Igiena sl protectia muncii. prevenirea sl stingerea incendiilor

IGIENA Sl PROTECTIA MUNCII. PREVENIREA Sl STINGEREA INCENDIILOR

Igiena este stiinta care se ocupa cu studiul conduitei de viata si munca si influenta acesteia asupra starii de sanatate.

Igiena are rolul de a elabora norme de munca si viata, care, puse in practica, sa duca la prevenirea imbolnavirilor, scaderea mortalitatii si reducerea morbiditatii, promovarea starii de sanatate si prelungirea duratei de viata.

In sens strict, igiena muncii se ocupa de studiul conditiilor de munca si influenta lor asupra starii de sanatate a oamenilor muncii, in vederea prevenirii si combaterii bolilor profesionale care duc la scaderea capacitatii de munca si, deci, la scaderea productivitatii.

MICROCLIMATUL DE MUNCA

NOXELE PROFESIONALE

BOLILE PROFESIONALE

Prin microclimat de munca se intelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici, biologici, psihologici), care actioneaza pe un teritoriu delimitat (incapere de productie, teren agricol, localitate etc.).

Actiunea factorilor de mediu asupra muncitorului din diferite domenii poate capata mai multe aspecte dependente, mai ales, de intensitatea sau de nivelul acestor factori. Diferitele niveluri - mai scazute sau mai ridicate decat limitele admise ale acestor factori -pot da nastere fie la actiuni acute sau imediate, in care reactiile organismului celui ce munceste apar rapid si sunt usor evidentiate, fie de cele mai multe ori se desfasoara la niveluri de intensitate redusa, ceea ce determina o actiune cronica, de lunga durata.

Masurile de supraveghere a starii de sanatate - la nivel individual sau al colectivitatilor - se bazeaza pe norme igienice care stabilesc in primul rand limitele concentratiilor sau nivelurilor admise pentru diferiti factori de mediu. Aceste norme igienice trebuie insusite si respectate. Ele devin obligatorii la nivelul locurilor de munca si pot preveni imbolnavirile cauzate de toxine (noxe), profesionale sau neprofesionale.

Noxele profesionale

Denumim noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezenti la locul de munca si care pot ameninta sanatatea muncitorilor daca nu se iau masuri de protectie necesare.

Clasificarea factorilor nocivi prezenti la locul de munca:

A. Organizarea defectuoasa a muncii

pozitia fortata a corpului, timp indelungat, in supraincordare;

efortul exagerat;

regim nerational de munca (lipsa echilibrului intre munca si repaus).

B. Nerespectarea regulilor de igiena privind procesul muncii, cu inlesnirea actiunii unor factori care trebuie indepartati sau neutralizati:

factori fizici: temperatura normala, radiatii termice, umiditate crescuta sau scazuta, raze ultraviolete, zgomot, trepidatii;

factori chimici: substante toxice, praf industrial, fum;

factori biologici: infectii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.

C. Nerespectarea regulilor de igiena in salile de productie:

insuficienta volumului de aer;

deficiente ale sistemului de ventilatie, de incalzire, de iluminat;

amenajarea defectuoasa a locului de munca;

influenta nociva a factorilor atmosferici

Masuri generale pentru combaterea noxelor profesionale

1. Combaterea riscului de supraancalzire : producerea unei miscari a aerului cu cel putin 0,3 m/sec.; dusuri de aer; ecrane protectoare sau perdele de apa; izolarea zonei de lucru in jurul muncitorului prin crearea de spatii aclimatizate; locuri speciale pentru repaus in pauze; mijloace individuale; instalatii speciale; asigurarea posibilitatilor unui consum de apa in cantitati suficiente.

2. Combaterea caldurii excesive, normalizarea umiditatii, inlaturarea fumului a vaporilor toxici, a substantelor urat mirositoare: instalatia de ventilare a aerului; micsorarea gradului de impurificare a aerului (instalatii speciale, hote, nise de aspiratie); masurile vizand gradul scazut de impurificare a aerului se iau inclusiv la nivelul localitatii/zonei; suprimarea sau reducerea la minimum a surselor producatoare de factori nocivi; instalatii speciale de desprafuire (la concasoare, malaxoare); folosirea mijloacelor mecanizate sau pneumatice de transport al unor pulberi toxice care se manipuleaza in vrac.

3. Realizarea unui iluminat igienic: pe cat posibil, lumina naturala, directa; iluminatul artificial suficient si uniform; eliminarea riscului de orbire prin lumina directa sau prin lumina reflectata.

4. Combaterea zgomotului: izolarea incaperilor zgomotoase (din punct de vedere al amplasarii si al materialelor speciale utilizate in constructia lor); mijloace tehnice speciale individuale (ex.: antifoane);  captusirea peretilor cu materiale absorbante de zgomote.

5. Atenuarea vibratiilor: se recomanda ca utilajele care produc vibratii puternice sa fie instalate la parter sau la subsol; amortizoare elastice speciale s.a.

Bolile profesionale

Bolile profesionale apar tocmai ca rezultat al persistentei, timp indelungat, a unor

noxe profesionale, la care se adauga insuficienta masurilor de protectie sau nerespectarea lor.

Dintre acestea putem enumera:

silicozela

pneumocoza

saturnism

surditatea profesionala

dermatoze

intoxicatii cu diverse substante…..

Intoxicatiile accidentale profesionale

Diagnosticarea si tratamentul de urgenta in caz de intoxicatii accidentale profesionale sunt conditionate de natura agentului toxic si de modalitatea sa de a actiona asupra organismului.

A. Intoxicatii cu substante iritante

in aceasta categorie intra un numar mare de substante care pot produce asupra organismului fenomene de iritatie a cailor aeriene superioare, pneumonie toxica si chiar edem pulmonar acut. Putem enumera: acetona, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, acidul acetic, acidul formic, amoniacul, bioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat s.a. De asemenea, beriliul, cadmiul, acidul cromic, manganul, benzina produc pneumonie chimica.

B. Intoxicatii cu substante ce actioneaza asupra sistemului nervos central

in raport cu actiunea lor toxica, sunt mai multe grupuri de substante:

1. In primul grup intra substantele a caror actiune se caracterizeaza prin aceea ca pot produce stari ebrionarcotice (asemanatoare betiei alcoolice), care pot merge pana la pierderea cunostintei si chiar pierderea vietii accidentatului. Dintre substantele toxice din aceasta grupa mentionam: benzenul si derivatii lui, tetraclorura de carbon, alcoolul metilic, etilic, omilie, bioxid de carbon s.a.

2. In al doilea grup de substante toxice cu actiune asupra sistemului nervos central sunt cuprinse toxinele ce produc encefalopatie toxica. Dintre acestea mentionam: compusi organici ai plumbului (oxizi, pulberi de metal),plumb tetraetilic, bromura de etil, cadmiu, compusi organici ai staniului, nichelul carbonic lichid s.a.

3. In al treilea grup de substante cu actiune asupra sistemului nervos sunt cuprinse substante care produc actiune convulsionanta (ex.: tresariri si miscari bruste ale muschilor pana la accesul de epilepsie si coma).

REFERAT: Calcul forta taietoare REFERAT: Arcuri elicoidale

Dintre toxinele care produc acest tip de intoxicatii mentionam: insecticidele (DTT, Aldrin, Gamexan), raticidele, combustibilii utilizati pentru motoarele cu reactie si rachete, unele explozibile.

C. Intoxicatii cu substante ce actioneaza asupra respiratiei

prin folosirea deficitara a oxigenului, care fie ca nu poate fi transportat la tesuturi, fie ca nu poate fi utilizat la acest nivel. In grupa substantelor care produc oprirea respiratiei prin actiune la nivelul sangelui, mentionam: oxidul de carbon, compusii daniei, oxizii de azot, nitroderivatii, hidrocarburile aromatice etc.

Intoxicatia cu oxid de carbon

Manifestarile intoxicatiei constau, pentru formele usoare, in dureri de cap sub forma unor zvacnituri in tample, greata, varsaturi, slabiciune generala, tendinta de ameteala, mai ales la eforturi; dupa scoaterea intoxicatului la aer curat, fenomenele dispar, intr-o faza mai avansata apare o stare de oboseala mai accentuata, agitatie, slabire a memoriei, uneori culoarea roz a pielii, in acest caz bolnavii se restabilesc in cateva zile. In intoxicatiile grave,la concentratii mari de oxid de carbon, respiratia devine rapida, pulsul frecvent si neregulat, musculatura devine rigida. Poate surveni moartea prin oprirea respiratiei si a circulatiei. In intoxicatiile cu oxid de carbon se produc modificari la nivelul sangelui. Astfel, oxidul de carbon formeaza cu globulele rosii o substanta care nu mai permite transportul si cedarea oxigenului catre tesuturile organismului, realizand o stare de asfixie. Legatura dintre oxidul de carbon si globulele rosii nu e fixa, astfel incat la contactul cu aerul curat sau cu oxigenul pur oxidul de carbon se desprinde de pe globulele rosii lasandu-le sa-si reia functia normala de carausi ai oxigenului la tesuturi.

IGIENA MUNCII  IN DIFERITE SECTOARE ECONOMICE

NORME DE IGIENA IN INDUSTRIE

Desfasurarea vietii si muncii in colectivitatile industriale cere aplicarea unor norme de igiena specifice, care se refera atat la angajati, cat si la mediul de munca.

1. Controlul medical periodic si necesitatea respectarii indicatiilor medicale ce se dau cu ocazia acestui control;

2. Servirea unei mese consistente inainte de a pleca;

3. Folosirea echipamentului de protectie pe toata durata muncii, nu si in afara muncii, intretinerea in bune conditii a echipamentelor de protectie.

4. Spalatul pe maini ori de cate ori e necesar (obligatoriu inaintea servirii mesei);

5. Respectarea orelor de masa si alimentatie completa (indica numarul de calorii necesare in 24 ore pentru fiecare ramura industriala); masa nu se va servi in atelierul de lucru;

6. Folosirea rationala a odihnei active si pasive;

7. Interzicerea consumului de bauturi alcoolice;

8. Respectarea cu strictete a normelor de igiena individuala si colectiva, (mentiune speciala pentru muncitorii din sectorul alimentar);

9. Respectarea termenelor de vaccinare.

IN INDUSTRIA CHIMICA SI PETROCHIMICA

Particularitati ale microclimatului: temperaturi inalte, zgomot, radiatii, efort fizic. In acest sector, muncitorii pot veni in contact cu substante toxice.

1. Ventilatie corespunzatoare;

2. Iluminat suficient;

3.Utili zarea alifiilor pentru protectia mainilor

4. Interzicerea fumatului

IN SECTORUL AGRICOL SI FORESTIER

1.Contrulul medical periodic

2. Alimentarea cu apa potabila

4. Respectarea cu strictete a normelor de folosire a insecte fungicidelor. Pentru sectorul zootehnic, se insista asupra igienei stricte a grajdurilor, asupra spalarii mainilor inainte de mulgere si asupra controlului medical periodic.

ASPECTE INTRODUCTIVE LEGATE DE COMERT

Comertul determina o functie economica complexa ce consta in a compara materii prime sau produse pentru a le revinde in acelasi stadiu fizic, dar in conditii convenabile consumatorilor, fiind, in acelasi timp profesiunea unui grup de agenti economici, care actioneaza in cadrul pietei, asigurand actele de schimb. Comertul reprezinta unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei si constituie un element „cheie” al modelului socio–economic, jucand un rol major in schemele socio-culturale, stilul de viata si amenajarea teritoriala a unei tari. Reprezinta un bun unitar caracterizat prin reunirea elementelor necorporale si a unor elemente corporale ce apartin unui comerciant, permitandu-i acestuia sa-si dezvolte clientela.

Este constituit in general din elemente mobiliare, incorporale si corporale. Elementele imobiliare sunt excluse. Elementele incorporale sunt clientela si vadul. Elementele corporale sunt materialele, utilajele si amenajarile ce nu au caracter de imobile prin destinatie, dar care au o anumita stabilitate, si care servesc exploatarii intreprinderii (utilaje industriale, material rulant, masini de scris, mobile de prezentare.

De-a lungul timpului, activitatea de comert a cunoscut modificari substantiale, transformandu-se in cadrul etapei economiei de consum, dintr-o simpla intermediere, intr-o activitate creatoare de utilitati, devenind foarte importanta atat pentru producatori, cat si pentru utilizatori.

Notiunea de utilitate

Principala functie a comertului, care caracterizeaza insusi continutul activitatii sale, o constituie cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - in cazul productiei agricole foarte dispersate - si transferarea acestora in depozite, in vederea pregatirii lor pentru vanzarea catre utilizatorii finali sau intermediari.

O a doua functie materializeaza activitati derivate din prima, dar foarte importante pentru actul comercial. Este vorba despre stocarea marfurilor, care ia forma unor preocupari permanente de a asigura echilibrul din oferta ci cerera de marfuri in cadrul pietei. Functia respectiva se datoreaza locului de intermediar pe care comertul il ocupa intre productie si consum.

Sub aspect juridic, notiunea de comert defineste transferul titluirilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, precum si prestatiile de servicii realizate intre diferitele stadii ale productiei sau direct intre producator si consumator, care, de asemena, se considera ca reprezinta acte de comert.

Comercializarea produselor si serviciilor de piata este reglementata in Romania de :

 O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, aprobata prin Legea 650/2002 (M.O.424/2000);

 H.G. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (M.O. 235/2003);

 H.G. 348/2004 privind exercitarea comertului cu produse si servicii de piata in unele zone publice.(M.O.269/2004)

 H.G.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vanzare cu amanuntul cu suprafata mare si definirea tipologiei structurilor de vanzare (M.O.854/2004);

In plus, in Romania faptele de comert sunt relgementate printr-o serie impresionanta de prevederi legislative:

Practici comerciale

 Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent (M.O. nr . 576/2004);

 H.G. nr. 1766/2004 privind normele de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent;

 Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice. (M.O. nr. 839/2004);

 O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice. (M.O.nr. 932/2004);

 H.G. nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M.O. nr.414/2002);

Localizarea activitatii - efectuarea comertului in structuri de vanzare

 O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, aprobata prin Legea 650/2002 (M.O.nr. 424/2000);

 H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr . 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (M.O. nr. 235/2003);

Protectia si informarea consumatorilor

 H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comertului cu produse si servicii de piata in unele zone publice( M.O. nr. 269/2004);

 H.G. nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vanzare cu amanuntul cu suprafata mare si definirea tipologiei structurilor de vanzare (M.O.nr. 854/2004);

 O.G. nr. 106/1999 privind regimul contractelor incheiate in afara spatiilor comerciale (Legea 60/2002 pentru aprobarea O.G.nr. 106/1999 privind regimul contractelor incheiate in afara spatiilor comerciale) (M.O. nr. 431/1999);

 O.G. nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta, cu modificarile ulterioare (M.O.nr. 431/2000);

 Ordin nr. 259/2003 pentru stabilirea conditiilor minime obligatorii la comercializarea produselor agricole si agroalimentare in pietele de gros (M.O.nr. 106/2004);

 O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, aprobata prin Legea nr. 650/2002 (M.O.nr.424/2000);

 H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (M.O. nr. 235/2003);

Obligatiile ce le revin in comercializarea unor produse

 H.G nr. 511/2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor prevazute in anexa nr.1 la HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (M.O.nr. 348/2004);

 Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004);

 H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vanzare (M.O.nr. 524/2000);

 H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare (M.O. nr. 147/2002);

 Ordin nr. 357/2003 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea si retragerea licentelor de fabricatie in domeniul productiei de produse alimentare (M.O. nr. 404/2003);

 Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile si completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004);

 H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru masinile de spalat rufe, de uz casnic( M.O.nr. 82 /2003);

 H.G. nr. 1039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea pe piata (M.O.nr. 643/2003);

 H.G. nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile, cu modificarile ulterioare (M.O. nr. 166/2001);

 H.G. nr. 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de incaltaminte destinate vanzarii catre consumatori (M.O. nr. 67/2002);.

 H.G nr. 254/2004 privind stabilirea Criteriilor acordate la etichetarea articolelor ecologice de incaltaminte (M.O. nr. 185/2004);

 H.G. nr. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor, a produselor de intretinere si a produselor de curatat (M.O. nr. 453/1999);

 H.G. nr. 253/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii de masini de spalat (M.O. nr. 185/2004);

 H.G. nr. 1530/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spalare manuala.(M.O.nr. 908/2004);

 H.G. nr. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.O. nr. 264/2003);

 Ordin nr. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene, armonizate (M.O. nr. 49/2004);

 Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori.(M.O.nr. 560/200);

 Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (M.O. nr. 914/2002);

 Hotarare nr. 1117 / 2002 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea energetica pentru introducerea pe piata a cuptoarelor electrice de uz casnic ( MO nr. 785/ 2002);

 Hotarare nr. 827 / 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice ( M.O nr. 638 / 2002);

 Hotarare nr. 134/ 2002 privind caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal in vederea comercializarii acestora (M.O nr. 144 / 2002);

Publicitate

 O.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 37/2002 privind aprobarea O.G. nr. 58/2000 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor) (M.O. nr. 75/1994);

 Legea nr. 296/2004 privind Codul Consumului (M.O.nr. 593/2004)

 Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004);

 H.G. nr. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.O. nr. 264/2003);

 Ordin nr. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene, armonizate (M.O. nr. 49/2004);

 Ordinul nr. 188/2004 presedintelui A.N.P.C. privind modificarea ordinului presedintelui A.N.P.C. nr. 517/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite, destinate copiilor mai mici de 36 de luni (M.O. nr. 665/2004);

 H.G. nr. 665/1995 privind inlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente de calitate (M.O. nr. 206/1995);

 H.G. nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase (M.O. nr. 700/2001);

 Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile si completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004);

 O.C. nr. 5/N –78 –1/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind exercitarea controlului calitatii materialelor, elementelor de constructie si produsele destinate constructiilor (M.O. nr. 120/2000);

 Legea 379/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice (M.O.nr. 901/2004);

 O.U.G. nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor.(M.O.nr. 349/2001);

 Legea nr. 244/2002 Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei viti - vinicole.(M.O.nr. 333/2002);

 H.G. nr. 760/2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale.(M.O.nr. 495/2001);

 H.G. nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice - in comercializarea produselor de folosinta indelungata destinate consumatorilor, republicata (M.O.nr. 10/1997);

 H.G. nr. 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto, altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei si/sau protectia mediului.(M.O.nr. 644/2000);

 H.G. nr. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor in compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic, produse denumite generic 'aurolac'.(M.O.nr. 490/2001);

 H.G. nr. 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului.(M.O.nr. 711/2002);

 Ordinul nr. 1059/2004 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 273/2004 pentru aprobarea Normelor de igiena privind apele potabile imbuteliate, altele decat apele minerale naturale(M.O.nr. 810/2004);

 Ordinul nr. 679/1237/257/2004 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, al ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 206/447/86/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasare.(M.O.nr. 966/2004);

 H.G. nr. 415/2004 privind regimul de comercializare a oualor (M.O.nr. 296/2004);

 Ordin nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase (M.O. nr. 573/2003);

 Hotarare nr. 1554 / 2003 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 497/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de functionare a aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice (M.O nr. 17 / 2004);

Concurenta

 Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 283/2002 pentru modificarea si completarea Legii 148/2000 privind publicitatea) (M.O.nr.368/2002);

Fiscalitate

 Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (M.O. nr. 24/1991);

 Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, republicata (M.O.nr. 133/1991);

 Legea nr. 21/1996 privind concurenta, cu modificarile ulterioare (M.O. nr. 88/1996);

Marfuri, cadru comert

  Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (M.O.nr. 927/2003);

  Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala;

  H.G. nr. 944/2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru unele produse

  O.G. nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii si clasificarii marfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei si a taxelor vamale aferente acestora(M.O.nr. 1115/2004);

  Legea nr. 507/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare(M.O.nr. 1080/2004);

  Legea nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(M.O.nr. 1092/2004);

 O.G. nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(M.O.nr. 1154/2004);

 O.U.G. nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(M.O.nr. 1281/2004);

 O.G. nr. 24/2005 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M.O. nr. 263/2005);

 H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M.O.nr. 112/2004);

 Legea nr. 617/2002 privind aprobarea O.U.G. nr. 117/2001 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor si instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda si evaziune fiscala in domeniul alcoolului si al bauturilor alcoolice (M.O. nr. 851/2002);

 Ordin nr. 334/2005 pentru aprobarea modelului si continutului Cererii de inregistrare si atestare a activitatii de distributie si comercializare angro de bauturi alcoolice si/sau produse din tutun si Atestatului pentru distributie si comercializare angro de produse supuse accizelor, in conditiile art. 244^1 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a Instructiunilor privind procedura de solutionare a Cererii de inregistrare si atestare a activitatii de distributie si comercializare angro de bauturi alcoolice si/sau produse din tutun.(M.O. nr. 258/2005);

 O.U. G. nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata (M.O. nr. 75/2005);

 H.G. nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (M.O. nr. 319/2003);

 H.G. nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare (M.O. nr. 522/2004).

Norme generale de P.S.I.

Masurile de prevenire care trebuie respectate in orice domeniu de activitate pentru prevenirea si stingerea incendiilor (P.S.I.) sunt:

1. Pentru prevenirea si combaterea incendiilor e necesar ca in laborator, santier, atelier, in depozitele de materiale etc., in locurile stabilite prin instructiunile pazei contra incendiilor sa se gaseasca mijloace pentru asigurarea impotriva incendiilor: stingatoare (extinctoare), galeti, lopeti, lada cu nisip, paturi. Se va cunoaste locul exact al gurilor de incendiu si al furtunurilor. La instalatiile electrice se vor folosi extinctoare de tip uscat.

2. in locurile de munca, oricare ar fi ele, inainte de inceperea lucrului se va verifica daca atmosfera nu e incarcata cu gaze inflamabile sau toxice provenite de la instalatia de gaze defecta sau de la vasele cu reactivi.

3. La terminarea lucrului se va verifica daca sunt inchise ventilele instalatiei de gaze si robinetele de apa, becurile de gaze, lampile de spirt, incalzitoarele electrice, flacoanele, borcanele cu reactivi sau substante volatile, daca e stinsa lumina, daca ventilatia e in functiune.

4. Lichidele inflamabile si volatile sunt manuite cu mare atentie, nu se vor tine in cantitati mari, nu se vor pastra in vase deschise, se va evita varsarea lor si nu se vor tine si turna in apropierea focului. La transvazarea lor, toate focurile din incaperi trebuie stinse, nu se vor varsa in chiuvete, nu se incalzesc la foc direct sau in vase deschise, ci numai intr-o baie de apa, folosindu-se un refrigerent.

5. In laboratoare, ateliere etc. este categoric interzis sa se spele pardoselile cu benzina, petrol lampant sau alte produse volatile si inflamabile, sa se tina carpe, prosoape, halate imbibate cu produse volatile, sa se usuce obiecte sau sa se lucreze cu produse volatile pe conductele sau radiatoarele caloriferului, sa se lase nesterse produsele petroliere raspandite pe mese sau pardoseala, sa se faca curatenie in timp ce becurile cu gaz sunt aprinse.

6. Daca, intamplator, se varsa o cantitate oarecare de lichid inflamabil, atunci se sting ' imediat toate becurile de gaz, lampile de spirt, incalzitoarele electrice; nu se aprinde si, nu se stinge lumina, se inchid usile si se deschid ferestrele, lichidul varsat se absoarbe cu  un burete si se toarna intr-un vas din care apoi se va turna intr-o sticla ce se poate inchide ermetic, se intrerupe aerisirea numai dupa indepartarea completa a lichidului varsat.

7. Daca se aprinde un lichid inflamabil (de ex.: spargerea unui vas) repede, dar fara panica, se sting becurile de gaz, lampile de spirt, incalzitoarele electrice etc. si se indeparteaza vasele cu substante inflamabile, se acopera flacara cu o patura, prosoape si daca nu se stinge se imprastie nisip, iar daca nu se stinge nici in acest mod, se folosesc extinctoare si, la nevoie se cheama pompierii.

8. Daca se aprind hainele, accidentatul nu trebuie sa fuga, ci sa i se stinga imbracamintea prin invelirea intr-o patura, palton etc.

9. Mainile, dupa ce au fost spalate cu benzina sau alte produse usor inflamabile, trebuie sa fie spalate cu apa, sapun si sterse cu un prosop. E interzis a se usca mainile la foc dupa ce au fost spalate cu produse petroliere.

10. Aparatele care radiaza multa caldura, precum si aparatele electrice de incalzit trebuie izolate cu placi de azbociment si asezate la distanta de substantele inflamabile.

11. Daca se aprind conductoarele retelei electrice, se intrerupe mai intai curentul de la comutator sau tablou si se procedeaza la stingerea incendiului.