Constructii
Nivele de performanta ale betonuluiNIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
1.1. Consistenta Consistenta betonului proaspat (masura a lucrabilitatii) poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si raspandire. Clasificarea in clase, functie de diferitele metode, este prezentata in tabelele I.1I.4. Tabelul I.1 Tasarea conului
Remodelare VE-BE determinata conform STAS 1759-88
Grad de compactare determinat conform STAS 1759-88
Raspandire determinata conform ISO 9812
In cazul betoanelor cu lucrabilitate mare se recomanda utilizarea metodei tasarii conului sau metoda raspandirii. In general nu exista o corelare intre cele patru metode, astfel consistenta betonului fiind stabilita de la caz la caz cu una din metodele prezentate in tabelele I.1I.4. Avand in vedere ca cea mai folosita metoda este cea a tasarii conului, cu exceptia betoanelor foarte vartoase, in prezenta reglementare tehnica s-au facut referiri in special la clasa de consistenta T. 1.2. Continutul de aer oclus Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479-88 folosind metoda gravimetrica sau metoda volumetrica cu presiune. 1.3. Densitatea aparenta Determinarea densitatii aparente pe betonul proaspat se efectueaza in conformitate cu STAS 1759-80.
2.1. Rezistente la compresiune Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la compresiune in N/mmc determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa static cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei facuta in prezenta reglementare tehnica are in vedere pastrarea epruvetelor conform STAS 1275/88. In tabelul 2.1. se prezinta
clasele de beton definite in acest mod si corespondenta
orientativa cu clasele definite in Normativul C 140/86.
In cazuri speciale (pe baza documentelor tehnice sau cu acordul unui institut de specialitate) clasa betonului poate fi determinata pe epruvete de alte dimensiuni si/sau varste sau in alte conditii de pastrare a epruvetelor, cu aplicarea coeficientilor de conversie corespunzatori. Pana la introducerea tiparelor pentru confectionarea epruvetelor cubice de 150x150x150 mm si cilindrice de 150 x H 300 mm se accepta pe o perioada de 2 (doi) ani de la intrarea in vigoare a prezentei reglementari determinarea clasei betonului pe epruvete cubice de 141x141x141 mm. 2.2. Evolutia rezistentei betonului In unele situatii speciale este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive sau incercari pe carote extrase din elementele structurii. 2.3. Rezistenta la penetrarea apei STAS 3622 - 86 stabileste nivelele de performanta ale betoanlor functie de gradul lor de impermeabilitate conform tabelului 2.2. Tabelul 2.2.
In cazuri speciale se pot stabili si alte grade de impermeabilitate, iar impermeabilitatea betonului se poate stabili si la alte varste decat 28 zile (60, 90, 180zile). 2.4. Rezistenta la inghet-dezghet In STAS 3622-86 sunt stabilite nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul de gelivitate, conform tabelului 2.3. Tabelul 2.3.
Functie de densitate, betoanele se clasifica in betoane usoare, normale si foarte grele, conform precizarilor cap. 3 (pct. 3.8, 3.9 si 3.10) din prezenta reglementare tehnica. Categoria de densitate este stabilita functie de densitatea aparenta (ap) a betonului intarit la 28 zile, determinata conform STAS 2414/91.
|