a mortarului de protectie, marca mortarului sau a betonului, grosimea stratului, gradul de impermeabilitate.

23. Betonul sau mortarul de protectie trebuie sa fie continuu si cat mai compact (de exemplu, pentru beton, gradul de impermeabilitate cel putin ), iar rezistenta se recomanda sa fie egala cu cea a betonului din elemente si cel putin C 25/20, respectiv M 300.

24. Grosimea stratului de acoperire cu mortar sau beton se va lua in functie de agresivitatea mediului, pe baza prevederilor din instructiunile tehnice C 170-87 si din partea A a prezentului cod de practica.

Pentru cazurile necuprinse in aceste reglementari se va cere avizul unui institut sau laborator de specialitate.

25. La elementele la care fata opusa celeia pe care este plasata armatura pretensionata vine in contact cu lichide sau cu materiale agresive, se vor lua masuri - incepand cu fazele premergatoare pretensionarii - ca protectia armaturii sa se faca dupa remedierea neetanseitatii betonului. Renuntarea la aceasta prevedere se poate face numai pe baza unor reglementari speciale.

26. La elementele sau constructiile la care protectia armaturii exterioare este prevazuta sa se faca prin torcretare, operatiile se vor face in conformitate cu instructiunile C130-78 si cu respectarea urmatoarelor:

a) La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se vor folosi numai cimenturile enumerate la pct. 1.3. din anexa 13.

b) La stabilirea sortului granular al nisipului si a dimensiunii maxime a granulei de agregat se va tine seama si de distanta minima libera dintre doua sarme alaturate si de grosimea stratului de protectie.

c) La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare la lucrari din beton precomprimat nu se vor folosi aditivi.

d) Se va efectua o curatire ingrijita a suprafetei, eventual prin sablare; adca exista urme de rugina, acestea vor fi indepartate de pe armatura; dupa sablare se va efectua curatirea suprafetei cu un jet de aer. Daca armatura a fost protejata temporar, de exemplu cu lapte de ciment sau cu alte substante de protectie temporara care reduc aderenta, acestea se vor indeparta prin procedeul care se dovedi mai eficient (sablare, jet de apa ori aer comprimat etc.). Daca se prevede ca protectia temporara sa se pastreze, curatirea se va face cu procedee care sa nu conduca la degradarea ei.

e) Aplicarea mortarului prin torcretare la protejarea armaturilor infasurate sub tensiune pe recipienti se va face, de regula, dupa umplerea cu apa a acestora, eliminarea tuturor pierderilor si realizarea, in masura in care este posibil, a presiunii maxime de apa ce se dezvolta in exploatare. Recipientul nu se va goli pana la obtinerea rezistentei prescrisa prin proiect pentru torcret. Pentru aplicarea prevederilor acestui punct fara a intarzia protectia prin torcret este necesar sa se asigure conditiile necesare umplerii cu apa inainte de efectuarea precomprimarii prin infasurare.

27. Protectia prin torcretare a armaturilor la tuburile din beton precomprimat executate in fabrici se va face pe baza prevederile specifice tehnologiei folosite.

2 Protectia armaturilor cu beton sau mortar turnat se va prevedea in proiect si se va realiza numai pe baza unor experimentari prealabile, prin care sa se stabileasca detaliile de executie in functie de conditiile specifice (diatanta intre armaturi, posibilitate de compactare, aderenta de stratul suport etc.).

29. Sistemele de protectie anticoroziva a suprafetei straturilor aplicate prin torcretare sau turnare se vor adopta si executa pe baza prevederilor din instructiunile tehnice C 170-87 si din partea a a prezentului cod de practica.

Pentru cazurile necuprinse in reglementarile mentionate se va cere avizul unui institut sau laborator de specialitate.

Protectia ancorajelor

30. Protectia ancorajelor se va asigura prin:

- acoperire suficienta cu beton

- compactitate ridicata a betonului de acoperire

- peliculizari prealabile

- alte protectii (capsulare si injectare, capsulare si gresare).