Igiena sl protectia muncii. prevenirea sl stingerea incendiilor.

IGIENA Sl PROTECTIA MUNCII. PREVENIREA Sl STINGEREA INCENDIILOR.

> Igiena este stiinta care se ocupa cu studiul conduitei de viata si munca si influenta acesteia asupra starii de sanatate.

> Igiena are rolul de a elabora norme de munca si viata, care, puse in practica, sa duca la prevenirea imbolnavirilor, scaderea mortalitatii si reducerea morbiditatii, promovarea starii de sanatate si prelungirea duratei de viata.

> In sens strict, igiena muncii se ocupa de studiul conditiilor de munca si influenta lor asupra starii de sanatate a oamenilor muncii, in vederea prevenirii si combaterii bolilor profesionale care duc la scaderea capacitatii de munca si, deci, la scaderea productivitatii.

MICROCLIMATUL DE MUNCA

Prin microclimat de munca se intelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici, biologici, psihologici), care actioneaza pe un teritoriu delimitat (incapere de productie, teren agricol, localitate etc.).

Actiunea factorilor de mediu asupra muncitorului din diferite domenii poate capata mai multe aspecte dependente, mai ales, de intensitatea sau de nivelul acestor factori. Diferitele niveluri - mai scazute sau mai ridicate decat limitele admise ale acestor factori -pot da nastere fie la actiuni acute sau imediate, in care reactiile organismului celui ce munceste apar rapid si sunt usor evidentiate, fie de cele mai multe ori se desfasoara la niveluri de intensitate redusa, ceea ce determina o actiune cronica, de lunga durata.

Masurile de supraveghere a starii de sanatate - la nivel individual sau al colectivitatilor - se bazeaza pe norme igienice care stabilesc in primul rand limitele concentratiilor sau nivelurilor admise pentru diferiti factori de mediu. Aceste norme igienice trebuie insusite si respectate. Ele devin obligatorii la nivelul locurilor de munca si pot preveni imbolnavirile cauzate de toxine (noxe), profesionale sau neprofesionale.

NOXELE  PROFESIONALE

Denumim noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezenti la locul de munca si care pot ameninta sanatatea muncitorilor daca nu se iau masuri de protectie necesare.

Clasificarea factorilor nocivi prezenti la locul de munca:

A. Organizarea defectuoasa a muncii

pozitia fortata a corpului, timp indelungat, in supraincordare;

efortul exagerat;

regim nerational de munca (lipsa echilibrului intre munca si repaus).

B. Nerespectarea regulilor de igiena privind procesul muncii, cu inlesnirea actiunii unor factori care trebuie indepartati sau neutralizati:

factori fizici: temperatura normala, radiatii termice, umiditate crescuta sau scazuta, raze ultraviolete, zgomot, trepidatii;

factori chimici: substante toxice, praf industrial, fum;

factori biologici: infectii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.

C. Nerespectarea regulilor de igiena in salile de productie:

insuficienta volumului de aer;

deficiente ale sistemului de ventilatie, de incalzire, de iluminat;

amenajarea defectuoasa a locului de munca;

influenta nociva a factorilor atmosferici

Masuri generale pentru combaterea noxelor profesionale

1. Combaterea riscului de supraancalzire : producerea unei miscari a aerului cu cel putin 0,3 m/sec.; dusuri de aer; ecrane protectoare sau perdele de apa; izolarea zonei de lucru in jurul muncitorului prin crearea de spatii aclimatizate; locuri speciale pentru repaus in pauze; mijloace individuale; instalatii speciale; asigurarea posibilitatilor unui consum de apa in cantitati suficiente.

2. Combaterea caldurii excesive, normalizarea umiditatii, inlaturarea fumului a vaporilor toxici, a substantelor urat mirositoare:  instalatia de ventilare a aerului; micsorarea gradului de impurificare a aerului (instalatii speciale, hote, nise de aspiratie); masurile vizand gradul scazut de impurificare a aerului se iau inclusiv la nivelul localitatii/zonei; suprimarea sau reducerea la minimum a surselor producatoare de factori nocivi; instalatii speciale de desprafuire (la concasoare, malaxoare); folosirea mijloacelor mecanizate sau pneumatice de transport al unor pulberi toxice care se manipuleaza in vrac.

REFERAT: Calcul forta taietoare REFERAT: Arcuri elicoidale

3. Realizarea unui iluminat igienic: pe cat posibil, lumina naturala, directa; iluminatul artificial suficient si uniform;  eliminarea riscului de orbire prin lumina directa sau prin lumina reflectata.

4. Combaterea zgomotului: izolarea incaperilor zgomotoase (din punct de vedere al amplasarii si al materialelor speciale utilizate in constructia lor); mijloace tehnice speciale individuale (ex.: antifoane); captusirea peretilor cu materiale absorbante de zgomote.

5. Atenuarea vibratiilor: se recomanda ca utilajele care produc vibratii puternice sa fie instalate la parter sau la subsol; amortizoare elastice speciale s.a.

BOLILE PROFESIONALE

Bolile profesionale apar tocmai ca rezultat al persistentei, timp indelungat, a unor

noxe profesionale, la care se adauga insuficienta masurilor de protectie sau nerespectarea lor.

Dintre acestea putem enumera:

silicozela

pneumocoza

saturnism

surditatea profesionala

dermatoze

intoxicatii cu diverse substante…..

Intoxicatiile accidentale profesionale

Diagnosticarea si tratamentul de urgenta in caz de intoxicatii accidentale profesionale sunt conditionate de natura agentului toxic si de modalitatea sa de a actiona asupra organismului.

A.     Intoxicatii cu substante iritante

In aceasta categorie intra un numar mare de substante care pot produce asupra organismului fenomene de iritatie a cailor aeriene superioare, pneumonie toxica si chiar edem pulmonar acut. Putem enumera: acetona, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, acidul acetic, acidul formic, amoniacul, bioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat s.a. De asemenea, beriliul, cadmiul, acidul cromic, manganul, benzina produc pneumonie chimica.

B. Intoxicatii cu substante ce actioneaza asupra sistemului nervos central in raport cu actiunea lor toxica, sunt mai multe grupuri de substante:

1. In primul grup intra substantele a caror actiune se caracterizeaza prin aceea ca pot produce stari ebrionarcotice (asemanatoare betiei alcoolice), care pot merge pana la pierderea cunostintei si chiar pierderea vietii accidentatului. Dintre substantele toxice din aceasta grupa mentionam: benzenul si derivatii lui, tetraclorura de carbon, alcoolul metilic, etilic, omilie, bioxid de carbon s.a.

2. In al doilea grup de substante toxice cu actiune asupra sistemului nervos central sunt cuprinse toxinele ce produc encefalopatie toxica. Dintre acestea mentionam: compusi organici ai plumbului (oxizi, pulberi de metal),plumb tetraetilic, bromura de etil, cadmiu, compusi organici ai staniului, nichelul carbonic lichid s.a.

3. In al treilea grup de substante cu actiune asupra sistemului nervos sunt cuprinse substante care produc actiune convulsionanta (ex.: tresariri si miscari bruste ale muschilor pana la accesul de epilepsie si coma).

Dintre toxinele care produc acest tip de intoxicatii mentionam: insecticidele (DTT, Aldrin, Gamexan), raticidele, combustibilii utilizati pentru motoarele cu reactie si rachete, unele explozibile.

C. Intoxicatii cu substante ce actioneaza asupra respiratiei prin folosirea deficitara a oxigenului, care fie ca nu poate fi transportat la tesuturi, fie ca nu poate fi utilizat la acest nivel. In grupa substantelor care produc oprirea respiratiei prin actiune la nivelul sangelui, mentionam: oxidul de carbon, compusii daniei, oxizii de azot, nitroderivatii, hidrocarburile aromatice etc.

D.     Intoxicatia cu oxid de carbon

Manifestarile intoxicatiei constau, pentru formele usoare, in dureri de cap sub forma unor zvacnituri in tample, greata, varsaturi, slabiciune generala, tendinta de ameteala, mai ales la eforturi; dupa scoaterea intoxicatului la aer curat, fenomenele dispar, intr-o faza mai avansata apare o stare de oboseala mai accentuata, agitatie, slabire a memoriei, uneori culoarea roz a pielii, in acest caz bolnavii se restabilesc in cateva zile. In intoxicatiile grave,la concentratii mari de oxid de carbon, respiratia devine rapida, pulsul frecvent si neregulat, musculatura devine rigida. Poate surveni moartea prin oprirea respiratiei si a circulatiei. In intoxicatiile cu oxid de carbon se produc modificari la nivelul sangelui. Astfel, oxidul de carbon formeaza cu globulele rosii o substanta care nu mai permite transportul si cedarea oxigenului catre tesuturile organismului, realizand o stare de asfixie. Legatura dintre oxidul de carbon si globulele rosii nu e fixa, astfel incat la contactul cu aerul curat sau cu oxigenul pur oxidul de carbon se desprinde de pe globulele rosii lasandu-le sa-si reia functia normala de carausi ai oxigenului la tesuturi.

IGIENA MUNCI IN DIFERITE SECTOARE ECONOMICE

NORME DE IGIENA IN INDUSTRIE

Desfasurarea vietii si muncii in colectivitatile industriale cere aplicarea unor norme de igiena specifice, care se refera atat la angajati, cat si la mediul de munca.

1. Controlul medical periodic si necesitatea respectarii indicatiilor medicale ce se dau cu ocazia acestui control;

2. Servirea unei mese consistente inainte de a pleca;

3. Folosirea echipamentului de protectie pe toata durata muncii, nu si in afara muncii, intretinerea in bune conditii a echipamentelor de protectie.

4. Spalatul pe maini ori de cate ori e necesar (obligatoriu inaintea servirii mesei);

5. Respectarea orelor de masa si alimentatie completa (indica numarul de calorii necesare in 24 ore pentru fiecare ramura industriala); masa nu se va servi in atelierul de lucru;

6. Folosirea rationala a odihnei active si pasive;

7. Interzicerea consumului de bauturi alcoolice;

8. Respectarea cu strictete a normelor de igiena individuala si colectiva, (mentiune speciala pentru muncitorii din sectorul alimentar);

9. Respectarea termenelor de vaccinare.

IN INDUSTRIA CHIMICA SI PETROCHIMICA

Particularitati ale microclimatului: temperaturi inalte, zgomot, radiatii, efort fizic. In acest sector, muncitorii pot veni in contact cu substante toxice.

1. Ventilatie corespunzatoare;

2. Iluminat suficient;

3.Utili zarea alifiilor pentru protectia mainilor

4. Interzicerea fumatului

IN SECTORUL AGRICOL SI FORESTIER

1.Contrulul medical periodic

2. Alimentarea cu apa potabila

4. Respectarea cu strictete a normelor de folosire a insecte fungicidelor. Pentru sectorul zootehnic, se insista asupra igienei stricte a grajdurilor, asupra spalarii mainilor inainte de mulgere si asupra controlului medical periodic.

NORME GENERALE DE P.S.I.

Masurile de prevenire care trebuie respectate in orice domeniu de activitate pentru prevenirea si stingerea incendiilor (P.S.I.) sunt:

1. Pentru prevenirea si combaterea incendiilor e necesar ca in laborator, santier, atelier, in depozitele de materiale etc., in locurile stabilite prin instructiunile pazei contra incendiilor sa se gaseasca mijloace pentru asigurarea impotriva incendiilor: stingatoare (extinctoare), galeti, lopeti, lada cu nisip, paturi. Se va cunoaste locul exact al gurilor de incendiu si al furtunurilor. La instalatiile electrice se vor folosi extinctoare de tip uscat.

2. in locurile de munca, oricare ar fi ele, inainte de inceperea lucrului se va verifica daca atmosfera nu e incarcata cu gaze inflamabile sau toxice provenite de la instalatia de gaze defecta sau de la vasele cu reactivi.

3. La terminarea lucrului se va verifica daca sunt inchise ventilele instalatiei de gaze si robinetele de apa, becurile de gaze, lampile de spirt, incalzitoarele electrice, flacoanele, borcanele cu reactivi sau substante volatile, daca e stinsa lumina, daca ventilatia e in functiune.

4. Lichidele inflamabile si volatile sunt manuite cu mare atentie, nu se vor tine in cantitati mari, nu se vor pastra in vase deschise, se va evita varsarea lor si nu se vor tine si turna in apropierea focului. La transvazarea lor, toate focurile din incaperi trebuie stinse, nu se vor varsa in chiuvete, nu se incalzesc la foc direct sau in vase deschise, ci numai intr-o baie de apa, folosindu-se un refrigerent.

5. In laboratoare, ateliere etc. este categoric interzis sa se spele pardoselile cu benzina, petrol lampant sau alte produse volatile si inflamabile, sa se tina carpe, prosoape, halate imbibate cu produse volatile, sa se usuce obiecte sau sa se lucreze cu produse volatile pe conductele sau radiatoarele caloriferului, sa se lase nesterse produsele petroliere raspandite pe mese sau pardoseala, sa se faca curatenie in timp ce becurile cu gaz sunt aprinse.

6. Daca, intamplator, se varsa o cantitate oarecare de lichid inflamabil, atunci se sting ' imediat toate becurile de gaz, lampile de spirt, incalzitoarele electrice; nu se aprinde si, nu se stinge lumina, se inchid usile si se deschid ferestrele, lichidul varsat se absoarbe cu un burete si se toarna intr-un vas din care apoi se va turna intr-o sticla ce se poate inchide ermetic, se intrerupe aerisirea numai dupa indepartarea completa a lichidului varsat.

7. Daca se aprinde un lichid inflamabil (de ex.: spargerea unui vas) repede, dar fara panica, se sting becurile de gaz, lampile de spirt, incalzitoarele electrice etc. si se indeparteaza vasele cu substante inflamabile, se acopera flacara cu o patura, prosoape si daca nu se stinge se imprastie nisip, iar daca nu se stinge nici in acest mod, se folosesc extinctoare si, la nevoie se cheama pompierii.

8. Daca se aprind hainele, accidentatul nu trebuie sa fuga, ci sa i se stinga imbracamintea prin invelirea intr-o patura, palton etc.

9. Mainile, dupa ce au fost spalate cu benzina sau alte produse usor inflamabile, trebuie sa fie spalate cu apa, sapun si sterse cu un prosop. E interzis a se usca mainile la foc dupa ce au fost spalate cu produse petroliere.

10. Aparatele care radiaza multa caldura, precum si aparatele electrice de incalzit trebuie izolate cu placi de azbociment si asezate la distanta de substantele inflamabile.

11. Daca se aprind conductoarele retelei electrice, se intrerupe mai intai curentul de la comutator sau tablou si se procedeaza la stingerea incendiului.