Insructiuni proprii privind aplicarea normelor de protectie a muncii, siguranta circulatiei

Insructiuni proprii privind aplicarea normelor de protectie a muncii, siguranta circulatiei

(SOFERI)

Angajatii vor desvasura activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericole de accidentare sau imbolnavire profesionala persoana proprie sau alti angajati, in conformitate cu pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii primita de la angajator

A. CONTROLUL ZILNIC CONSTA IN:

verificarea nivelului electrolitului din bateria de acumulatoare si curatirea bornelor;

verificarea nivelului lichidului de frana;

verificarea nivelului lichidului de racire in instalatie, precum si a nivelului lichidului in vasul de expansiune;

verificarea nivelului uleiului de ungere a motorului;

observarea pierderilor de ulei si de alte lichide si indepartarea lor.

B. PENE CURENTE POT FI:

descarcarea bateriei de acumulatoare;

supraincalzirea motorului;

scurgeri la radiatorul de racire;

reducerea presiunii in pneuri;

deteriorarea parbrizului si lunetei

In caz de defectare a autovehiculului in traseu, soferul este obligat:

sa opreasca cat mai aproape de bordura

sa asigure autovehiculul .

sa nu paraseasca autovehiculul pana la sosirea autodepanarii

remorcarea se va face cu maxima atentie si cu viteza redusa, pentru evitarea oricarui pericol

remorcarea se va face cu dispozitive rigide (stangi) cu o lungime maxima de 4 m

autovehiculul remorcat va fi manevrat de un conducator cu permis de conducere corespunzator

se vor evita smuciturile la pornirea de pe loc sau in mers

conducatorul vehiculului care tracteaza trebuie sa semnalizeze prin semnale luminoase / sonore manevrele ce urmeaza a le efectua

de respectarea regulilor de remorcare raspund ambii conducatori auto in mod egal, cu exceptia vitezei de care raspunde numai cel care tracteaza .

dupa repararea defectiunii, soferul trebuie sa verifice executarea lucrarilor inscrise in foaia de comanda si sa semneze pentru confirmarea lucrarilor.

Rodajul autovehiculului se efectueaza conform instructiunilor inscrise in cartea tehnica a vehiculului, numai pe traseele aprobate, indicate de operatorul de transport pe foaia de parcurs, fiind interzis transportul de persoane, cu exceptia celor inscrise in foaia de parcurs.

La statiile de alimentare cu combustibil, soferul trebuie:

sa opreasca pe un singur rand, in fata pompei de alimentare

sa opreasca motorul

sa nu plece de langa vehicul

sa nu fumeze

sa nu regleze si sa nu repare motorul la o distanta mai mica de 50 m de statia de alimentare cu combustibil.

Factorii conducerii defensive

Cunostintele teoretice si practice:

se refera la cunoasterea normelor de circulatie si a regulilor de conducere a autovehiculului;

prevederile legale care reglementeaza circulatia pe drumurile publice trebuie cunoscute in totalitate;

cunoasterea conducerii autovehiculului inseamna totalitatea cunostintelor dobandite prin pilotarea masinii in conditii diverse, variate, care sa asigure celui aflat la volan posibilitatea exercitarii unui control ferm asupra masinii, sa o poata manevra cu siguranta in orice situatie;

Vigilenta. Consta in concentrarea neintrerupta a atentiei la tot ce se petrece in jur in timpul conducerii autovehiculului.

- circulatia rutiera supune permanent conducatorul auto la solicitari senzoriale si psihice, intense.

- in timpul conducerii, intregul sistem nervos este angrenat; conducatorul auto urmareste drumul, mijloacele de semnalizare, comportarea partenerilor de drum, aparatele de bord;

mirosul il ajuta pe conducatorul auto sa sesizeze la timp unele nereguli in functionarea autovehiculului; .

Prevederea. Consta in capacitatea conducatorului auto de a intui posibilitatea aparitiei unor imprejurari care sa perturbe conducerea masinii in siguranta.

prevederea imediata, care vizeaza o gama larga de situatii si imprejurari, nemijlocit legate sau tangente cu circulatia rutiera;

prevederea indepartata;

planificarea timpului pentru transport;

controlul autovehiculului inainte de plecare;

punerea centurilor de siguranta;

alegerea traseului.

Judecata. Consta in capacitatea conducatorului auto de a deslusi suma de alternative ale unei situatii, alegand pe cea mai potrivita in raport cu imprejurarile in care se gaseste. Imprejurarile in care se produc unele accidente de circulatie nu se aseamana intre ele, variaza functie de:

locul unde,are loc evenimentul;

elementele geometrice ale drumului;

conditiile atmosferice (ploaie, ,mazga, ceata);

viteza de deplasare a autovehiculului;

- tipul autovehiculului.

Indemanarea. Se manifesta prin abilitatea conducatorului auto de a efectua corect gama de manevre ale conducerii autovehiculului (viraje, depasire, parcare, garare, intoarcere, etc.).

C. MASURI PENTRU CONDUCREA IN SIGURANTA SUNT:

urmariti atent si in permanenta traficul;

sesizati la timp situatiile critice;

pastrati distanta de siguranta (regulamentara) fata de autovehiculul din fata;

folositi corect franele.

D. MASURI PENTRU EVITAREA UNUI ACCIDENT:

prevede situatiile periculoase de circulatie;

aplica metoda preventiv defensiva de conducere in trafic;

evita ciocnirile frontale care sunt cele mai periculoase.

Nu uitati ca distanta totala de oprire a autovehiculului se compune din: distanta parcursa In timpul de reactie plus distanta de franare efectiva. Deci, pastrati o distanta cel putin egala cu lungimea autovehiculului pentru fiecare 10 km/ora.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA STAREA FIZICA SI PSIHICA A

CONDUCATORULUI AUTO

Starea fizica si psihica a unui conducator auto este influentata, in sens negativ, de:

. oboseala

. alcool

. medicamente

. droguri

CONDUCEREA DEFENSIVA IN DIVERSE SITUATII

a. Pe timp de noapte

Factori de risc

Vizibilitatea redusa

Distantele si vitezele se apreciaza mai greu

Orbirea (temporara) a conducatorului auto

Intalnirea unor vehicule nesemnalizate

Intalnirea unor obstacole nesemnalizate

Conditiile meteorologice nefavorabile

Oboseala

Masuri de conduita preventiva

Asigurarea unei bune vizibilitati

Adaptarea vitezei de deplasare la conditiile de vizibilitate, meteo; de drum si de trafic

Oprirea autovehiculului cand suntem orbiti

Planificarea judicioasa a calatoriei

Evitarea calatoriei

Conditia fizica si psihica corespunzatoare

Intreruperea conducerii

Analiza: Formalismul Lagrangeian privind determinarea starii si evolutiei starilor Proiect: Arzator mixt cu aer insuflat gaz - instructiuni pentru instalare, utilizare si intretinere

Anticiparea situatiilor periculoase

Sporirea atentiei.

b. Pe timp de ploaie

Factori de risc

Drumurile alunecoase

Marirea spatiului de oprire

Vizibilitate redusa

Obstacole intalnite in drum

Nervozitatea participantilor la trafic

Oboseala

Acvaplanarea

Masuri de conduita preventiva

Adaptarea vitezei de deplasare la conditiile de vizibilitate, meteo, de drum si de trafic

Asigurarea unei bune vizibilitati

Autovehiculul sa fie bine vazut de ceilalti participanti din trafic

Oprirea autovehiculului

Anticiparea situatiilor periculoase

Sporirea atentiei

c. Pe timp de ceata

Factori de risc

Vizibilitate redusa

Aprecierea dificila si eronata a distantelor si a vitezelor

Lipsa marcajelor

Drumurile alunecoase

Intersectiile

Obstacole intalnite in drum

Oboseala

Masuri de conduita preventiva

Evitarea calatoriei

Intreruperea calatoriei

Planificarea judicioasa a calatoriei

Adaptarea vitezei de deplasare la conditiile de vizibilitate, meteo, de drum si de trafic

Evitarea depasirilor

Evitarea opririlor

Asigurarea unei bune vizibilitati

d. Pe timp de iarna

Factori de risc

Zapada, gheata, poleiul, mazga

Ninsorile abundente

Ceata

Copiii

Oboseala

Masuri de conduita preventiva

Informarea

Planificarea judicioasa a calatoriei

Adaptarea vitezei de deplasare la conditiile de vizibilitate, meteo, de drum si de traffic

e. Pe timp de vara

Factori de risc

Traficul intens

Temperaturile ridicate

Conditiile meteorologice

Prezenta utilajelor agricole

Masuri de conduita preventiva

Planificarea judicioasa a calatoriei

Conditia fizica si psihica corespunzatoare

f. Pe timp de primavara si toamna

Factori de risc

Conditiile climaterice specifice sfarsitului iernii si a inceputului toamnei

Ceata

Starea drumurilor

Cresterea traficului

Obstacole

Masuri de conduita preventiva

Informarea

Conditia fizica si psihica corespunzatoare

Sporirea atentiei

Adaptarea vitezei de deplasare la conditiile de vizibilitate, meteo, de drum si de trafic

g. In mediul urban

Factori de risc

Traficul intens

Numarul mare de intersectii

Starea necorespunzatoare a drumurilor

Obstacolele

Insuficienta locurilor de parcare

Pietonii

Masuri de conduita preventiva

Alegerea judicioasa a traseelor

Evitarea deplasarii in orele de varf

Asigurarea la circulatia in intersectii

Viteza de deplasare adaptata la conditiile de vizibilitate, meteo, de drum si de trafic

h. In mediul rural

Factori de risc

Drumurile deteriorate

Semnalizare necorespunzatoare a mijloacelor de transport din mediul rural

Stanjenirea circulatiei rutiere prin prezenta pe carosabil a pietonilor, copiilor, animalelor

Obstacole nesemnalizate

Transporturile de incarcaturi agabaritice

Masuri de conduita preventiva

Adaptarea vitezei de deplasare la conditiile de vizibilitate, meteo, de drum si de trafic

Anticiparea situatiilor periculoase

Reducerea vitezei

Sporirea atentiei

Avertizare sonora si optica

Pastrarea distantei laterale fata de animale, grupuri de copii si de pietoni

i. Pe poduri, sub poduri, in tunele si pasaje rutiere

Factori de risc

Vizibilitate redusa

Starea necorespunzatoare a drumurilor

Claustrofobia

Lipsa elementelor de orientare

Reducerea vitezei de deplasare

Masuri de conduita preventiva

Asigurarea vizibilitatii pe directia inainte

Anticiparea pericolelor

Educatia conducatorilor auto

j. La depasire

Factori de risc

Viteza de deplasare

Aprecierea incorecta a vitezelor de deplasare

Conditiile meteorologice

Suprafata carosabila alunecoasa

Drumul alunecos

Angajarea in depasiri riscante

Masuri de conduita preventiva

Aprecierea corecta a necesitatii efectuarii manevrei

Anticiparea pericolelor

Cunoasterea drepturilor si obligatiilor

k. La acordarea prioritatii

Factori de risc

Ignorarea pericolului

Nerespectarea semnificatiei indicatoarelor

Necunoasterea situatiilor in care se pierde prioritatea de trecere

Masuri de conduita preventiva

Sporirea atentiei

Constientizarea pericolelor existente

Respectarea cu strictete a semnificatiei indicatoarelor

Reducerea vitezei

l. In coliziuni

*In coliziuni frontale*

Factori de risc

Nerespectarea pozitiilor in timpul mersului

Pierderea controlului autovehiculului

Orbirea pe timpul noptii

Masuri de conduita preventiva

Sporirea atentiei

Iesirea de pe suprafata carosabila

Reducerea vitezei

*In coliziuni din spate*

Factori de risc

Nerespectarea distantelor in mers

Aprecierea incorecta a distantei de oprire

Neatentia in conducere

Neanticiparea unor situatii periculoase

Deficiente de semnalizare a manevrelor

Viteza neadaptata

Oboseala

Incidente tehnice

Masuri de conduita preventiva

Pastrarea unei distante optime in mers

Aprecierea corecta a distantei de oprire

Concentrarea atentiei

Asigurarea unei vizibilitati maxime in spate

*In coliziuni laterale*

Factori de risc

Nerespectarea normelor priviind prioritatea la intersectii

Nerespectarea smnificatiei legale a semaforului electric

Nerespectarea normelor legale referitoare la depasire

Neasigurarea la plecarea de pe loc

Nerespectarea pozitiilor in timpul mersului

Masuri de conduita preventiva

Sporirea atentiei

Aprecierea corecta a distantei laterale

E. INCENDIU IN AUTOVEHICUL

In cazul aparitiei unui incendiu in autovehicul, soferul are urmatoarele obligatii:

Sa opreasca autovehiculul;

Sa invite pasagerii sa coboare, fara sa produca panica in randul acestora;

Sa intrerupa imediat curentul electric;

Sa procedeze de urgenta la localizarea si stingerea incendiului, folosind stingatorul din dotare;

Sa anunte evenimentul la autoritatile competente;

La intrarea in garaj, sa depuna un raport scris, in care sa se arate imprejurarile producerii incendiului si modul in care s-a actionat;

Sa ceara inlocuirea stingatorului.

E. PRIMUL AJUTOR

Primul ajutor are ca scop aducerea accidentatului intr-o stare care sa faca posibila transportarea fara risc la spital, folosindu-se intervalul de timp care se scurge pana la transportarea acestuia pana la unitatea sanitara cea mai apropiata.

Masuri generale de prim ajutor:

Prevenirea socului

Pansarea plagilor

Oprirea hemoragiei

Imobilizarea fracturilor

Transportul de urgenta la unitatea sanitara.

La acordarea primului ajutor, conducatorul trebuie sa ia urmatoarele masuri:

Culcarea victimei cu capul intr-o parte mai jos decat nivelul corpului, pentru a iriga sistemul nervos central

Protejarea contra frigului                                 ­

Degrevarea cailor respiratorii

Scoaterea jartierelor, cravatei, cordoanelor

Efectuarea respiratiei artificiale (dupa caz, daca se sesizeaza oprirea acesteia) prin metoda gura la gura

Masaj cardiac in cazul opririi batailor inimii.                         .

La ridicarea si transportul accidentatului trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a nu amplifica trauma produsa si a se evita manevrele bruste si pozitia incomoda sau periculoasa, care ar putea produce inrautatirea starii sale.

Masuri de prim ajutor conforme cu instructajul special efectuat in firma:

1. Inlaturati cauza accidentului si daca este posibil, transportati cu prudenta victima, asezand-o in conditii de securitate. Atentie la cablurile electrice!

2. Apreciati gravitatea accidentului. Actionati cu miscari usoare, pentru a nu agrava starea victimei. In caz ca respiratia sau bataile inimii sunt oprite, eliberati caile respiratorii si incepeti imediat respiratia artificiala sau masajul cardiac extern.

In cazul opririi de mai multa vreme a inimii, pupila este foarte dilatata.

Opriti hemoragiile. In cazul in care exista rani deschise ale toracelui si observati iesirea aerului, opriti rana imediat cu un pansament compresiv, fixat cu leucoplast.

3. Rugati pe cei care s-au strans in jurul victimei sa lase cat mai mult loc liber. '

4. Asigurati chemarea celui mai apropiat serviciu medical de urgenta.

Eventual comunicati si grupa sanguina inscrisa pe buletinul de identitate al victimei.

5. Comportamentul dvs. sa inspire incredere si siguranta. Pastrati pe cat posibil pozitia fixa a axului cap-ceafa-torace al accidentatului.

6. Nu exercitati tractiuni pe membre, cap sau vesminte. In cazul in care imbracamintea accidentatului va stanjeneste, taiati-o.

7. In situatia in care se constata oprirea respiratiei, aplicati respiratia artificiala prin metoda gura la gura:

curatati cu ajutorul degetelor infasurate in tifon gura si faringele victimei;

capul victimei trebuie tinut mult dat pe spate;

sub ceafa se pune un sprijin improvizat (un rulou din haine etc.);

se strang narile victimei cu degetele si se tin mandibulele pentru a nu cadea limba, care poate astupa caile respiratorii;

inspirati profund;

deschideti larg gura si aplicati-o peste gura victimei;

expirati din plamani, nu din gura;

suflati cu putere din plamanii dvs. in gura victimei;

urmariti miscarile pasive pe care le imprimati custii toracice a victimei;

ritmul insuflatiilor va fi de 16-20 pe minut.

8. In cazul in care se constata oprirea inimii, recurgeti la masajul cardiac extern:

Accidentatul este culcat pe spate, pe un plan tare, cu capul mai jos decat restul corpului;

Salvatorul, aflat la dreapta accidentatului, ii aplica o lovitura puternica in dreptul inimii si dupa aceea isi aseaza palmele suprapuse pe locul corespunzator pozitiei inimii, in cutia toracica, in stanga extremitatii de jos a sternului (cosul pieptului), pentru a-I infunda cu cca. 3 cm

Palmele salvatorului suprapuse vor exercita compresiuni ritmice care sa asigure o turtire a toracelui cu 5-6 cm;       ,

La copii, toracele fiind mai fragil si mai elastic, compresiunile se vor face cu 2 degete si cu blandete;

Ritmul compresiunilor va fi de 60 pe minut;

Reluarea contractiilor inimii se recunoaste dupa:

aparitia pulsului;

recolorarea pielii;

micsorarea pupilelor;

aparitia zgomotelor pulsului.

La reaparitia contractiilor inimii se intrerupe masajul;

Respiratia artificiala poate fi combinata cu masajul cardiac extern, avand ca ritm o insuflare de aer la 4 compresiuni.   .

9. Oprirea unei hemoragii se numeste hemostaza. Scopul hemostazei este de a evita declansarea unor grave tulburari rezultate din pierderile mari de sange. Metodele practice de oprire a unei hemoragii sunt:

Compresiunile digitale:

In hemoragiile arteriale, caracterizate prin tasnirea discontinua, in jet, a sangelui de culoare rosu deschis, compresiunea se va face deasupra ranii, pentru a intrerupe circulatia sangelui de la inima spre rana;

In hemoragiile venoase, sangele curge in suvoi continuu si este de culoare rosu inchis. Compresiunea se va face sub rana, pentru ca circulatia sangelui in vene este inversa decat in artere.

Pansamentul compresiv se aplica direct pe rana din care apare hemoragia si va fi strans atat cat este nevoie pentru a realiza oprirea scurgerii sangelui.            ,

Garoul se utilizeaza in cazul unor hemoragii mari, la nivelul membrelor. Garoul se aplica la baza membrului lezat si se strange treptat pana la oprirea hemoragiei.

Atentie! O data cu oprirea hemoragiei, dupa aplicarea garoului, irigatia sanguina a intregului membru este oprita. Mentinerea unui garou mai mult de 60 minute poate produce grave leziuni prin tulburari circulatorii. .

Este obligatoriu ca la aplicarea unui garou sa se ataseze un bilet cu ora exacta la care a fost instalat.