I. Conceptia realizarii protectiei N.B.C.

1. GENERALITATI

Protectia N.B.C. (nucleara, biologica si chimica ) reprezinta actiunea de ocrotire a salariatilor pe timp de conflict armat impotriva efectelor A.D.M. (armelor de distrugere in masa), iar pe timp de pace impotriva E.A.D.A. (emisii altele decat atacul cu arma nucleara, biologica sau chimica )  si S.C.T.I. (substantelor chimice toxice industriale).

Armele de distrugere in masa sunt acele arme care, folosite de agresor, determina un volum mare de distrugeri de bunuri materiale (distrugeri de cladiri, constructii, utilaje, instalatii, mijloace de transport etc.) precum si un numar mare de victime in randul salariatilor si animalelor neprotejate.

Altfel spus, protectia N.B.C. reprezinta actiunea de ocrotire a salariatilor(populatiei) impotriva contaminarii radiologice, biologice si chimice si se asigura prin mijloace speciale de protectie individuala, colectiva si prin alte masuri tehnice si organizatorice, care se realizeaza din timp de pace, cu prioritate in zonele de risc nuclear, chimic sau biologic.

Agentii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligatia de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili masurile de prevenire si de protectie necesare, de a asigura instiintarea autoritatilor publice, alarmarea si protectia populatiei afectate.

Daca posibilitatea contaminarii radiologice, biologice si chimice ca urmare a intrebuintarii A.D.M. este in mod curent conditionata de existenta unui conflict armat, a unui razboi, accidentul nuclear, chimic, poluarea accidentala, izbucnirea unor epidemii sau epizootii, constituie evenimente imprevizibile cauzate de avarierea sau deteriorarea unor instalatii, a unui utilaj sau mijloc de transport etc. sau intentionat de catre teroristi si duc la eliberarea in mediul inconjurator a unor substante care pot avea impact deosebit de grav asupra populatiei cat si asupra mediului.

Pentru a diminua efectele unor astfel de evenimente este necesar a se realiza un ansamblu de masuri si actiuni, unele de specialitate care intra in competenta organismelor militare, de protectie civila si unor institutii civile de specialitate si altele care trebuie cunoscute si respectate de catre populatie.

Conform Legii Protectiei Civile cap. VI „prevenirea si protectia populatiei si bunurilor materiale impotriva efectelor armelor conventionale, nucleare, biologice sau ale dezastrelor se asigura printr-un ansamblu de masuri constand din: instiintare si alarmare, evacuare, adapostire, protectie nucleara biologica si chimica (N.B.C.), mascare, camuflare si alte masuri tehnice si organizatorice specifice”.

2. PROTECTIA N.B.C. IN SITUATII DE CONFLICT ARMAT

PROTECTIA NUCLEARA

Protectia nucleara se impune ca urmare a intrebuintarii de catre agresor armei nucleare.

Arma nucleara se bazeaza pe actiunea distructiva a imensei cantitati de energie care se degaja in timpul exploziei nucleare. Efectul ei vatamator poate intrece de sute de mii de ori efectul vatamator al celei mai puternice munitii incarcate cu substante explozive obisnuite.

Arma nucleara este cel mai puternic mijloc de distrugere in masa, capabil sa produca intr-un timp scurt, pierderi mari in oameni, distrugeri la constructii, bunuri materiale, distrugeri si blocari de adaposturi, distrugeri si avarii la retelele electrice, de gaze, apa, termoficare, canal, telecomunicatii, contaminare radioactiva pe suprafete de teren foarte mari. Aceste distrugeri se produc datorita actiunii factorilor distructivi ai exploziei nucleare: unda de soc, emisiunea de lumina, impulsul electromagnetic, radiatia penetranta si contaminarea radioactiva.

Pentru protectia impotriva efectelor factorilor distructivi ai exploziei nucleare trebuie sa retinem urmatoarele :

Impotriva armei nucleare ne protejam prin adapostire;

Nu trebuie sa privim spre sfera de foc;

Ne adapostim numai dupa constructii solide sau obstacole naturale;

Nu stam in picioare, expusi la explozie;

Orice obstacol micsoreaza sub limitele periculoase actiunea factorilor distructivi ai exploziei nucleare;

Impotriva contaminarii radioactive ne protejam daca impiedicam contactul prafului radioactiv cu organismul.

PROTECTIA CHIMICA

Protectia chimica se impune ca urmare a intrebuintarii de catre agresor a armei chimice.

Arma chimica este tot un mijloc de distrugere in masa care se bazeaza pe folosirea S.T.L. (substantelor toxice de lupta) in scopul nimicirii in masa a oamenilor (salariatilor) si animalelor.

Substantele toxice de lupta sunt compusi chimici care folositi in lupta pot vatama oamenii (salariatii) si animalele neprotejate si contamineaza aerul, terenul, constructiile, imbracamintea, produsele alimentare, furajele, apa, facandu-le periculoase pentru viata.

Dupa modul cum actioneaza asupra fiintelor vii S.T.L. sunt:

S.T.L. neuroparalitice – actioneaza asupra sistemului nervos si sunt cele mai periculoase pentru ca produc moartea in cel mai scurt timp (sarin, soman, tabun, Vx.);

S.T.L. vezicante – ataca pielea si produc rani greu vindecabile  (iperita, levizita, azotiperita);

S.T.L. toxice generale - ataca unele tipuri de celule vitale si sisteme enzimatice (acid cianhidric, clorcian);

S.T.L. sufocante - ataca caile respiratorii producand sufocarea oamenilor (fosgen, difosgen, clor);

S.T.L. iritante - care dupa organele pe care le afecteaza sunt iritant lacrimogene (CS, cloracetofenona, cloropicrina) si iritant stranutatoare (adamsita, difenilcianarsina);

S.T.L. psihochimice - actioneaza asupra psihicului uman (L.S.D.-25, BZ. mescalina).

Ca atare, populatia (salariatii) poate fi afectata pe trei cai: pe cale respiratorie, pe cale cutanata, (prin caderea substantei toxice pe pielea descoperita sau contactul cu materiale contaminate) si prin ingerare odata cu produsele alimentare sau apa contaminata.

Protectia salariatilor(populatiei) cat si a bunurilor materiale de orice natura impotriva actiunii vatamatoare a substantelor toxice de lupta consta in evitarea contactului direct cu acestea.

Aceasta se poate realiza prin izolarea la locul de munca, camere de locuit (birouri) si adaposturi etanse, a caror atmosfera sa ramana nepoluata cu substante toxice. Adapostirea in spatii inchise ermetic ramane o masura absolut utila.

Protectia persoanelor este eficienta daca:

Din primele minute se indeparteaza S.T.L. de pe piele, imbracaminte etc, efectele lor fiind reduse, se atenueaza sau nu mai apar;

La atacul cu S.T.L. ne echipam imediat cu masca contra gazelor si ne adapostim;

Daca la aparitia primelor semne de intoxicatie acordam primul ajutor imediat, viata persoanei poate fi salvata;

Apa si alimentele nu se consuma fara controlul si avizul organelor de specialitate.

PROTECTIA  BIOLOGICA

Protectia biologica se impune ca urmare a intrebuintarii de catre agresor a armei biologice.

Arma biologica face parte din A.D.M. si include agentii patogeni utilizati in scopuri agresive, care in urma raspandirii prin diferite mijloace tehnice si procedee, pot determina imbolnaviri in masa a salariatilor(populatiei) sau animalelor precum si distrugerea unor culturi vegetale, cu scopul scaderii capacitatii economico-sociale si de aparare a tarii.

Pentru a se descoperi la timp folosirea armei biologice de catre agresor si luarea masurilor corespunzatoare de protectie, fiecare salariat trebuie sa cunoasca bine semnele folosirii acestei arme caracterizate prin:

Exploziile infundate ale bombelor de aviatie si proiectilelor de artilerie;

Zborul avioanelor la joasa inaltime si aparitia unor nori de fum sau ceata in urma lor ;

Aruncarea din avioane a diferitelor obiecte (lazi, cutii), urmata de aparitia la cadere a unui numar mare de insecte si rozatoare care nu se intalnesc in mod obisnuit in zona;

Prezenta unui numar mare de cazuri de boli contagioase printre salariati;

Imbolnavirea in masa a animalelor domestice si salbatice precum si a pasarilor.

Agentii patogeni care pot fi utilizati in producerea armei biologice sunt:

Bacterii care produc boli cum ar fi: antrax, ciuma, holera, febra tifoida, botulismul;

Virusii ce produc: encefalita, gripa, variola;

Rickettsi care produc: tifosul exantematic, febra japoneza;

Protectia impotriva armei biologice consta in luarea din timp a unor masuri de prevenire care pot scadea mult actiunea vatamatoare a acesteia.

Una dintre cele mai eficiente masuri este vaccinul si anatoxinele.

Vaccinurile sunt preparate medicale care contin microbi (inerti sau mult atenuati) care introdusi in corp determina raspunsul imunologic al organismului facand ca rezistenta acestuia sa creasca.

Prevenirea si combaterea efectelor provocate in randul salariatilor, populatiei (sau animalelor), prin raspandirea in scopuri agresive a agentilor patogeni, se realizeaza prin masuri cu caracter antiepidemic (antiepizootic), care urmaresc inlaturarea sau modificarea in sens favorabil a factorilor principali care alcatuiesc verigile lantului epidemiologic si anume:

Sursele de infectie: oameni sau animale bolnave;

Caile de transmitere a infectiei: aerul, apa, alimentele, insectele si rozatoarele (vectori), obiectele contaminate;

Masa receptiva: oamenii sau animalele pentru imbolnavirea carora se difuzeaza agentii patogeni.

Intreruperea chiar a unei singure verigi a lantului epidemiologic impiedica aparitia epidemiei (epizootiei). In acest scop se intreprind masuri de lichidare a sursei de infectie si a cailor de transmitere si se urmareste cresterea rezistentei masei de salariati.

Masurile care se intreprind fata de sursa de infectie constau din:

Respectarea de catre salariati(populatie) a obligatiilor ce le revin in cadrul starii de carantina;

Sprijinirea activitatilor de depistare si izolare a bolnavilor cu semne de boala infecto-contagioasa si sesizarea organelor sanitare;

Respectarea masurilor de izolare si supraveghere a celor ce au venit in contact cu bolnavii infectati;

Masurile care se intreprind impotriva transmiterii infectiei constau in:

Protejarea cailor respiratorii, a pielii si mucoaselor, cu ajutorul mijloacelor speciale sau simple de protectie individuala;

Ermetizarea usilor si ferestrelor la locuinte;

Evitarea consumarii apelor din surse necontrolate de organele sanitare. Pana la avizarea calitatii apei, se va bea apa fiarta si racita sau apa imbuteliata;

Executarea indicatiilor organelor sanitare privind dezinfectia surselor de apa potabila (fantanilor);

Respectarea indicatiilor organelor sanitare privind consumarea legumelor, fructelor, produselor  de origine animala;

Asigurarea colectarii si evacuarii in mod igienic a gunoiului menajer;

Executarea indicatiilor organelor sanitare privind autocontrolul preventiv al corpului si imbracamintei, demustizarea si distrugerea rozatoarelor din locuinte (loc de munca), magazii etc.

Principalele semne intalnite la majoritatea bolilor infecto contagioase provocate de un atac cu arma biologica sunt: temperatura ridicata, tulburari digestive (greturi, varsaturi, diaree), tulburari respiratorii, dureri de cap, senzatie de ameteala, stare de agitatie si aparitia unor pete caracteristice pe corp.

PROTECTIA NUCLEARA IN SITUATII DE E.A.D.A.

( emisii altele decat atacul).

3.1 PROTECTIA IN CAZ DE ACCIDENT NUCLEAR SI URGENTA RADIOLOGICA.

Accidentul nuclear se considera a fi evenimentul care afecteaza instalatia centralei nuclearo-electrice sau reactorul nuclear permitand difuzarea in atmosfera a radiatiilor nucleare si a produsilor de reactie a combustibililor nucleari si provoaca iradierea sau contaminarea salariatilor si a mediului inconjurator peste limitele maxim admise.

Putem spune ca, in cazul unui accident nuclear exista trei tipuri de riscuri:

a) Riscul inhalarii aerului contaminat radioactiv, se datoreaza atat gazelor emise cat si transportului substantelor radioactive, ceea ce duce la manifestarea efectului conjugat al inhalarii si iradierii.

Riscul imediat se produce datorita inhalarii iodului radioactiv care actioneaza asupra tiroidei precum si inhalarii altor produse de fisiune.

b) Riscul rezultat din radioactivitatea depusa. Aprecierea riscului se face prin determinarea nivelului de radiatie (raportul dintre doza de ioni si timpul de iradiere), si stabilirea radionuclizilor prezenti.

De timpul de care se dispune pentru controlul radioactivitatii produselor alimentare depinde riscul ingerarii acestora, pericolul cel mai mare provenind din depunerile radioactive pe alimentele ce pot fi consumate fara a fi spalate: legume, fructe, apa potabila, furaje etc.

Indirect prezinta pericol consumul de lapte si unele alimente ce nu sunt consumate fara a fi verificate, inclusiv carnea si organele de la pasari si animale.

c. Riscul rezultat din acumularea lenta a radioactivitatii. In acest caz atentia trebuie concentrata asupra produselor alimentare destinate omului, care pot fi contaminate cu radionuclizii cei mai periculosi. De asemenea, se va controla permanent radioactivitatea aerului si precipitatiilor atmosferice. Daca efectul inhalarii se produce destul de rapid, pericolul datorat depunerilor radioactive este de durata medie si mare, ceea ce impune masuri pe termen lung privind consumul de apa, alimente si furaje.

Urgenta radiologica este cauzata de deplasarea in spatiul aerian al tarii, sau al unei zone din tara a norului radioactiv rezultat in urma unui accident nuclear produs pe teritoriul altui stat sau chiar pe alt continent. Pe tot parcursul deplasarii unui asemenea nor radioactiv rezulta o urma , o zona contaminata ca urmare a depunerilor radioactive din nor pe directia de deplasare a vantului, contaminarea fiind mai puternica in zonele unde cad precipitatii. Vorbim tot despre urgenta radiologica si in situatia caderilor de obiecte cosmice radioactive, accidente pe timpul transportului si depozitarii deseurilor radioactive, actiuni teroriste, sau alte evenimente care duc la contaminarea radioactiva si iradierea personalului si salariatilor.

Protectia, in cazul unui accident nuclear si urgenta radiologica reprezinta un ansamblu de masuri care se realizeaza prin:

Executarea cercetarii de radiatie, care incepe imediat dupa instiintare si alarmare, de catre elementele pregatite din zona si se continua cu cercetarea aeriana si cu cercetarea de catre elementele specializate din afara zonei.

Delimitarea sectoarelor contaminate radioactiv, stabilirea si instiintarea localitatilor din care se face evacuarea populatiei;

Izolarea sectoarelor contaminate, (circulatia publica rutiera se interzice, trenurile nu mai fac statie in zonele contaminate, produsele alimentare si apa nu se mai folosesc decat pe baza de aviz);

Evacuarea salariatilor (populatiei) prin organizarea unui serviciu de ordine.

- tinerea evidentie nominale a persoanelor evacuate in vederea supravegherii medicale ulterioare.

-executarea controlul contaminarii radioactive a populatiei (salariatilor) si a bunurilor care se evacueaza si se organizeaza unul sau mai multe puncte (centre) pentru decontaminarea acestora.

-organizarea prin sondaj a controlului contaminarii radioactive a populatiei (salariatilor) in localitatile (agentii economici) din care s-a facut evacuarea iar decontaminarea bunurilor materiale se executa pe urgente

Eseu: Functionarea motorului in 4 timpi Lucrare: INSTALATIA PENTRU AMBARCAREA OAMENILOR - ambarcarea si debarcarea oamenilor de la bord

Asigurarea tratamentului medical persoanelor afectate de iradiere.

4. PROTECTIA CHIMICA IN SITUATII DE ACCIDENT CHIMIC SI POLUARE ACCIDENTALA

Accidentele chimice reprezinta eliberarea necontrolata in mediul inconjurator a unor substante chimice toxice industriale (S.C.T.I.) in concentratii mai mari decat cele admise, (in incinta agentilor economici, pe timpul transportului acestora, pe timpul depozitarii, pe timpul descarcarii substantelor din / in cisterne, pe timpul folosirii lor in procesul de productie, nerespectarii normelor de protectie a muncii si P.S.I.), punand astfel in pericol sanatatea personalului si salariatilor.

Substantele chimice toxice industriale (S.C.T.I), sunt produsele chimice care datorita proprietatilor fizice, chimice si toxice isi manifesta actiunea contaminanta si vatamatoare, in concentratii mici pe distante foarte mari, ce depasesc limitele agentului economic sursa toxica, ce creeaza zone de actiune ce pot cuprinde localitati intregi si unitati economice izolate.

Pe timpul transportului cu mijloace auto, problemele pot sa apara ca urmare a unor accidente de circulatie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reactii chimice neprevazute, nerespectarii normelor tehnice de ambalare si transport sau a altor factori neprevazuti. Ca urmare a acestor accidente se pot produce explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau raspandire de substante toxice pe sol si in mediu.

Substantele periculoase se transporta in cisterne, containere sau alte tipuri de ambalaje (in stare de gaz comprimat, gaz lichefiat, lichid sau solid).

Mijloacele care transporta aceste substante trebuie sa fie marcate cu etichete si indicatoare de avertizare.

Principalele substante chimice toxice industriale (S.C.T.I.) care prezinta pericol pentru salariati (populatie) si cele mai des folosite sunt: amoniacul, clorul, hidrogenul sulfurat, acidul clorhidric, acidul sulfuric, monoxidul de carbon etc.

La producerea unui accident cu implicarea unor asemenea substante, se creeaza o zona letala (mortala) si o zona de intoxicare. Dimensiunile acestor zone depind de cantitatea de S.C.T.I. eliberata in mediul inconjurator, concentratia acesteia, timpul pana la remedierea avariei si punerea in aplicare a masurilor ce se impun.

Este deosebit de important ca in momentul producerii unui astfel de eveniment salariatii (populatia) sa se adaposteasca in cladiri, asigurand rapid primele masuri de etanseizare a usilor si ferestrelor utilizand pentru izolare materiale aflate la indemana (produse textile, bureti, chit, etc.).

Se va opri orice instalatie de aer conditionat sau de ventilare si nu se va parasi cladirile decat la incetarea alarmei transmisa prin mijloacele specifice de catre personalul de conducere.

Pentru prevenirea si protectia populatiei impotriva efectelor acestor substante legea obliga agentul economic care detine, depoziteaza, foloseste in procesul de productie S.C.T.I., sa intocmeasca plan de protectie si interventie, sa respecte prevederile legislatiei Uniunii Europene referitoare la protectia mediului (H.G. nr.95/2003 privind controlul activitatii care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase), sa faca publice urmatoarele date:

care este unitatea sursa de pericol chimic;

tipul de substanta toxica industriala pe care il detine;

caracteristicile si modul de actiune al substantei toxice;

zona de risc in care v-ati putea afla;

masuri de protectie specifice zonei;

locul in care se asigura protectia prin adapostire sau izolare;

locurile de dispunere si itinerarele de evacuare temporara.

In locurile de adapostire – izolare pentru salariati (populatiei) trebuie asigurate masurile de siguranta prin:

procurarea materialelor de etansare (chit, banda izolanta, bureti izolatori, purfix etc.);

asigurarea mijloacelor de protectie individuala speciale (masca contra gazelor, aparat de respiratie, costume de protectie) sau improvizate;

realizarea unei truse de prim – ajutor medical;

pregatirea unei rezerve permanente de apa si alimente;

asigurarea unui radioreceptor cu baterii.

Salariatii (populatia) trebuie sa-si insuseasca:

cunostintele necesare in vederea realizarii masurilor de protectie;

regulile de comportare la accident in zona norului toxic.

5. PRECIZARI GENERALE COMUNE PROTECTIEI NUCLEARE, BIOLOGICE SAU CHIMICE

Indiferent de situatia in care se produce o contaminare radioactiva, biologica sau chimica – conflict armat, situatii de pace sau evenimente teroriste la descoperirea contaminarii prima masura care se aplica de catre organismele de protectie civila este alarmarea salariatilor folosind sistemul propriu de instiintare-alarmare.

Semnalul de “ALARMA CHIMICA” (5 impulsuri a 16 secunde cu pauza de 10 secunde timp de 2 minute) este obligatoriu si se instiinteaza toti agentii economici, institutiile publice si populatia din zona de intoxicare, pe directia de deplasare a norului radioactiv sau contaminat chimic si in zona unde s-a descoperit contaminarea.

Se introduc masuri de restrictie a circulatiei si limitarea accesului in zonele afectate cu exceptia fortelor de specialitate care intervin.

Cercetarea de specialitate, marcarea zonelor interzise, interventia propriu-zisa precum si alte masuri specifice se vor executa numai de catre formatiuni de specialitate militare, ale protectiei civile si ale institutiilor de profil din zona, care trebuie dotate cu echipament de protectie, aparatura, materiale specifice si care sa le permita actiunea in zonele contaminate R.B.C. (radioactiv, biologic si chimic) fara ca viata sa le fie pusa in pericol.

Protectia N.B.C. se realizeaza prin:

mijloace individuale de protectie:

a.      speciale :

pentru organele respiratorii:

masca contra gazelor (agentii economici detinatori de substante toxice sa aiba cartuse specifice);

masti izolante;

aparate izolante;

pentru protectia pielii:

complete de protectie;

complete de protectie de unica folosinta;

b. improvizate:

pentru organele respiratorii:

masca de tifon sau panza suprapuse, intre care se introduce vata, se umezesc si se aplica peste nas si gura legandu-le la ceafa;

prosop unde in interiorul caruia se introduce vata, se umezeste si se leaga la ceafa peste gura si nas;

batista;

diferite materiale din panza.

pentru protectia pielii:

costume de lucru din panza cauciucata;

pelerine de ploaie ;

pelerine si costume din materiale plastice rezistente;

haine din piele sau panza tesuta foarte des ;

folie de polietilena;

hainele se vor incheia pana sub gat, se vor lega cu sfoara sau elastic la mansete si maneci ;

pentru protectia capului :

- esarfe, caciuli, sepci, prosoape peste care se pun folii sau pungi de plastic;

- pentru protectia picioarelor:

- cizme de cauciuc, cizme sold de pescar, galosi, sosoni, bocanci de schi sau de iarna, cizme si ghete de piele.

- pentru protectia mainilor si palmelor :

- manusi de cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele.

mijloace de protectie colectiva:

adaposturile de la agentii economici;

adaposturile din subsolurile cladirilor;

galerii subterane;

tuneluri;

spatii naturale

mijloace pentru combaterea contaminarii:

truse sanitare N.B.C.;

antidoturi;

radioprotectori;

- alte mijloace specifice pentru decontaminarea personalului, echipamentului, mijloacelor de transport etc.

reteaua zonala de sanatate publica,

reteaua zonala sanitar-veterinara

laboratoare de specialitate: de igiena radiatiilor, chimice, sanitare si toxicologice;

protectia bunurilor materiale se realizeaza prin:

evacuare;

adapostire;

vopsire;

ignifugare;

containerizare

crearea de perdele de apa, spuma, etc.

I.    Fortele de protectie N.B.C.

Aceste forte prin modul in care actioneaza, prin promptitudinea descoperirii inceputului atacului cu arme de distrugere in masa sau despre inceputul contaminarii R.B.C. (radiologice, chimice sau biologice), de instiintarea si alarmarea la timp a salariatilor pentru a se proteja, de cunoastere a regulilor ce trebuie respectate in momentul producerii unor asemenea evenimente precum si de respectarea lor, depinde evitarea aparitiei unui numar mare de victime si/sau salvarea celor care au fost surprinse de eveniment.

Fortele si mijloacele de protectie N.B.C. sunt destinate: pentru executarea actiunilor de decontaminare a personalului (P.D.P.), echipamentului (P.D.E.), terenului, cladirilor, utilajelor, mijloacelor tehnice si de transport (P.D.M.T.) si pentru executarea cercetarii chimice si de radiatie a zonei contaminate.

Aceste actiuni sunt executate de:

formatiunile militare de specialitate;

formatiunile de specialitate ale agentilor economici sursa de risc nuclear, biologic sau chimic;

institutii teritoriale cu atributii in domeniu: nuclear, chimic, biologic, protectia mediului, sanatate, sanitar-veterinare etc.

formatiuni de Protectie Civila (echipe, grupe, detasamente tip. I, si detasamente tip. II):

de la agentii economici;

de la esaloanele superioare (municipiu si judet);

alte formatiuni cu care coopereaza (M.AP.N, pompieri, de ordine si paza etc.)

Formatiunile de protectie N.B.C. si punctele de decontaminare sunt organizate, dotate si asigurate din timp de pace conform normelor Protectiei Civile.

La un agent economic se poate organiza urmatoarele formatiuni:

-detasament de decontaminare, compus dintr-un numar variabil de formatiuni, echipe, grupe cu un efectiv de pana la 95 de persoane pregatite in aceeasi specialitate sau in specialitati diferite:

-echipa C.N.C. compusa din 5 persoane pregatite in aceeasi specialitate

-2 grupe C.N.C.(Cc. Obs.)

In functie de caracterul de distrugere, formatiunile de protectie N.B.C. pot indeplini urmatoarele misiuni principale:

cercetarea chimica si de radiatie a personalului, terenului, cladirilor, etc.

decontaminarea terenului si cladirilor pentru actiunile de salvare a ranitilor;

decontaminarea cailor de acces catre agentii economici, depozite de alimente, de materiale, institutii publice si catre locurile unde isi desfasoara actiunea formatiunile de interventie;

decontaminarea personalului, echipamentului, mijloacelor de transport, (in P.D.P., P.D.E. si P.D.M.T.), utilajelor si instalatiilor;

determinarea cantitativa si calitativa a probelor contaminate radioactiv sau chimic;

Mai poate participa la actiunile de salvare, de prim ajutor si transport al ranitilor, de aprovizionare cu apa sau alte bunuri materiale necesare in zona de distrugeri.

Indeplinirea la timp a misiunilor formatiunilor de protectie N.B.C. se realizeaza printr-o organizare judicioasa a actiunilor de decontaminare, in functie de:

natura raionului contaminat;

posibilitatile de actiune ale formatiunilor de protectie N.B.C.;

situatia concreta in care se desfasoara actiunile formatiunilor N.B.C..

SUBSTANTE DE NEUTRALIZARE:

pentru amoniac – solutii de acid clorhidric sau acetic in diverse concentratii. Diminuarea emisiei se realizeaza prin stropirea cu apa sau prin crearea unei perdele de apa. Pentru a diminua evaporarea se acopera substanta toxica            -amoniacul- raspandita pe teren cu nisip, pamant sau granule din materiale plastice adecvate.

pentru clor – solutii de bisulfit si sulfat de fier, hiposulfit de sodiu in solutii concentrate, lapte de var, terci de var stins, apa amoniacala, solutii de soda calcinata si hidroxid de sodiu;

pentru acid clorhidric, acid cianhidric, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf – solutii alcaline de hidroxid de sodiu, lapte de var, soda calcinata sau apa amoniacala. De asemenea se pot folosi urmatoarele substante solide: praf sau pietris de calcar, praf de var nestins;

pentru sulfura de carbon – sulfura de carbon imprastiata se absoarbe in nisip sau pulbere si se acopera cu apa, materialele absorbante impregnate cu substanta se colecteaza in butoaie de tabla, se etanseaza si se transporta in locatii special amenajate unde se aprind de la distanta. Se arde cu grija. In actiunea de neutralizare si colectare a deseurilor rezultate se vor folosi unelte care nu produc scantei.

pentru acidul sulfuric – se va inlatura acidul cu multa apa sau cu lapte de var. Pe locul respectiv se poate pune nisip sau cenusa. Acest amestec dupa ce a absorbit acidul se ingroapa in pamant. Este interzisa folosirea carpelor, rumegusului sau altor materiale absorbante combustibile.

pentru cianuri – la neutralizare se foloseste hipoclorit de sodiu, clor sau apa oxigenata.

Limita de expunere acuta exprimata in ppm (1m³ de aer contine 1 cm³ de gaz) este doza de absorbtie la o singura expunere care nu produce vatamari ireversibile sanatatii umane. Limitele specificate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale se bazeaza pe expunerea timp de 60 de minute. Ca si in situatiile reale, timpul de expunere trebuie sa fie cat mai scurt decat cel planificat. Aceasta valoare trebuie privita ca o limita de expunere de siguranta.

Concentratia maxima admisa (CMA) este concentratia maxim admisa a unei substante prezente in aer (la locul de munca), sub forma de gaz, vapori sau materie suspendata, care, in lumina cunostintelor actuale, nu este vatamatoare pentru sanatatea salariatilor si nu constituie o jena nerezonabila, chiar si in cazul unei expuneri prelungite si repetate (8 ore pe zi la o saptamana medie de munca de 40 de ore).

ppm – parti per milion

1 ppm de gaz inseamna ca 1m³ de aer contine 1 cm³ de gaz, prin urmare ppm-ul este echivalentul mg/m³.

Cateva exemple

6. ASIGURAREA MEDICALA

CONCEPTIA ASIGURARII MEDICALA

Asigurarea medicala cuprinde totalitatea masurilor si activitatilor care se iau pentru pastrarea sanatatii personalului cuprins in structurile de protectie civila (militar si civil); prevenirea aparitiei sau raspandirii bolilor; acordarea la timp a primului ajutor, ajutorului medical si tratamentului de urgenta ranitilor (contaminatilor) si bolnavilor rezultati in urma actiunilor adversarului sau dezastrelor; evacuarea la unitatile medicale, spitalizarea si tratarea ranitilor (contaminatilor) si bolnavilor pana la vindecare.

Organizarea transporturilor (evacuarii) ranitilor, contaminatilor si bolnavilor se executa cu mijloacele sanitare proprii (civile si militare), si cu cele primite ca intarire de la formatiunile medicale teritoriale. Transporturile (evacuarea) se poate face si cu mijloacele nespecializate, proprii sau rechizitionate, conform legii.

Masurile igienico-sanitare, antiepidemice si profilactice speciale cuprind:

-executarea recunoasterii si controlului sanitar-epidemiologic a raioanelor (obiectivelor) de interventie;

-vaccinarea profilactica a personalului incadrat in structurile de protectie civila;

-introducerea carantinei in focarul (raionul ) de interventie;

-aplicarea masurilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare in raionul (focarul) de interventie cand situatia impune acest lucru;

-respectarea stricta a regulilor de igiena personala si mentinerea unei stari igienico-sanitare corespunzatoare in raionul (sectorul) de interventie, sau de primire evacuati;

-organizarea supravegherii medicale si evidenta personalului din protectia civila si a cetatenilor care au fost supusi iradierii peste dozele admise;

-supravegherea sanitara a aprovizionarii cu apa, a pastrarii si transportul alimentelor;

-depistarea bolnavilor din randul personalului incadrat in protectia civila, izolarea imediata a celor cu boli transmisibile;

-folosirea medicamentelor si antidoturilor care maresc rezistenta personalului la impactul cu radiatiile si substantele toxice de lupta sau toxice industriale.

Formatiunile de asigurare sanitara sunt destinate pentru:

o       Mentinerea capacitatii de actiune a personalului comisiilor si formatiunilor de protectie civila prin acordarea asistentei medicale de urgenta;

Prevenirea aparitiei sau raspandirii bolilor transmisibile;

o       Acordarea la timp a primului ajutor, ajutorului medical si tratament de urgenta a ranitilor si bolnavilor rezultati in urma atacurilor din aer, calamitatilor sau catastrofelor;

o       Evacuarea la unitatile sanitare si tratarea ranitilor, contaminatilor si bolnavilor pana la vindecare.

Misiunile formatiunilor sanitare sunt:

Acordarea primului ajutor;

Strangerea ranitilor, contaminatilor si bolnavilor din raionul (obiectivul) de interventie si evacuarea lor la formatiunile sanitare incadrate cu medici;

Acordarea primului ajutor medico-chirurgical de urgenta si ajutorului medical specializat;

Organizarea si executarea masurilor sanitaro-antiepidemice si profilactice speciale;

Supravegherea respectarii cu rigurozitate a masurilor sanitaro-igienice pe timpul asanarii teritoriului din raioanele rezultate in urma atacurilor;

Deplasarea, dispunerea si functionarea unitatilor si formatiunilor sanitare.

La acordarea primului ajutor trebuie respectate urmatoarele reguli:

Se indeparteaza persoanele din jurul ranitilor;

Se examineaza complet si rapid ranile;

Cel care da primul ajutor va avea grija sa nu agraveze starea ranitilor.

Categoriile de triaj in urma unui dezastru.

In urma unui dezastru, daca resursele sunt diminuate, categoria de raniri mortale (albastru), va primi doar un tratament paliativ, daca exista resurse adecvate, acesti raniti vor putea primi tratamentul necesar, doar dupa ce ranitii grav (rosu) au fost tratati.

Triajul va trebui sa delimiteze de la folosirea resurselor de tratament, doar ranitii din categoria galbena si verde.

Evitarea deceselor necesita cunostinte aprofundate asupra existentei resurselor si a sistemului medical de urgenta.

Identificarea si clasificarea victimelor

In toate cazurile posibile victimele trebuie identificate in momentul triajului.

Pentru aceasta se vor marca ranitii cu etichete de culori diferite in functie de gradul de gravitate al ranirilor si de prioritatea de evacuare.

E t i c h e t a      r o s i e

Aceasta eticheta corespunde prioritatii de evacuare celei mai inalte si este rezervata victimelor ce necesita ajutor imediat din urmatoarele motive:

probleme respiratorii ce nu pot fi rezolvate pe loc;

stopul cardiac confirmat;

hemoragii grave cu pierderi de sange de peste 1 litru;

inconstienta, obnubilarea;

perforatii toracice, sau raniri abdominale profunde;

fracturi grave de bazin, torace, de vertebre cervicale, ca si fracturile sau luxatiile ce jeneaza perceperea pulsului sub zona luxatiilor sau fracturilor;

comotii grave;

arsuri complicate cu leziuni ale cailor respiratorii.

E t i c h e t a     g a l b e n a

Aceasta eticheta determina a doua prioritate de evacuare. Victimele ce necesita ajutor dar a caror viata nu este in pericol imediat vor fi marcate cu aceasta eticheta:

arsuri de gradul II pe mai mult de 30 % din suprafata cutanata;

arsuri de gradul III pe 10 % din suprafata cutanata;

arsuri de gradul III in locuri critice cum ar fi mainile, picioarele si fata, dar fara complicatii respiratorii;

arsuri complicate de leziuni grave ale tesuturilor moi sau cu fracturi minore;

hemoragii moderate (de la 500 ml la 1000 de ml);

leziuni dorsale cu sau fara atingerea coloanei vertebrale;

victime ce prezinta leziuni cranio-cerebrale (suficient de grave pentru a cauza un hematom subdural sau stare de confuzie) ce se caracterizeaza prin:

o       scurgeri de LCR pe nas sau prin urechi;

o       cresterea rapida a presiunii sanguine sistolice;

o       varsaturi in jet;

o       modificari de ritm respirator;

o       bradicardie sub 60/minut;

o       tumefactii sau hematoame suborbitare;

o       anizocorie pupilara;

o       colaps;

o       raspuns motor nul sau scazut (ROT);

o       reactii scazute la stimulente senzoriale (stupoare profunda).

E t i c h e t a     v e r d e

Aceasta eticheta va marca raniti ce prezinta a treia prioritate de evacuare, ale caror leziuni sunt minore si nu necesita o ingrijire deosebita:

fracturi ale degetelor sau dintilor;

excoriatii, contuzii;

arsuri minore;

arsuri de gradul II de pana la 15 % din suprafata cutanata;

arsuri de gradul III pe cca. 2 % din suprafata cutanata;

arsuri de gradul I acoperind mai putin de 20 % din suprafata cutanata cu exceptia mainii, picioarelor si a fetei.

E t i c h e t a     n e a g r a

Este rezervata decedatilor sau celor cu leziuni fatale si fara speranta. Se considera decedate victimele care nu respira si au pulsul oprit de cca. 20 de minute si a caror stare nu permite aplicarea in continuare a tehnicilor de resuscitare. De asemeni va fi aplicata si urmatoarelor categorii de victime fara speranta:

arsuri de gradul II si III acoperind mai mult de 40 % din suprafata corporala considerate ca iremediabil mortale;

- arsuri de gradul II si III acoperind mai mult de 40 % din suprafata corporala insotite de leziuni majore cum ar fi:

- fracturi importante;

- leziuni cranio-cerebrale importante;

- leziuni toracice;

- leziuni craniene ce lasa tesutul cerebral descoperit si sunt insotite de inconstienta;

- leziuni cranio-cerebrale insotite de fracturi majore;

- leziuni ale coloanei vertebrale cu absenta sensibilitatii si motricitatii;

- leziuni grave la victimele peste 60 de ani.