Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte Economie Finante Management Marketing Transporturi Protectia muncii Qdidactic » bani & cariera » constructii » protectia muncii Evacuarea si salvarea persoanelor din cladiri Evacuarea si salvarea persoanelor din cladiri Evacuarea si salvarea persoanelor din cladiri 1. EVACUAREA PERSOANELOR Prin evacuare se intelege scoaterea organizata a persoanelor si bunurilor din spatiile in care incendiul,explozia sau vreo catastrofa naturala poate provoca moartea,afecta sanatatea oamenilor sau produce pierderi de bunuri materiale. Evacuarea se realizeaza prin caile de evacuare care constituie un ansamblu de usi,scari,coridoare si incaperi care asigura iesirea in exterior din cladiri,in caz de incendiu,a persoanelor din interiorul acestora. Caile de evacuare trebuie sa asigure,in caz de incendiu,evacuarea persoanelor in exterior la nivelul terenului sau a unor suprafete circulabile in timpul cel mai scurt posibil si in deplina siguranta. Pentru o evacuare sigura,in afara prevederilor normative,este necesar sa se aiba in vedere si alte cerinte ca: alegerea drept cale de iesire a traseelor care sunt construite din materiale incombustibile; asigurarea capacitatii de iesire pentru toate persoanele aflate la orice etaj,iesirile si caile de aces catre acestea nu trebuie sa aiba unghiuri sau culoare moarte; caile de acces catre iesire trebuie astfel alese,incit sa nu conduca in spatii cu pericol de incendiu; iesirile trebuie sa conduca direct in strada,curte sau in alte spatii deschise,din care sa poate ajunge in exterior cu sigurantal; usile rotative nu se folosesc pentru evacuare. Evacuarea persoanelor din cladiri se face sub forma de fluxuri (siruri de persoane asezate una in spatele celeilalte),care se deplaseaza prin caile de evacuare catre exteriorul cladirii. Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un numar de persoane se determina cu relatia: F = N/C F – numarul de fluxuri rezultat prin calcul; N – numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare; C – capacitatea de evacuare a unui flux,definita ca total de persoane,care se evacueaza prin fluxul respectiv pe durata evacuarii. Latimea libera minima necesara pentru trecerea fluxului de persoane in raport de numarul acestora este prevazuta in STAS-ul in vigoare (tabelul XXII.1.1). Numarul de fluxuri Latimea libera Lungimea si latimea cailor de evacuare sunt in functie de timp. Timpul limita admis pentru evacuare este: tlim = Ktcr; K – un coeficient mai mic ca 1,care tine seama de posibilitatea abaterii marimii factorilor care influenteaza o            organismul omului in timpul incendiului,de regula K = 0,8 ; tcr – timpul critic de evacuare,dupa consumarea caruia efectul factorilor care influenteaza organismul omului in timpul incendiului face imposibila evacuarea in conditii organizate. La calculul timpului de evacuare se va tine seama de relatia: t ≤ tlim [min]; t – timpul de evacuare dintr-o incapere,determinat prin calcul [min]; tlim – timpul limita admis pentru evacuare [min]. Viteza de deplasare pe traseele orizontale se considera egala cu 0,4 m/s,pe traseele orizontale si fara panica,iar pe cele verticale la coborire de 0,3 m/s. La o evacuare fortata,circulatia oamenilor facindu-se inghesuit,viteza de deplasare ajunge la circa 0,2 m/s.Rezulta necesitatea dimensionarii latimii in functie de numarul maxim de persoane care urmeaza a se evacua.Pentru calculul deplasarii fluxului de persoane,trebuie sa se tina seama de virsta,imbracamintea si greutatea purtata in miini. Capacitatea de evacuare a unui flux C,in functie de destinatia cladirilor (STAS 6814 - 69),se arata in tabelul XXII.1.2 Nr.crt Destinatia cladirii sau a portiunii de cladire pentru care se calculeaza evacuarea Capacitatea de evacuare a unui flux [numar de persoane] Cladiri de productie si depozitare: din categoriile A si B pericol de incendiu din categoria C pericol de incendiu din categoriile D si E pericol de incendiu Constructii care adapostesc persoane incapabile de a se evacua singure: maternitati,stationare medicale,cladiri pentru copii de virsta prescolara,ospicii pentru alienati,camine pentru batrini si infirmi Sali in care se aduna public,insa nu se incadreaza ca sali aglo-merate (sali de adunari,auditorii,magazine,expozitiim,spatii pentru alimentatie publica,sali de lectura,sali de sport,sali de asteptare etc.),care au o capacitate mai mica decit limita pentru a fi sali aglomerate Cladiri de locuit: hoteluri,camine,cabane,blocuri de locuinte etc. Sali aglomerate de tip S1 in cladiri: de gradul I,II rezistenta la foc de gradul III rezistenta la foc de gradul IV,V rezistenta la foc Sali aglomerate de tip S2 in cladiri: de gradul I,II rezistenta la foc de gradul III rezistenta la foc de gradul IV rezistenta la foc de gradul V rezistenta la foc La elaborarea planului de evacuare este necesar sa se tina seama de: starea constructiei,sarcina termica; numarul de persoane existente in interiorul incaperilor; caile de acces si de evacuare pentru persoane si bunuri; ordinea evacuarii; persoana (persoanele) care conduce operatiile de evacuare si salvare,precum si persoanele care au sarcini pe aceasta linie; mijloacele si utilajele folosite pentru evacuarea bunurilor in special a celor valoroase,care au greutati mari; locurile stabilite pentru evacuarea persoanelor si depozitarea materialelor evacuate; mijloacele de dare a semnalului de alarma,atributiile ce revin fiecarei persoane in timpul evacuarii,functie de rolul pe care trebuie sa-l indeplineasca,de traseele ce trebuie urmate; asigurarea zonelor de evacuare,punctele de adunare si efectuare a apelului persoanelor evacuate; transportarea urgenta a persoanelor care nu se pot deplsa singure. De asemenea,in planul de evacuare trebuie sa se mai includa si unele date referitoare la cladirea respectiva,ca: numarul de iesiri,latimea scarilor,latimea totala a tuturor iesirilor; distanta dintre diferite incaperi si scari; latimea coridoarelor; iesirile de salvare; natura iluminatului; posibilitatea de propagare a incendiului,posibilitatea de defectare a unor instalatii (ventilare etc.); posibilitatea de a se apela la alte unitati din apropiere,modul de alarmare a lor.Pentru o evacuare reusita se impune o buna organizare,ordine si disciplina. La cladirile inalte,hoteluri,cladiri administrative,spitale etc.,evacuarea completa in caz de incendiu este foarte dificila. La hoteluri se recomanda afisarea in camera de cazare,la loc vizibil,a unei schite cu planul etajului pe care se indica pozitia incaperii respective si traseele ce trebuie urmate pina la scarile de evacuare. Aceste schite sunt completate prin reguli de prevenire a incendiilor si cu indicatii asupra modului in care persoanele trebuie sa procedeze in diferite situatii. De o mare eficienta sunt: iluminatul de siguranta; instalatia de detectare a incendiilor si de avertizare a persoanelor.Avertizarea persoanelor trebuie sa se realizeze intr-un timp scurt,printr-un sistem fiabil,bine audibil si a carei semnificatie sa fie neconfundabila pentru oameni,in special la hoteluri si care sa nu poata fi declansat intempestiv. Eficienta sporita se asigura prin echiparea hotelurilor cu sonerii polarizate sau hupe amplasate cel putin una pe etaj,astfel incit sa se poata auzi din toate incaperile.In principiu,actionarea soneriilor se face de la receptie.Pentru orientarea persoanelor care urmeaza sa se evacueze din cladiri este necesar sa se execute marcari prin indicatoare a pozitiei usilor si scarilor de evacuare,pentru straini sa se utilizeze indicatoare cu texte in limbi de mare circulatie internationala. Cele mai eficiente cai de evacuare sunt coridoare si scarile interioare care trebuie sa fie in permanenta libere.In unele situatii personale din interior se mai pot evacua si cu ajutorul scarilor exterioare fixe sau mobile. 2.SALVAREA PERSOANELOR Cind nu este posibil sa se realizeze evacuarea persoanelor se trece la pregatirea si executarea salvarii acestora. Prin notiunea de salvare se intelege ajutorul ce trebuie acordat persoanelor care datorita incendiului sau vreunui alt eveniment neprevazut,isi au viata sau sanatatea in pericol,pe ca nu-l pot inlatura singure. Pentru buna reusita a salvarii se impune: sa se stabileasca pozitia in care se afla persoanele periclitate; numarul de persoane aflate in primejdie intr-un anumit loc; posibilitatea de folosire pentru salvare a coridoarelor,scarilor si a celorlalte locuri de trecere; pericolul direct existent pentru persoanele periclitate; daca a aparut panica pentru oameno si in ce grad; gradul de iluminare a locuilor de trecere. Procedeele si mijloacele de salvare practicate,in special din cladirile inalte,sunt: coborirea pe trepte prin casa scarilor,in mod deosebit de catre persoanele aflate sub etajul (etajele) incendiat; coborirea pe o scara fixa sau pe o coarda (fringhie),pe laturile exterioare ale cladirii inalte; coborirea cu o cabina care aluneca pe sine sau pe cabluri fixe pe laturile exterioare ale cladirii; coborirea cu ajutorul unui dispozitiv cu troliu; alunecarea pe un tobogan sau tub expandat; saritura din cladire pe o perna de salvare; coborirea cu ascensorul atunci cind sunt create conditiile necesare; salvarea cu ajutorul elicopterelor; folosirea autoscarilor mecanice. Folosirea eficienta a autoscarilor mecanice depinde de posibilitatile de acces la ferestrele sau balcoanele incaperilor in care se afla blocate persoanele. O utilizare mai rationala se obtine atunci cind la fiecare etaj se prevad incaperi (zone de refugiu) unde oamenii care nu se mai pot evacua pe scarile cladirii se adapostesc in acestea si asteapta fortele de interventie. Securitatea persoanelor din cladiri depinde de buna armonizare a masurilor constructive cu masurile de prevenire a incendiilor,corelarea dintre ambele domenii fiind absolut necesara. 23. Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor 1. Notiuni de hidrostatica si de miscare a lichidelor in conducte Greutatea specifica este greutatea unitatii de volum dintr-un corp.Astfel: γ = G [ kgf sau N] • V m3 m3 Densitatea sau masa volumica se exprima prin cantitatea de materie continuta in unitatea de volum.Astfel: ρ = m [kgf·s·m-4] V Greutatea specifica si densitatea variaza cu temperatura si presiunea (tabelul XXIII.1.1). Greutatea specifica si densitatatea apei la diferite temperaturi si la presiunea de 760 mm Hg Temperatura [°C]

1) La 0°C,γ=999,87 si la +4°C,1000 kgf/m³,deci la +4°C apa are densitatea cea mai mare.

Presiunea atmosferica variaza in raport cu altitudinea.

Densitatea aerului din atmosfera variaza in raport de temperatura (tabelul XXII.1.2).

Coloana de apa sau inaltimea teoretica de aspiratie este functie de altitudinea la care se gaseste sursa de apa,de temperatura ei si de presiunea atmosferica.

Pentru calculul coloanei de apa se foloseste relatia:

γH=P_b ; H = P_b ;

ρg

γ – greutatea specifica a apei [kgf/m³ sau N/m³];

H – inaltimea de aspiratie [m];

P_b – presiunea atmosferica [N/m²];

ρ – densitatea apei [kgf·s·m^-4];

g – acceleratia gravitatiei [9,81 m/s²].

Miscarea lichidelor in conducte se face sub presiune.Fiind sub presiune,lichidul ocupa intreaga sectiune interioara a conductelor,exercitind,de regula,o presiune aproape uniforma asupra peretilor intr-o sectiune anumita.

Miscarea permanenta a lichidelor reale in conducte poate fi laminara sau turbulenta.Cind viteza de miscare este mica,lichidele curg linistit,liniile de curent fiind paralele intre ele,miscarea avind-o structura ordonata.

Daca viteza creste peste o anumita valoare,curgerea lichidului devine turbulenta.Miscarea capata o structura aparent dezordonata.Trecerea de la regimul laminar la cel turbulent intr-o conducta dreapta se produce prin trecerea intr-un regim intermediar numit critic.Aparitia momentului critic depinde de viteza fluidului,de diametrul conductei si de viscozitatea cinematica a fluidului; acesti parametri formeaza numarul Reynolds (Re) care delimiteaza regimurile de curgere a fluidelor.Astfel:

R_e=VD ; η = vγ ;

v g

V – viteza mijlocie a fluidului [m/s];

D – diametrul conductei [m];

v – viscozitatea cinematica [m²/s];

η – viscozitatea dinamica [kg·s·m²];

γ – densitatea fluidului [kg/m³];

g – acceleratia gravitatiei [9,81 m/s²].

Punctul de trecere de la regimul laminar la cel turbulent este reprezentat de Re_crt= 2320.

Curgerea este laminara pentru Re < 2320 si turbulenta pentru Re > 2320.

Regimul de miscare – laminara sau turbulenta – este determinat de viteza,de diametrul conductei,de viscozitatea fluidului,iar in anumite conditii si de rugozitatea peretilor conductei.

Viteza critica de la care curgerea devine turbulenta in functie de temperatura si diametrul conductei se arata in tabelul XXIII.1.3.

Vitezele critice in conductele de apa [m/s]

Conductele instalatiilor de alimentare cu apa se gasesc,de regula,in regim turbulent,fiind calculate la viteze economice,care sunt mai mari decit vitezele critice.

Debitul conductei:

Q = AV =πD² · V;

4

Q – debitul [m³/s];

V – viteza medie [m/s];

D – diamentrul interior al conductei [m];

A – aria sectiunii de curgere a apei [m²].

Debitul de apa pentru stingerea incendiilor (la capetele de debitare):

Q=μA√2gH =μ·πD²√2gH=μ√0,000012D⁴H=μ√KH;

4

Q – debitul capului de debitare a apei [l/s];

H – presiunea de intrare a apei in capul de debitare a apei [m H₂O];

D – diametrul orificiului [mm];

K – un coeficient egal cu 0,000012 D la a4a;

A – sectiunea orificiului [mm la patrat2];

m - coeficient de debit al orificilui capatului de debitare la incendii (0,95 . 1,00).

Valorile lui K pentru diferite diametre ale capului de debitare a apei se arata in tabelul XXIII.1.4.

Valorile lui K pentru diferite diametre ale capetelor de debitare

Pentru a se evita aparitia unor dificultati la exploatarea conductelor,datorita fenomenelor de cavitatie,loviturile de berbec si coroziunii,se recomanda sa nu se depaseasca,la incendiu,viteya de 3 m/s,cu exceptia instalatiilor de sprinklere si drencere la care se admit viteze maxime de 5 m/s.

La miscarea apei in conducte au loc pierderi liniare si locale de sarcina.Acestea depind de debitul si diametrul conductei (de viteza apei) si de natura peretilor (rugosi sau netezi,cu sau fara depuneri de piatra),curgerea producindu-se,de regula,in regim turbulent.

La curgerea apei prin furtunurile de refulare se produc pierderi de sarcina.Ele sunt formate,ca si in cazul conductelor rigide,din pierderi liniare de sarcina si pierderile locale,datorita rezistentelor locale produse la racordurile de asamblare si la curbele furtunului formate ca urmare a denivelarii de teren,a trecerii peste diferite obstacole sau a punerii sub presiune a dispozitivului de interventie la incendii.

Pierderea de sarcina a unei linii de furtun este egala cu produsul dintre rezistenta specifica,lungimea furtunului si patratul debitului.Astfel:

h_{r –} pierderea de sarcina totala in conducta [mm H20];

i – panta hidraulica [mmH2O/m];

a – rezistenta specifica a furtunului pentru debite de apa exprimate in litrii pe secunda,

L – lungimea furtunului [m];

q – debitul de incendiu [l/s];

Rezistentele specifice a ale furtunurilor de refulare din cinepa pentru debite [l/s] sunt date in tabelul XXIII.1.5

Rezistentele specifice ale furtunurilor de refulare din cinepa pentru debite [l/s]

Rezistentele specifice pot varia intre limite destul de largi chiar la acelasi tip de furtun,in functie de presiunea de lucru.Aceasta se datoreste faptului ca furtunurile de refulare fiind flexibile se deformeaza marindu-si diametrul sub actiunea presiunii interioare.

Diametrul intrind in expresia pierderilor de sarcina la numitor,acestea vor fi mai reduse atunci cind se lucreaza la presiuni mari.

Datorita acestei situatii nu este posibil sa se faca un calcul exact al pierderilor de sarcina in furtunurile de refulare,pentru toate situatiile care se pot ivi in practica.In general se recurge la calcule aproximative efectuate cu valorii medii.De regula,pierderile de sarcina pentru linii de furtun de anumite lungimi se determina prin incercari practice.

In ultima perioada de timp se fabrica si se folosesc furtunuri de refulare din fibre sintetice care au o elasticitate mai mare decit furtunurile de cinepa.Ca urmare a deformatiilor mult mai mari ale acestor furtunuri,pierderile de sarcina sunt mai reduse.De exemplu,pierderile de sarcina la furtunurile cauciucate executate din fire de relon supraetirate sunt circa 15 – 20% mai reduse decit la cele din cinepa cauciucate.Pentru ale genuri de fibre artificiale pierderile de sarcina pot fi si mai mici,ajungind chiar la 1/3 din valorile date pentru furtunurile clasice executate din fibre naturale.

Pierderile de presiune pe furtunuri in at sunt date in tabelul XXIII.1.6

In tabelul XXIII.1.7 sunt aratate debitele in functie de presiunile si diametrele ajutajelor.

2.INALTIMEA DE ASPIRATIE

Inaltimea de aspiratie este cel mult egala cu inaltimea unei coloane de lichid care face echilibrul presiunii atmosferice (echivalenta cu o coloana de mercur de 760 mm la temperatura de 0 C) si depinde de densitatea lichidului,de presiunea atmosferica si de tensiunea de vapori a lichidului la presiunea si temperatura de la suprafata lichidului.

Debitele conductelor si arterelor in functie de diametrele si de vitezele uzuale

Practic se intelege prin inaltime de aspiratie,diferenta de nivel dintre axa corpului unei pompe si nivelul sursei de apa.

Inaltimea maxima de aspiratie la care practic o pompa se poate alimenta dintr-o sursa cu nivel liber este determinata de numerosi factori,dintre care cei mai importanti sunt: presiunea atmosferica,temperatura apei,pierderile totale de sarcina in conducta de aspiratie,etanseitatea dispozitivului si tipul pompei.

Teoretic,inaltimea de aspiratie poate atinge 10,33 m,adica inaltimea corespunzatoare coloanei de apa care poate fi echilibrata de presiunea atmosferica,dar practic nu depaseste,in general,7 – 8 m.

Inaltimea coloanei de apa este mai mica in localitatile situate la mare altitudine.

Asupra inaltimii de aspiratie mai influenteaza si temperatura apei.Cind temperatura apei este aproape de temperatura de fierbere,aspiratia devine imposibila,deoarece tensiunea vaporilor emanati este egala cu presiunea atmosferica.Ca urmare,la temperatura de 100 C apa nu se mai ridica in tubul de aspiratie,deoarece pe masura ce se face vidul,aerul este inlocuit de vaporii de apa degajati a caror tensiune compenseaza presiunea atmosferica.

Pentru sursele naturale a caror temperatura poate ajunge pe timp de vara la temperatura de 20 - 25 C,inaltimea de aspiratie se reduce cu circa 0,30 m H₂O.

Valoarea inaltimii de aspiratie influenteaza si asupra debitului de apa.

Debitul de apa primit va fi cu atit mai mare cu cit inaltimea practica de aspiratie este mai mica,cu atit dispozitivul este mai scurt si cu cit diametrul conductei este mai mare.

Pompele de alimentare cu apa pot fi montate deasupra sau sub nivelul apei.Cind axa pompei este situata sub nivelul apei,pompa se considera omecata si in acest caz,atit conducta de aspiratie,cit si corpul pompei,fiind pline cu apa,agregatul este permanent amorsat si poate fi pus in functiune fara pregatiri speciale din acest punct de vedere.

Daca axul pompei este situat la o cota superioara fata de nivelul apei,trebuie sa se faca mai intii amorsarea pompei.

La pompele cu piston amorsarea se realizeaza prin insasi functionarea lor.

La pompele centrifuge amorsarea trebuie realizata insa cu mijloace auxiliare.

In cazul pompelor mobile de incendiu sau la unele statii de pompare mici,amorsarea se realizeaza cu ajutorul pompelor de vid,legate direct la conducta de aspiratie.La amorsarea unei pompe cu ajutorul pompei de vid,pe masura ce aerul se elimina din conducta de aspiratie,locul lui este luat de apa,impinsa de presiunea atmosferica care se exercita pe suprafata libera a apei,in jurul conductei.

3.LOVITURA DE BERBEC

Lovitura de berbec este un fenomen ondulatoriu de crestere (scadere) a presiunii in conductele fortate ale hidrocentralelor sau ale statiilor de pompare, produs prin incheierea(deschiderea) brusca a vanelor la capatul aval al conductelor respective.

Lovitura de berbec este deci o suprapresiune (alternativ pozitiva si negativa), care se adauga presiunii in miscarea de regim permanent si independenta de aceasta presiune.

Loviturile de berbec se produc la inchiderea rapida a hidrantilor,la trecerea peste furtunuri a vehiculelor grele,la formarea coturilor pe liniile de furtun,la inchiderea tevilor cu robinet si in alte situatii.La deschiderea brusca a unui robinet se poate produce o turtire datorita vidului partial creat in conducta si apasarii aerului din exterior.In acest caz avem de a face cu o lovitura de berbec negativa.Lovitura de berbec este cu atit mai violenta,cu cit conducta este mai lunga si inchiderea mai rapida.In schimb,lovitura de berbec este mai redusa la conductele scurte si la manevrarea inceata a vanelor si robinetelor.Oprirea brusca a apei pe furtunurile de incendiu poate sa provoace perturbatii elastice,care se manifesta printr-o succesiune de suprapresiuni si depresiuni propagate in ambele sensuri cu mare viteza,dupa care se atenueaza pina la disparitie.

La dilatarea furtunurilor sub presiune,ca urmare a supratensiunii aparute dupa inchiderea robinetului de la teava,de refulare a apei,aceasta poate fi smulsa din miinile servantului,provocind accidente.Seful de teava poate actiona astfel incit sa nu se produca supratensiuni prea mari.Acest lucru se poate realiza printr-o inchidere progresiva a robinetului de la teava de refulare.

Pe masura ce creste debitul,in furtunuri se maresc si supradimensiunile.

Suprapresiunea se poate determina cu relatia:

DH=+ a V₀ ;

g

DH – cresterea presiunii [m H₂O];

a – viteza de propagare a undei de soc in furtun [m/s];

V₀ – viteza circulatiei apei in furtun [m/s];

g – acceleratia gravitatiei pamintesti [m/s la patrat

Pentru conductele de hotel,viteza undei de soc atinge valori cuprinse intre 900 si 1100 m/s (scade la 600 – 700 m/s in cazul unor diametre mari) si rareori scade sub 1000 m/s pentru conductele de fonta.

Vitezele de propagare a undei de soc,in limitele presiunii de regim,pentru furtunurile necauciucate sunt de 220 – 250 m/siar cele cauciucate de 180 – 200 m/s.

In furtunurile de incendiu,cauciucate si necauciucate,suprapresiunea creata in urma loviturii de berbec poate sa ajunga la valori de 2 pina la 2,5 at la o viteza de curgere a apei de 1 m/s.Astfel:

Dp=(2 – 2,5) V₀ [at].

Loviturile de berbec sunt mai puternice in furtunurile cu diametre mai mari,prin care se refuleaza apa sub presiune si in special la cele in care posibilitatile de alungire a tesaturii sunt epuizate,la cele imbatrinite natural,ca si la cele care nu se intretin si nu se exploateaza corespunzator.

Lovitura de berbec in conducta (socul hidraulic) se produce si la deschiderea brusca a hidrantilor de incendiu.Daca ventilele hidrantului sunt inchise,fenomenul are loc chiar si in corpul acestuia.

O manipulare brusca a cheii de hidrant,ventilele hidrantului fiind inchise,favorizeaza uneori producerea loviturii de berbec,care se poate solda cu smulgerea hidrantului.De aceea,se impune ca manipularea cheii de hidrant sa se faca progresiv si cu multa atentie.

Manipularea progresiva a cheii de hidrant,intretinerea permanenta si in mod corespunzator a furtunurilor de incendiu,manevrarea progresiva a ventilelor de la pompele de refulare,respectarea regulilor de folosire a furtunurilor si accesoriilor la presiuni de regim normale sunt masuri care impiedica formarea loviturilor de berbec (socuri hidraulice).

4.JETURI DE APA.FORTA DE REACTIE A TEVILOR

Jeturile de apa refulate asupra focarelor de incendiu pot fi compacte sau pulverizate.In deplasarea lor spre focar ele trebuie sa invinga rezistenta aerului,mai ales cind acesta este impurificat de fum si de particule nearse.

Din cauza diferentei mari dintre temperatura zonei de incendiu si cea din apropiere se produc curenti puternici de aer care influenteaza asupra deplasarii jetului de apa.Traiectoria jetului este deviata si micsorata fapt ce face imposibil,uneori,un atac direct (precis) asupra focarului de incendiu.

Jetul de apa in miscarea lui prin aer,dupa un anumit parcurs de la iesirea din ajutaj,se disperseaza (pulverizeaza) mai intii in particule mari,apoi din ce in ce mai fine.Acestea se produc din cauza rezistentei aerului si fortelor interne cauzate de turbulenta.La formarea picaturilor contribuie si tensiunea superficiala a apei.

Inaltimea jetului de aer (varianta I):

H_j =  H ;

1+ψH

H_j – inaltimea jetului in aer (bataia pe verticala),[m];

H – presiunea la teava [mH₂O];

Ψ – coeficientul a carui valoare se arata in tabelul XXIII.4.1.

Inaltimea jetului de aer (varianta II):

H_j = H (1 – b ·H) ;

D

b – un coeficient egal cu 11,3·10^-5 ;

D – diametrul ajutajului [m].

Lungimea jetului compact (bataia pe orizontala):

L_j=x`H_j ;

x` este un coeficient determinat experimental a carei valoare se da in tabelul XXIII.4.2.

Diametrele ajutajelor in functie de valorile coeficientului Ψ

Tabelul XXIII.4.2.

Valorile coeficientului x`

In anexa 3 sunt date valorile lui H₃ si L pentru diferite presiuni si diametre de ajutaje.

Forta de reactie (recul) .Eficacitatea unei tevi de refulare la un incendiu nu poate fi asigurata decit daca teava respectiva este manipulata corespunzator.Seful de teava depune efort pentru a mentine teava de refulare in directia focarului,ferindu-se totodata de un eventual accident.

In principiu manevrabilitatea tevii de refulare depinde de forta de reactie dezvoltata de teava,care este preluata de miinile sefului de teava.

Forta de reactie:

R=2AP[kgf].

Forta de reactie este egala cu dublul suprafetei ajutajului inmultit cu presiunea P,masurata la ajutaj.Sau:

R= 2ηD² · P=1,57D²P[kgf].

4

Rezulta ca forta de reactie creste cu patratul diametrului ajutajului.Daca diametrul se mareste de trei ori,forta de reactie creste de noua ori.

Forta de reactie in functie de presiunea la teava de refulare si debitul tevii este data in tabelul XXIII.4.3.

Fortele de reactie [kgf] in functie de presiunile la tevile de refulare si de diametrele tevilor [mm]

La o forta de reactie cuprinsa intre 30 si 50 kgf trebuie sa se depuna o forta considerabila pentru minuirea tevii de refulare.Daca forta de reactie depaseste 50 kgf,seful de teava trebuie asigurat cu cordita.La o forta de reactie de peste 80 kgf,trebuie sa se foloseasca tevi de refulare speciale (pe afet,tunuri de apa).

5.RETELE EXTERIOARE DE DISTRIBUTIE

Reteaua de distributie se compune din:

- conducte principale (artere) care transporta apa de la rezervorul de compensare sau de la statia de pompare in sectoarele de consum;

- conducta de serviciu,care transporta apa de la conductele principale pina la punctele de bransament.

La conductele principale cu D_n> 250 mm nu se admit,in general,bransamente.Conductele de serviciu au diametrele cuprinse intre 80 si 200 mm inclusiv.Pe aceste conducte se executa bransamente pentru consumatori.

Hidrantii de incendiu se vor monta,de regula,pe conductele de serviciu,in special in intersectia strazilor.

Presiunea maxima admisa in retea este de 60 mH₂O.

Pentru centralele industriale,in retelele exterioare se admit in mod exceptional si presiuni mai mari,cu conditia sa se ia masuri ca armaturile interioare sa nu fie solicitate la presiuni mai mari de 60 m H₂O.

In cazul in care pentru asigurarea debitului necesar stingerii incendiilor se prevede folosirea hidrantilor cu D_n≥70 mm,se admite montarea lor direct pe conductele principale.

Se practica urmatoarele scheme de distributie de a retelelor de apa: ramificate; ramificatie cu distributie inelara; inelare cu distributie inelara.

Debitele conductelor si arterelor in functie de diametrele si de vitezele uzuale de circulatie a apei sunt aratate in tabelul XXIII.5.1.

Debitele conductelor si arterelor in functie de diametrele si de vitezele uzuale de circulatie a apei

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Protectia muncii

Arhitectura Cadastru Casa gradina Desen Electrica Instalatii Protectia muncii

Lucrari pe aceeasi tema Controlul instalatiilor de detectare Instalatii cu pulberi stingatoare Evacuarea si salvarea persoanelor din cladiri Reguli prinvind evacuarea in caz de incendiu - limitarea si stingerea incendiilor Controlul motoarelor electrice Instalatii de spuma Fisa individuala de instructaj privind protectia muncii Protectia salariatilor si a bunurilor materiale prin evacuare Protectia populatiei, salariatilor si bunurilor materiale prin adapostire - amplasarea adaposturilor Planul de protectie si interventie in caz de dezastre

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.