Instructiuni proprii de securitate - fochist

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE

FOCHIST

PUNCT DE LUCRU-S E R A-

BENEFICIAR-PRIMARIA SIRET

Prezentele instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru activitati desfasurate in societate cuprind cerintele necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a personalului angajat . Prevederile cuprinse in prezentele norme au ca scop diminuarea sau eliminarea pericolelor specifice activitatilor in domeniu si desfasurarea proceselor de munca in conditii de securitate. La prevenirea accidentelor personalul care desfasoara activitati in societate va respecta prevederile prezentelor norme specifice de protectia muncii:

Sa se prezinte la locul de munca odihnit, fara a fi sub influenta bauturilor alcoolice.

Sa nu lucreze cu unelte sau materiale improprii sau defecte.

Sa respecte programul de lucru.

Sa nu intreprinda nici o activitate pentru care nu este instruit.

Sa nu umble la instalatiile electrice,daca nu au atributii in acest scop.

Sa nu execute reparatii ale masinilor, sculelor sau utilajelor,daca nu au atributii in acest scop.

Sa opreasca lucrul in caz de pericol iminent de accidentare, si in caz de accident de munca sa anunte conducatorul si dupa caz salvarea,pompierii la 112.

Sa pastreze curatenia la locul de munca.

Sa-si insusesca instructajul periodic de protectia muncii.

La locul de munca sa circule doar prin caile stabilite ca asigura securitatea.

Sa nu intreprinda actiuni ce ar pune in pericol colegii sau alte personae prezente in acel moment .

Sa nu fumeze in locuri nepermise.Fumatul in timpul realizarii sarcinilor de servici este permis doar in locul stabilit si amenajat pentru aceasta.

Sa-si insusesca in mod corect instructajul de acordare a primului ajutor, pentru a-si putea ajuta colegii aflati in dificultate.

Sa anunte seful ierarhic superior de orice neregula aparuta in procesul muncii, care ar putea constitui un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala.

Sa pastreze bunurile unitatii.

Sa respecte ordinea si disciplina .

Sa aiba in tot timpul activitatii o comportare demna si civilizata menita sa imbunatateasca relatiile de munca.

Nu se admit la locul de munca persoane care nu au fost instruite din punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca..

Inainte de repartizarea salariatului la locul de munca, v-a fi pus in tema cu prevederile instructiunilor , (instructajul periodic la locul de munca), cat si cu riscurile de accidentare sau imbolnavire profesionala pe care le prezinta postul respectiv.

Nu se admit la lucru persoane ce nu au avizul favorabil al medicului pentru a ocupa postul respectiv.

OBLIGATIILE FOCHISTULUI DE SERVICIU

21.sa cunoasca in mod temeinic instalatia de cazane din punct de vedere al deservirii.

22.sa ia toate masurile in asa fel incat pornirea si oprirea cazanului sa se faca in siguranta.

23.sa controleze functionarea armaturilor de siguranta si control a dispozitivelor de alimentare, consemnand constatarile in Procesul Verbal din registrul Jurnal.

24.sa supravegheze direct si permanent buna functionare a cazanului si a instalatiilor anexa.

25.sa comunice sefilor defectele constatate, consemnandu-le in Procesul Verbal din Registrul Jurnal.

26.sa predea si sa ia in primire serviciul, verificand buna functionare a cazanului. Rezultatul predarii si primirii se va consemna in Registrul Jurnal cu semnatura ambilor.

27.Indiferent de modul de urmarire a functionarii se supravegheaza:

•sistemele de siguranta si avertizare

•parametri agentului termic si nivelului apei din cazan

•parametri combustibilului

•caracteristicile fizico-chimice ale agentului termic

28.sa opreasca din functionare cazanul in urmatoarele cazuri:

a)nivelul apei a scazut sub cel minim, fiind totusi vizibil in sticla si continua sa scada desi cazanul este alimentat cu apa;

b)nivelul apei nu se mai vede in sticla si nu reapare cand se inchide robinetul, in acest caz alimentarea cu apa este interzisa;

c)toate dispozitivele de alimentare cu apa sunt defecte;

d)toate indicatoarele de nivel nu functioneaza;

e)nivelul apei a trecut peste marginea superioara a sticlei si prin purjarea cazanului, nivelul nu scade;

f)la elementele cazanului au aparut burdusiri, fisuri sau crapaturi, curgeri de suduri, incalzirea la rosu a unei parti din peretele metallic;

g)sunt atinse limitele de declansare prin protectie automata a cazanului, dar nu se realizeaza declansarea;

h)s-a produs o explozie de gaze in focar;

i)a izbucnit un incendiu in sala cazanelor care nu poate fi stins;

j)la stingerea accidentala a focului in camera de ardere;

Analiza: Formalismul Lagrangeian privind determinarea starii si evolutiei starilor Proiect: Arzator mixt cu aer insuflat gaz - instructiuni pentru instalare, utilizare si intretinere

29.fochistul va inscrie in procesul verbal:

a)constatarile privind starea cazanului, a instalatiilor auxiliare a armaturilor la preluarea schimbului;

b)ora cand efectueaza operatiile de verificare a armaturilor si instalatiilor auxiliare si constatarile facute;

c)ora cand s-au produs anumite defectiuni sau fenomene anormale in exploatarea cazanului indicand locul, felul si modul de remediere a defectiunii;

d)ora aprinderii si stingerii focului;

e)operatiile principale privind tratarea apei

30.sa compare indicatiile indicatoarelor de nivel cu actiune indirecta cu cele ale indicatoarelor cu actiune directa. Verificarea se va face cel putin o data pe schimb.

31.verificarea bunei functionari a manometrelor si purjarea tubului sifon al nivostatului si a cazanului se va face cel putin o data pe schimb.

32.defectele constatate trebuiesc remediate imediat, iar cand nu se pot face se va anunta maistrul, asistenta tehnica sau seful de sectie de schimb (seful ierarhic superior.

INSTRUCTIUNI PARTICULARE REFERITOARE LA CAZAN SI INSTALATIA DE DISTRIBUTIE

1.Umplerea sistemului

Dupa ce s-au facut toate legaturile hidraulice, puteti trece la umplerea sistemului.

•Deschideti toti robinetii radiatoarelor, cazanului si sistemului.

•Deschideti incet robinetul de alimentare, asigurandu-va ca eventualii robineti de aerisire automata functioneaza corect. Inchideti toti robinetii de aerisire manuala cand incepe sa iasa apa.

•Verificati presiunea sistemului pe termomanometru.

•Inchideti robinetul de alimentare si aerisiti cazanul.

•Daca este necesar, reluati alimentare cu apa pentru a regla presiunea apei in instalatie.

•Porniti pompa de circulare a agentului termic si verificati functionarea acesteia (se va aerisi).

Atentie! Periodic se va verifica presiunea apei din instalatia de incalzire, realimentarea acesteia facandu-se numai cu cazanul oprit si rece.

Este interzisa utilizarea cazanului gol sau partial umplut cu apa.

Utilizarea cazanului gol sau partial umplut cu apa poate conduce la explozie.

2.Aprinderea

Deschideti usa focarului (usa de alimentare), si deasupra gratarului introduceti o cantitate suficienta de combustibil (aschii) si bucati de hartie.

Se aprinde combustibilul si se asteapta cateva minute pentru arderea cantitati de lemn introduse si formarea patului de jar.

Dupa formarea patului de jar se umple focarul cu lemne (maxim jumatate din inaltimea focarului), si se inchid usile;

Se regleaza pe regulatorul termostativ de tiraj valoarea dorita a apei din cazan; se recomanda valori de lucru intre 60-85 sC.

Din acest moment functionarea cazanului este dirijat de regulatorul de tiraj in functie de temperatura agentului termic. Aerul de combustie absorbit prin clapeta de pe usa cenusarului este distribuit sub gratarul plan si dirijat pe gaurile acestora in zona de formare a flacarii .

Atentie! Este interzisa utilizarea unor lichide inflamabile pentru aprinderea focului.

La alimentare nu aruncati lemnele in cazan ci asezatile cu grija.

3.Alimentarea si realimentarea cu combustibil

Alimentarea cu combustibil se face manual cu orice tip de combustibil solid (lemn, deseuri de lemn, brichete de rumegus, carbuni). Este indicat ca, lemnul sa fie cu umiditate maxima 35%.

Cu cat lemnul este mai uscat cu atat gradul de maruntire a lemnului poate sa fie mai redus.

Alimentarea cazanului cu lemne se face tinand seama de temperatura exterioara, temperatura din incaperi, avand grija sa nu incarcam camera de ardere pana la capacitatea maxima daca nu este cazul, pentru a nu se supraincalzi cazanul.

La aprindere dupa formarea patului de jar se poate trece la alimentarea cu combustibil a focarului.

La alimentare si/ sau realimentare se parcurg urmatorii pasi:

1. Se deschide usa focarului.

Se incarca (completeaza) cu combustibil.

3. Se inchide usa de alimentare.

4. Se regleaza temperatura de lucru.

Atentie! In timpul functionari toate usile si cenusarul trebuie sa fie inchise pentru evitarea arderi necontrolate ce duce la supraincalzire.

4.Curatarea cazanului

Atentie! Inainte de orice operatie de curatare sau intretinere este obligatoriu scoaterea instalatiei de sub tensiune si lasarea lui sa se raceasca.

Curatirea cazanului trebuie efectuata in mod regulat, de cate ori este nevoie. Intervalul de curatire depinde de calitatea lemnului utilizat, intensitatea arderii, tirajul cosului si de alte conditii. Se recomanda curatirea la intervale de 3-5 zile. Produsele de ardere acumulate (cenusa) impreuna cu condensul si gudroanele inrautatesc schimbul de caldura, scad randamentul cazanului.

Deasemenea o cantitate mare de cenusa va micsora spatiul de ardere, va putea infunda gaurile gratarelor.

Focarul se va curata inainte de fiecare aprindere de resturile de ardere.

In timpul procesului de ardere se produce gudron care se depune pe pereti cazanului. Cantitatea de gudron depinde de esenta si umiditatea lemnelor si de temperaturile de la turul si returul cazanului. Acest gudron trebuie curatat cel putin odata pe luna, cu instrumentele de curatare livrate odata cu cazanul.

Modul de curatire al cenusei

Se deschide usa focarului si se va matura cenusa prin orificiul gratarelor – curatind si pe acestia - in cenusar de unde se va evacua ulterior, prin scoaterea sertarului cenusarului.

Pe usa superioara se vor curata caile convective (de fum).

5.Intretinerea cazanului si a sistemului de incalzire.

Cantitatea de apa, respectiv presiunea din sistemul de incalzire trebuie verificata cel putin o data la 14 zile. Daca este necesar se va completa apa din sistem.

In cazul in care cazanul nu va functiona in perioada cand exista pericol de inghet, se va goli sistemul si cazanul de apa, sau se vor folosi solutii de antiinghet. In conditii normale cazanul se va goli de apa doar daca este necesar si pentru perioade scurte.

La sfarsitul fiecarui sezon de incalzire, cazanul se va curatii temeinic si se vor repara eventualele defectiuni.

Odata pe luna se va curata calea de intoarcere a gazelor de ardere (caile convective) pe usa superioara .

Periodic se va proceda la curatirea racordul de cos prin care cazanul este racordat la cosul de fum si cu aceasta ocazie se va controla etanseitatea circuitului gazelor de ardere atat la cazan cat si la racordul spre cos precum si usile de curatire ale acestuia.

Pe timpul verii, indiferent de tipul de cazan, este obligatoriu ca sistemul cazan-instalatie sa fie umplut complet cu apa pentru a evita fenomenele de coroziune.

Atentie! Periodic se va curata caile convective (de fum) si racordul de cos!

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII

IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

34.Actiunea curentului electric asupra organismului uman;

Mecanismul electrocutarii

Din analiza cauzelor accidentelor, rezulta ca majoritatea electrocutarilor ar fi putut fi evitate, prin aplicarea unor masuri simple de securitate. Un numar insemnat de accidente comporta o parte de responsabilitate umana ( neglijenta sau ignoranta personalului ), iar altele se datoresc defectiunilor de ordin tehnic. Actiunea de prevenire se refera atat la calitatea aparatelor si instalatiilor electrice, la intretinerea si folosirea lor, cat si mai ales la informarea celor care le utilizeaza.

Factorii care influenteaza direct rezistenta corpului omenesc, in momentul producerii electrocutarii, sunt:

a)valoarea tensiunii;

b)presiunea si suprafata de contact;

c)locul de pe corp atins de elementul sub tensiune;

d)temperatura si umiditatea mediului;

e)timpul cat organismul sta sub tensiune.

Gravitatea electrocutarii depinde de efectele fiziologice ale curentului electric. La trecerea acestuia prin organismul uman, se pot produce socul electric, arsuri si metalizarea pielii. Socul electric reprezinta o actiune directa asupra inimii sau a sistemului nervos, dar nu este exclusa posibilitatea unei actiuni concomitente, atat asupra inimii cat si a sistemului nervos. Limita maxima a curentilor nepericulosi este de 10 m A – pentru curentul continuu si 50 m A pentru curentul alternativ. Peste aceste valori, omul nu se poate elibera singur de sub actiunea curentului, datorita

convulsiilor musculare , ce nu permit desprinderea de elementul de sub tensiune, iar cresterea curentului ce trece prin organism, ca urmare a scaderii rezistentei electrice a corpului, poate produce moartea.

Un factor de care trebuie sa se tina seama in aprecierea gravitatii electrocutarii este drumul strabatut de curent prin organism. Pericolul este mai mare, daca in circuit intra podul palmei si unul sau ambele picioare ( circuit in care este prinsa si inima ).Tinand seama ca rezistenta electrica a omului este constituita, in cea mai mare parte , din rezistenta pielii, rezulta ca, in aprecierea pericolului, o insemnatate deosebita prezinta suprafata de contact si presiunea.

O influenta nefavorabila asupra rezistentei organismului prezinta umiditatea si temperatura. Cu cat umiditatea este mai mare si temperature mai ridicata, cu atat pericolul de electrocutare este mai evident, datorita cresterii conductibilitatii stratului de piele, care face ca rezistenta sa scada. In afara acestor factori, praful, sudoarea si substantele chimice au un effect cumulativ in ceea ce priveste cresterea conductibilitatii, de unde rezulta un grad de pericol sporit.

Un factor deosebit de important este timpul de expunere. Cu cat durata de actiune este mai mare, cu atat rezistenta scade.

Accidentele prin electrocutare pot avea loc, cand salariatul intra in contact cu elementele aduse la potentialuri diferite.

Aceste elemente pot fi:

unul sau doi conductori activi – conductori afectati transmisiei de energie ( faza-faza sau faza-nul );

un conductor activ si un element conducator susceptibil de a se afla la un potential fix, care este, in general, cel al pamantului ( elemente metalice de constructie, canalizari metalice ). In acest caz , electrocutarea se produce prin contact direct.

35. Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii

In functie de influenta mediului inconjurator asupra produceriiaccidentelor cauzate de curentul electric, se intalnesc:

a) Locuri de munca cu grad mic de pericol – se caracterizeaza prinexistenta unor elemente rele conducatoare de electricitate ( pardoseala dinlemn uscat sau materiale plastice ), umiditatea sub 75 %, temperature cuprinsa intre 10° C si 25° C, lipsa particulelor de praf si agenti corozivi,precum si a obiectelor metalice in zona de lucru, in contact cu pamantul, astfel incat omul, actionand asupra instalatiilor sub tensiune sa nu poata pune mana pe aceste elemente.

b) Locuri de munca periculoase – sunt generate de existenta unor mase metalice ce ocupa pana la 60 % din suprafata zonei de manipulare ( zona cuprinsa intre limitele 2,5 m in sus si 1,25 m lateral, in fata, in spate si jos ), pardoseala fiind buna conducatoare de electricitate ( pamant, beton armat, etc.), umiditate crescuta intre 75 % si 97 %, particule de praf industrial in suspensie, temperatura de la 25° C la 30° C .

c) Locuri de munca foarte periculoase – sunt acelea la care valorile amintite mai sus si care caracterizeaza „ locurile periculoase ” sunt depasite.

36.1.Protectia fata de contactele directe

Contactul direct, reprezinta atingerea unor elemente bune conducatoare de electricitate, aflate sub tensiune , care compun utilajele sau instalatiile electrice.

Evitarea accidentelor electrice prin atingere directa se poate face prin:

alimentarea echipamentelor si instalatiilor la tensiuni cat mai reduse si construirea lor astfel incat, elementele sub tensiune sa fie inaccesibile atingerii intamplatoare, iar arcurile electrice care se produc, sa nu poata genera arsuri;

- folosirea obligatorie a mijloacelor individuale de protectie, impotriva electrocutarii, pentru personalul care vine in contact cu instalatiile si aparatele electrice;

- folosirea de pardoseli izolante;

supravegherea permanenta a salariatilor de catre sefii ierarhici, astfel incat, munca sa se desfasoare fara pericol de accidentare.

Pericolul electrocutarii poate fi redus, in cazul in care atingerea unui singur element sub tensiune, se produce in timp ce omul se afla complet izolat de pamant.

36.2.Protectia fata de contactele indirecte

Prin atingerea indirecta, se intelege contactul omului cu elemente bune conducatoare de electricitate, care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care au intrat in mod accidental sub tensiune, datorita unei izolatii necorespunzatoare sau distantei insuficiente.

Mijloacele principale pentru evitarea accidentelor prin atingere indirecta, sunt:

folosirea unor tensiuni de alimentare cat mai reduse;

legarea la pamant;

legarea la nul;

izolarea suplimentara de protectie;

separarea de protectie;

deconectarea automata de protectie, la aparitia unei tensiuni de atingere periculoasa ( tensiune de defect );

deconectarea automata de protectie, la aparitia unei scurgeri de curent periculoase ( curenti de defect );

egalizarea potentialelor.

OPERATOR R S V T I

ING.ADRIAN CATALIN CLUCENCU