Protectia muncii
Locul si rolul pompierilor in cadrul altor categorii de salvatori1. Notiuni generale privind protectia personalului Dreptul la viata este consfintit prin art. 3 al Declaratiei universale a drepturilor omului. De-alungul istoriei si evolutiei societatii tot mai multe acte normative internationale si nationale au pus problema protectiei vietii omului, sanctionand drastic pe cei care nu le respecta. O categorie aparte este constituita de personalul care activeaza pentru salvarea vietii oamenilor de la nenorociri independente de vointa lor. Salvatorii, in mod constient, isi pun propriile vieti in pericol pentru a salva vietile oamenilor si animalelor, dar nu numai atat. Fara a incerca sa fac o comparatie deplasata, de la trimiterea fortelor armate in teatre de operatiuni militare, in lupta cu focul, numarul de victime inregistrat de pompieri il depaseste cu mult pe cel inregistrat in operatiunile beligerante. De aceea, subliniez inca o data rolul si locul pompierilor in cadrul altor categorii de salvatori. Locul si rolul pompierilor in cadrul altor categorii de salvatori In Romania exista legiferat un Sistem National de Management al Situatiilor de Urgenta, in cadrul caruia pompierii profesionisti fac parte din Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, structura care este raspunzatoare pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale, financiare si de alta natura necesare restabilirii starii de normalitate. Pe langa Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, in compunerea Sistemului National se mai afla: a) comitete pentru situatii de urgenta, care se organizeaza, in functie de atributii si competente, la nivel national, ministerial si local, ca organisme interinstitutionale de sprijin al managementului; b) servicii publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgenta, constituite ca servicii deconcentrate, care asigura in zonele de competenta coordonarea, indrumarea si controlul activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta; c) centre operative pentru situatii de urgenta, organizate la nivelul ministerelor, al altor institutii publice centrale cu atributii in gestionarea situatiilor de urgenta, al municipiilor - cu exceptia municipiului Bucuresti -, al oraselor si comunelor; d) comandantul actiunii este persoana, imputernicita in situatii de urgenta, cu coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie. Comandantul actiunii poate fi ajutat in indeplinirea sarcinilor de catre grupa operativa si punctul operativ avansat. Schematic, structura Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta se prezinta, astfel: Alte categorii da salvatori : Formatiunile SALVAMONT, care opereaza pentru salvarea celor aflati in pericol in zonele montane. Formatiunile de salvare pe mare, constituite din organisme guvernamentale sau nonguvernamentale; Formatiuni de interventie internationala la dezastre produse oriunde pe glob, cum ar fi CRUCEA ROSIE, MEDICI FARA FRONTIERE, UNICEF, USAID etc; 1.2 Definitie Notiunea de protectie a personalului a aparut ca raspuns la manifestarea primului rezultat negativ al actiunii unui factor perturbator asupra individului. In prezent, in toate sectoarele vietii sociale se pune problema protejarii personalului in fata factorilor nocivi care agreseaza organismul cu consecinte negative in desfasurarea vietii sale. Activitatea pompierilor este una deosebit de complexa, varietatea misiunilor incluzand aproape toti factorii de risc manifestati. Astfel granita dintre asigurarea actiunilor de interventie si protectia fortelor este greu de stabilit. Protectia personalului pompierilor este diferita de oricare alt sector de activitate. Permiteti-mi sa dau doar doua exemple edificatoare: n La salvarea unor turisti rataciti pe munte salvatorii sunt supusi la pericolul de alunecare, cadere in gol si actiune in conditii extreme de temperatura; n Un mediu toxic sau exploziv dintr-o hala industriala se poate monitoriza permanent cu ajutorul aparaturii de detectie si, astfel, parametrii pot fi corectati la valorile acceptabile, insa alta este situatia interventiei la un incendiu, cand factori multiplii de risc actioneaza simultan si nu pot fi cuantificati sau corectati In opinia mea, protectia personalului necesita o abordare interdisciplinara: juridica, sociala, psihologica, fizica, medicala etc. In prezent nu exista o definitie clara si unanim acceptata a protectiei personalului. Fiecare autoritate a tratat protectia personalului in mod particular, prin identificarea si eliminarea sau atenuarea factorilor de risc specifici. In lucrarea de fata, mi-am propus sa abordez protectia personalului prin prisma unui management de securitate, cu subsisteme interdependente, parte componenta a managementului general si sa o definesc, ca fiind : Ansamblul masurilor juridice, psihologice, medicale, organizatorice si fizice menite a asigura angajatului un climat optim de munca in scopul protejarii acestuia de a incalca legea si a fi agresat de factori nocivi care sa-i poata perturba performantele profesionale, starea de sanatate, echilibrul psiho-social. 1.3. Clasificare Teoretic, clasificarea protectiei personalului se poate aborda prin prisma mai multor criterii. Propun aici trei criterii: Din punct de vedere al factorilor de risc manifestati pe timpul activitatii: Protectia juridica Protectia psihologica Protectia medicala Protectia fizica; Protectia sociala Din punct de vedere organizatoric, protectia personalului poate fi pasiva si activa, iar in raport de oportunitate, protectia este necesara in faza predezastru, pe timpul interventiei si postdezastru. Factori de risc la care sunt expusi pompierii in indeplinirea misiunilor Onorata audienta, va rog sa-mi permiteti sa subliniez faptul ca, zilnic mass-media prezinta situatii de urgenta in care pompierii isi dovedesc eroismul, din pacate de multe ori cu pretul vietii. In timp ce alte categorii de salvatori, cum sunt cei din garda de coasta si salvamontistii intervin anual la nici 500 de cazuri, si doar pentru salvarea vietii, pompierii intervin in Romania la peste 23-24.000 misiuni, asistand si salvand peste 14.000 persoane. De retinut ca din totalul misiunilor pompierilor, doar 60% vizeaza salvarea de vieti, diferenta de 40% constand in operatiuni de salvare a bunurilor materiale, limitarea efectelor si prevenirea producerii dezastrelor. Fara a minimaliza importanta altor servicii care intervin pentru salvarea vietii, din datele de mai sus, reiese ca : n Timpul de ocupare al pompierilor pentru interventii depaseste 24. ore/zi, daca impartim numarul misiunilor la nr. zilelor anului; n Factorii de risc pe timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu si interventiilor sunt multiplii si actioneaza simultan (stres cumulat cu pericol de alunecare, cu producere de arsuri, traumatisme.). In general, principalii factori de risc ce actioneaza asupra pompierilor si modalitatile lor de manifestare, pot fi grupati astfel: n Factori fizici; n Factori psihologici; n Factori chimici; n Factori biologici; n Factori sociali. 3. Forme de protectie a personalului de pompieri Analitic, propun o formula de calcul a protectiei personalului, astfel:
Valoarea minima a Pr.p (protectia personalului) ar trebui sa fie egala cu 1. Cu cat aceasta valoare scade putem spune ca avem asigurat un management eficient de protectie a personalului. 3.1. Protectia juridica Intr-un sens larg, orice lege contine cel putin o regula de drept obligatorie. Insa intr-un inteles mai restrans si mai precis, in intelesul tehnic al cuvantului, o lege este numai acea regula juridica obligatorie care este stabilita de catre autoritatea publica investita cu puterea legislativa. In cazul salvatorilor, unde asa cum am aratat, limita dintre reusita si nereusita este greu de identificat, nici un contract nu poate fi considerat perfect. Consider ca esential efectul contractelor incheiate intre salvator si angajatorul sau. Efectul este de a crea obligatia salvatorului de a se pregati permanent si a sti sa foloseasca echipamentele de protectie puse la dispozitie, iar angajatorul sa depuna toate diligentele pentru a diminua riscurile de orice fel. Am ferma convingere ca in contractul de munca incheiat intre salvator si angajator ar trebui sa fie prezenta clauza de actiune a salvatorului in stare de necesitate, in acest caz riscurile determinate de anumite decizii gresite ale salvatorului sa fie preluate de catre firma angajatoare, fie ea institutie sau societate comerciala. Salvatorul ia decizii in conditii de forta majora sau caz fortuit, care, conform tratatelor de drept civil si penal, este imprevizibila si nu se poate infrange, iar actiunile desfasurate in asemenea conditii sunt exoneratoare de raspundere. Actiunile pompierilor pe timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu si misiunilor se bucura de protectia legii. Astfel, prin Legea de organizare si functionare personalul unitatilor de pompieri militari pe timpul indeplinirii serviciului este investit cu exercitiul autoritatii publice. Din acest punct de vedere putem impartii protectia juridica a personalului in doua parti: una permisiva si asiguratorie de raspundere civila si/sau penala si una permisiva dar neasiguratorie. 3.1.1. Protectia juridica permisiva si asiguratorie In cadrul protectiei juridice permisive si asiguratorii putem enumera urmatoarele drepturi ale personalului de pompieri anume desemnat, astfel: sa efectueze controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale privind prevenirea si stingerea incendiilor; sa constate si sa sanctioneze contraventiile privind prevenirea si stingerea incendiilor; sa solicite de la persoanele fizice si juridice orice date, informatii si documente necesare indeplinirii atributiilor legale; sa stabileasca restrictii ori sa interzica utilizarea focului deschis si efectuarea unor lucrari cu substante inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii; sa propuna, in conditiile legii, sistarea lucrarilor de constructii sau oprirea functionarii sau utilizarii unei constructii; sa dispuna, in situatii de necesitate, oprirea functionarii sau demolarea constructiei incendiate, precum si a celor vecine ori a unor parti din acestea, in scopul limitarii propagarii incendiilor si al evitarii unui dezastru, daca un asemenea pericol este real, iminent si inevitabil;
sa dispuna restrangerea utilizarii cladirilor incendiate ori amenintate, precum si a terenurilor din vecinatatea acestora; sa se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul interventiei, pe drumuri care nu sunt deschise traficului public ori pe alte terenuri, daca cerintele de operativitate si de lucru impun aceasta; sa opreasca ori sa limiteze traficul public in zona desfasurarii operatiunilor de interventie; sa intre in locuinta persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimtamantul scris al acestora, in conditiile prevazute de lege. In cazul in care se impune inlaturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vietii, integritatii fizice sau bunurilor unor persoane, consimtamantul nu este necesar. 3.1.2. Protectia juridica permisiva dar neasiguratorie In cadrul protectiei juridice permisive dar neasiguratorii putem enumera: dreptul de a intra, pentru indeplinirea atributiilor legale, in orice incinta a unitatilor economice, a institutiilor publice ori private, a organizatiilor social-politice, cu respectarea dispozitiilor legale. Cu o astfel de conditie, dreptul de intrare practic este anulat, pompierii trebuind in acest caz sa ia acceptul conducatorului institutiei sau societatii comerciale respective; exonerarea de raspundere civila si/sau penala pentru pagubele inerente procesului de interventie. Legea nu defineste termenul „pagube inerente” acesta fiind lasat la libera interpretare, astfel ca, intr-o situatie de creare a unei pagube apreciata de instanta de judecata ca nefiind inerenta procesului de interventie, pompierii ar putea raspunde pe cale civila. Interventia la incendiu este definita legal ca urgenta publica, insa, atat Codul Civil cat si Codul Penal Roman prevad ca pot fi exonerate de raspundere doar faptele comise in stare de necesitate sau cazuri fortuite. De aceea, cred ca interventia ar trebui incadrata legal ca stare de necesitate. Toate masurile luate de pompieri in asigurarea interventiei, de la patrunderea pe drumuri inchise circulatiei, folosirea apei din orice sursa si pana la demolarea unor cladiri, constituie stare de necesitate. posibilitatea ca pompierii care se deplaseaza in actiuni de interventie sau in misiuni care impun urgenta pot circula prin intersectii chiar daca semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau daca indicatoarele existente obliga la acordarea prioritatii ori interzic accesul, fiind obligati sa foloseasca din timp mijloacele de avertizare sonora si luminoasa. In practica, aceasta posibilitate este restransa de prevederile Codului rutier, in sensul ca, exonerarea de raspundere nu opereaza pe deplin. In cazul producerii unui accident, soferul autospecialei de interventie raspunde administrativ, civil sau penal, in functie de consecintele rezultate. 3.2. Protectia fizica Protectia fizica a personalului este asigurata prin sistemul de management al securitatii, ca parte componenta a sistemului general de management al protectiei personalului si cuprinde: faza de cercetare, proiectare si realizare a constructiilor, instalatiilor, tehnicii de lupta si mijloacelor de interventie cu care personalul isi desfasoara activitatea; evaluarea riscurilor ce pot fi evitate si a celor ce nu pot fi evitate pentru sanatatea si securitatea personalului; stabilirea masurilor tehnice si organizatorice de securitate a personalului in raport cu factorii potentiali de risc; asigurarea unui management educational de securitate la un nivel optim de cunoastere si insusire practica a normelor de securitate a muncii, folosirea echipamentelor de protectie si executarea procedurilor in cazuri limita; asigurarea logistica si financiara necesara realizarii managementului de securitate. 3.2.1. Principiile managementului de securitate: Managementul de securitate are la baza ca principii : previziunea si prevenirea; identificarea riscurilor; adaptarea la progresul tehnic; diminuarea si chiar eliminarea riscurilor sau a consecintelor negative; dezvoltarea unei conceptii preventive si nu de efect, sau altfel spus, preventie ante-factum sau post-factum; prioritatea protectiei si salvarii vietii oamenilor; prioritatea masurilor de protectie colectiva in fata masurilor de protectie individuala; respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgenta; cooperarea la nivel national, regional si international cu organisme si organizatii similare; transparenta activitatilor desfasurate; continuitatea si gradualitatea activitatilor, in functie de amploarea si de intensitatea acestora; operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhica a componentelor sistemului . 3.2.2. Componentele protectiei fizice In opinia mea, protectia fizica a personalului in unitatile de pompieri are doua componente, educationala si practica: Componenta educationala implementata printr-un sistem organizatoric de insusire a factorilor de risc si masurilor de evitare sau diminuare a acestora. Astfel, pana la incadrarea in munca in programa de formare a personalului sunt cuprinse teme de protectie, astfel ca la terminarea cursurilor angajatul are deja o pregatire, in plus, in momentul incadrarii mai parcurge un program de instruire generala privind securitatea muncii, urmat de un program de pregatire specifica unitatii si locului de munca. Pe timpul activitatii, personalul parcurge periodic tematici de instruire pe linia securitatii muncii. Componenta practica, antrenament si pregatire speciala in folosirea echipamentelor de protectie si prim ajutor. Astfel, sunt repartizate ore pentru antrenament in portul costumului anticaloric de patrundere grea, normala sau usoara, al aparatului de respirat cu aer comprimat, al mijloacelor de salvare si autosalvare cum sunt scarile manuale si mecanice, corzile si corditele de salvare etc. 3.2.3. Structuri implicate in protectia fizica a pompierilor Protectia fizica a personalului de pompieri este acordata, in conditiile legii, si prin cooperarea acestora, pe timpul actiunilor de interventie, cu alte structuri ale sistemului de ordine publica si siguranta nationala, cum sunt: n Organele de politie, care asigura balizarea si securizarea zonelor, precum si fluidizarea circulatiei; n Jandarmeria romana care asigura securitatea perimetrului de interventie; n S.R.I., care in cazul unei amenintari asimetrice efectueaza controlul antiterorist si asigura perimetrul de interventie; n Fortele de protectie civila, care efectueaza determinari in vederea protectiei NBC; n personal specializat din componenta inspectoratului teritorial de protectie a mediului; n personal medical, care efectueaza determinari de laborator cu privire la anumiti agenti patogeni si ia masuri de aplicare a antidoturilor necesare imunizarii organismului personalului expus. Ele au statut de forte auxiliare, sprijinul lor fiind indispensabil fortelor de interventie ale pompierilor. 3.3. Protectia sociala 3.3.1. Principii si caracteristici Protectia sociala a pompierilor militari este un segment al managementului de protectie si trebuie sa aiba la baza urmatoarele principii: n Incadrare statutara armonizata cu legislatia europeana; n Crearea unei infrastructuri si economii capabile sa asigure un nivel de trai decent; n Implicarea autoritatilor locale in asigurarea unui nivel scazut de riscuri in profil teritorial n Asigurare in caz de boala, accidente si deces; n Protectie personala si familiala. In prezent, pompierii militari din Romania nu au un statut aparte si sunt aliniati la statutul cadrelor militare. Evolutia societatii in perioada postsocialista si inscrierea Romaniei pe un traseu prodemocratic si european a determinat si mutatii ale institutiei militare. Astfel, Ministerul Apararii Nationale a trecut de la o doctrina proprie, de aparare in granitele statului, la doctrina NATO, de interventie preventiva in orice zona de pe glob, unde sunt interese ale aliantei. In acest context, misiunile militarilor pompieri au devenit diferite de misiunile militarilor din fortele Ministerului Apararii Nationale. Ca urmare, legea privind statutul cadrelor militare si legea de salarizare a militarilor a suferit modificari salariale si statutare care separa in mod arbitrar militarii. Nu doresc sa fac aici o comparatie a drepturilor diferite acordate militarilor, ci doar sa atrag atentia asupra necesitatii unui statut special, cat si a unei legi de salarizare speciale, specifica pompierilor si aliniate la pompierii din statele Uniunii Europene. Caracteristicile care definesc protectia sociala a pompierilor, acordata de legislatia actuala: sunt in serviciul natiunii; gradul militar este un drept al titularului si reprezinta recunoasterea in plan social a calitatii de cadru militar; gradul de ofiter, maistru militar si subofiter nu se poate pierde decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege; ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate sunt militari profesionisti; in exercitarea atributiilor ce le revin potrivit legii si prevederilor regulamentelor militare, ofiterii, maistrii militari si subofiterii sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice, bucurandu-se de protectie potrivit legii penale. Astfel, Codul Penal Roman incadreaza ca infractiuni faptele de atingere a onoarei sau amenintarea pompierului in activitatea acestuia. Totodata, constituie infractiune si insulta, calomnia ori amenintarea aduse pompierilor aflati in exercitiul functiunii sau pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii; au continuitate si stabilitate in serviciu si venituri. personalul civil din unitatile de pompieri militari se supune statutului functionarului public; pompierii civili sunt supusi legislatiei muncii; Desi statutul contine unele incompatibilitati si restrangeri, la o analiza atenta se poate trage concluzia unei protectii a personalului reiesita tocmai din aceste restrangeri si incompatibilitati, astfel: n interdictia de a face politica asigura stabilitate in functia de conducere a militarului, indiferent de schimbarile politice; n interdictia de a fi asociat unic sau asociat in administrarea unor firme asigura protectie juridica militarului care ar putea fi subiectiv in relatiile de autoritate cu firmele respective; 3.3.2. Protectia sociala a personalului aflat in activitate Pe scurt, voi enumera cele mai semnificative drepturi sociale acordate personalului pompierilor aflati in structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, astfel: solda lunara, sporuri si indemnizatii salariale; incadrarea in conditii speciale sau deosebite de munca; asigurarea gratuita a echipamentului de protectie adecvat misiunilor specifice pe care le indeplineste si despagubiri corespunzatoare in cazul in care i s-au degradat sau i s-au distrus, ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, imbracamintea, incaltamintea ori alte bunuri personale; reduceri ale cuantumului chiriei, compensatie lunara pentru chirie, ajutoare si alte drepturi, potrivit reglementarilor in vigoare; documente de transport gratuit pentru efectuarea concediului de odihna sau in cazul mutarii dintr-o garnizoana in alta, potrivit reglementarilor in vigoare; concediu de odihna, concediu de odihna suplimentar pentru activitate in locuri de munca cu conditii deosebite - vatamatoare, grele sau periculoase - concediu de studii, invoiri si permisii; concediu de maternitate si la concediu pentru ingrijirea copilului, pentru femeile, cadre militare in activitate; vacante, pentru cadrele militare care urmeaza cursurile de zi ale institutiilor de invatamant superior; scutiri si concedii medicale; indemnizatie lunara pana la o noua angajare sau pana la prestarea unei activitati autorizate aducatoare de venituri, pentru sotiile cadrelor militare mutate in interesul serviciului intr-o alta garnizoana, care au fost incadrate in munca si au intrerupt activitatea datorita mutarii impreuna cu sotul; inlesniri in folosirea caselor de odihna, sanatoriilor, caminelor de garnizoana si a altor amenajari recreative si sportive; despagubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor actiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite in timpul si din cauza serviciului militar sau a unor misiuni in cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pacii ori constituite in scopuri umanitare; 3.3.3. Protectia sociala a personalului pensionat, familie si urmasi pensie militara, acordata in conditiile legii; asistenta medicala si medicamente gratuite; acces la cercurile militare, casele de odihna, sanatoriile, caminele de garnizoana si alte amenajari recreative sau sportive; Pentru membrii familiilor personalului in activitate: asistenta medicala si medicamente in cadrul retelei sanitare a Ministerului Apararii Nationale sau in alte retele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de catre acest minister; documente de transport, atunci cand ofiterii, maistrii militari sau subofiterii sunt mutati in interes de serviciu dintr-o garnizoana in alta; pensie de urmas, precum si de alte drepturi in conformitate cu prevederile legale; Pentru urmasii personalului aflat in activitate: ajutor de deces in cuantum de doua solde lunare neimpozabile,; acordat familiei, sau persoanei care suporta cheltuielile ocazionate de decesul cadrului militar; pensie egala cu solda lunara pe care pompierii profesionisti in activitate au avut-o la data decesului, pentru urmasii acestora, decedati din cauza serviciului ca urmare a unor actiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament exceptional ori a unor misiuni in cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pacii ori constituite in scopuri umanitare; Copiii pompierilor profesionisti in activitate, decedati in timpul si din cauza serviciului, ca urmare a unor actiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament exceptional ori a unor misiuni in cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pacii ori constituite in scopuri umanitare, pot fi transferati la liceele militare sau in institutiile militare de invatamant care formeaza maistri militari si subofiteri, pe baza unui test de aptitudini, a rezultatelor la invatatura obtinute in institutiile civile de invatamant; 3.4. Protectia psihologica 3.4.1. Definitie Din punct de vedere conceptual, parerile privind protectia psihologica a personalului sunt impartite. Unii specialisti o situeaza doar ca o activitate de raspuns la agresiunile psihice, altii merg mai departe si o caracterizeaza ca o activitate atat de raspuns dar si de profilaxie, de contracarare a factorilor agresivi inainte de a ajunge la personal. Sunt suficiente argumente pentru a aprecia ca influentarea psihologica a personalului are un mare efect in indeplinirea misiunilor de interventie si rezolvarea cu succes a sarcinilor de serviciu. Consider ca agresiunea psihologica manifestata asupra personalului pompierilor de catre factorii reiterati mai sus si protectia impotriva acesteia sunt tipuri de actiuni si activitati simetrice, prima aleatorie, a doua care trebuie planificata, condusa si aplicata. Protectia psihologica se poate defini ca ansamblul de masuri si actiuni desfasurate intr-o conceptie unitara pentru mentinerea rezistentei si stabilitatii psihice a personalului, ridicarea moralului si contracararea presiunilor psihice. 3.4.2. Caracteristici Caracteristicile protectiei psihice a personalului pompierilor sunt date de : n Efectuarea unei „selectii psihologice” din faza de recrutare a personalului. In acest context, as putea aprecia ca, daca in sistemul de recrutare a candidatilor pentru institutiile de invatamant se efectueaza o selectie satisfacatoare, la incorporarea militarilor in termen examinarea psihologica este de multe ori deficitara in a detecta structuri psihologice incompatibile cu profilul necesar pompierilor; n Examinare si consiliere psihologica periodica; n Parcurgerea unor programe de pregatire psihologica bazate pe : Dezvoltarea rezistentei psihice la actiunea factorilor perturbatori specifici misiunilor; Evaluarea corecta a situatiei de risc in care se situeaza si luarea unei decizii menite a-l salva pe el si pe cei aflati in pericol; Consolidarea increderii personalului in fortele proprii, in comandanti, tehnica si mijloacele de protectie; Dezvoltarea, la comandanti, a unor calitati psihice menite a putea conduce fortele la interventii in situatii de criza, a orienta si modela comportamentele subordonatilor si a lua decizii optime in situatii de non normalitate; Prevenirea si combaterea in randul trupelor proprii a descurajarii psihomorale, a starilor de frica si panica declansate in mod special ca urmare a unor misiuni soldate cu raniri si decese survenite in randul personalului propriu; Gestionarea crizelor mediatice; Limitarea si anihilarea efectelor aparute ca urmare a unor actiuni de mediatizare negativa din partea presei sau entitati ostile, formate adesea din indivizi caracterizati prin comportamente antisociale. 3.4.3. Rolul asistentei religioase, comunicarii si protectiei informatiilor in protectia psihologica a personalului Un rol major in intarirea si mentinerea in randul personalului a unui nivel psihic ridicat il au si : Asistenta religioasa, care continua traditia crestina a poporului roman. Personalul pompierilor militari este format, in proportie de peste 95%, din familii crestine, care au cultivat increderea in Dumnezeu, ca protector suprem al faptelor si cugetarilor umane. Prin slujbele colective sau pastoratie individuala, personalul capata incredere in fortele proprii si simte protectia divina. Pompierii romani au un patron spiritual praznuit in fiecare an, care asigura in sufletul fiecaruia mijlocirea tainicei legaturi, om – DUMNEZEU. Comunicarea fara restrictii a militarilor in termen cu familiile, prietenii si societatea prin organizarea actiunilor de tip „Porti deschise”, „Prietenii pompierilor” mediatizarea unor actiuni si activitati ale acestora si chiar desfasurarea unor ore de pregatire in societati comerciale si institutii. Aceste activitati si actiuni permit tinerilor sa ia contact cu unitatile si misiunile pompierilor inca din faza de formare a personalitatii si integrare in societate prin cautarea unui status-rol, cu un efect deosebit in adaptare la viata militara. Protectia informatiilor este o activitate ce as plasa-o compartimentului de relatii publice, nu in sensul cenzurarii informatiilor reale, ci al acelora care sunt vadit rau intentionate. Actiunile de interventie la care participa pompierii militari sunt, de regula, puternic mediatizate, uneori cu devieri de la realitate, de cele mai multe ori datorita lipsei informatiilor veridice. De aceea, este imperios necesar ca prima persoana care sa apara la televizor intr-o situatie de criza sa fie purtatorul de cuvant al unitatii sau alta persoana oficiala, de regula de conducere, care sa furnizeze informatii reale si credibile presei. Astfel, abordarea neprofesionista a mediatizarii poate duce la declansarea unei crize mediatice prin aparitia unor bariere de comunicare intre institutie si public, sau chiar prin dezorganizarea totala a activitatii de informare. Aceasta aduce grave prejudicii de imagine institutiei, creand opiniei publice imaginea de incapacitate de interventie. In cazul aparitiei unei crize mediatice, o buna gestionare a sa impune: n Reactie calma, ratiune si luciditate in luarea deciziilor; n Desemnarea unui administrator al crizei, care sa determine gravitatea sa, elementele care prezinta interes pentru stiri, consecintele si evolutiile ulterioare si sa furnizeze informatii exacte; n Utilizarea unui singur purtator de cuvant, care sa fie in masura sa stie cui se adreseaza, sa determine populatia sa afle ce se face, si ca situatia este sub control, sa tina la curent conducerea si personalul unitatii cu datele comunicate si cele aparute in presa; n Stabilirea unui program, loc si ora de intalnire cu presa si comunicare a informatiilor; n Comunicarea rapida a vestilor proaste, inainte ca ele sa fie relatate din alte surse; n Initiativa permanenta in acordarea si conducerea interviurilor; n Daca nu se poate altfel, sacrificarea imaginii unor persoane in favoarea imaginii institutiei; n Elaborarea din timp a unui plan de comunicare pentru situatii de criza. 3.5. Protectia medicala Asa cum am observat din statut, dar si din legea de organizare, pompierii militari beneficiaza de protectie medicala ce consta in: Spitalizare si medicatie gratuita in caz de imbolnavire; Recuperare si recreere prin casele de odihna din sistemul propriu sau national; Examinari medicale periodice cu rol de profilaxie, cum ar fi examinari radiografice, analize de laborator si alte asemenea. * Asa cum am aratat, pana in prezent protectia personalului s-a desfasurat pe componente, pe raportul cauza – efect – atenuare efect. De cele mai multe ori acest sistem de protectie nu a asigurat un management bazat pe prognoza si profilaxie, componentele neinteractionand intre ele decat aleatoriu. Pe viitor, este strict necesara crearea unui sistem conceptual si doctrinar privind protectia personalului, sistem care poate fi proiectat avand la baza urmatoarele principii: Intaietatea determinarii factorilor de risc inaintea manifestarii acestora; Eliminarea sau diminuarea cauzelor care determina aparitia unor factori de risc; Planificarea, organizarea si conducerea activitatii de protectie a personalului; Monitorizarea rezultatelor. Conceptual sistemul de protectie a personalului, ar putea fi prezentat astfel:
Posibile directii de urmat pentru realizarea unui astfel de sistem : n Elaborarea doctrinei de protectie a personalului ; n Elaborarea strategiilor de protectie, pe fiecare subsistem ; n Specializarea comandantilor in managementul protectiei; n Asigurarea logistica si financiara a managementului. * Distinsa audienta! In prezenta lucrare, am incercat sa redau cele mai sugestive probleme ale protectiei pompierilor din Romania, managementul protectiei fiind unul din elementele cheie ale managementului general, care va trebui bine studiat si aplicat atat in context national dar si european pentru a asigura fortelor de interventie in solutionarea crizelor, o interoperabilitate la nivel transfrontalier. Imi sustin aceasta parere pe evenimentele petrecute numai in ultimii trei ani, mentionand aici atat dezastrele produse de calamitati naturale cat si dezastrele produse prin catastrofe tehnice si atacuri asimetrice, cazuri in care s-a dovedit ca fortele locale si deseori chiar nationale au fost depasite de amploarea evenimentului. Va multumesc pentru atentia acordata.
|