Normativ privind criteriile de determinare a starii de viabilitate a podurilor de sosea din beton, beton armat

NORMATIV privind criteriile de determinare a starii de viabilitate a podurilor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat, METAL SI COMPOZITE.

CAPITOLUL I - Principii generale

SECTIUNEA I.1. Obiectul Si scopul normativului

Art. 1. Viabilitatea unui pod este calitatea acestuia de a asigura conditiile necesare desfasurarii normale, fara intreruperi, pe tot timpul anului, a circulatiei rutiere.

Art. 2. Starea de viabilitate a podurilor asigura datele necesare sistemului de administrare optimizat, de corelare a categoriei drumului cu starea podurilor si de crestere a sigurantei circulatiei (Anexa.1).

Art. 3. Viabilitatea podurilor este definita si de starea tehnica a acestora, astfel incat sa raspunda la parametrii tehnici de proiectare, categoriei drumului pe care sunt amplasate si sa respecte conditiile impuse de Legea 10 privind calitatea in constructii.

Art. 4. Prezentul normativ se refera la principalele criterii ce trebuie avute in vedere la determinarea starii de viabilitate a podurilor executate din beton, beton armat sau beton precomprimat, metal si compozite, aflate in exploatare.

Art. 5. Scopul normativului consta in elaborarea unor norme care, sa permita administratorului sa actualizeze periodic starea de viabilitate a podurilor pe baza documentelor tehnice cuprinse in cartea tehnica a podului, a datelor din "Banca de date Tehnice Rutiere" pentru poduri si a rapoartelor intocmite cu prilejul inspectiilor curente, periodice si/sau a expertizelor tehnice realizate in conformitate cu legislatia in vigoare.

Art. 6. Starea de viabilitate a podurilor este influentata in timp de actiunea traficului, agresivitatea mediului, calitatea si durabilitatea materialelor, de durata de exploatare si activitatea de intretinere.

SECTIUNEA I.2. CONTINUTUL SI DOMENIUL DE APLICARE

Art. 7. Normativul prezinta continutul fisei (Anexa nr.1) privind starea de viabilitate. Datele tehnice prezentate in fisa starii de viabilitate sau in Banca de Date tehnice pentru poduri, sunt verificate prin observatii si masuratori efectuate pe teren.

Art. 8. Normativul contine o metodologie de apreciere a clasei de incarcare pe baza defectelor si degradarilor aparente si o metodologie de apreciere prin calcul a capacitatii portante si a sarcinii capabile (Anexa nr. 3.).

Art. 9. Aprecierea prin calcul a capacitatii de rezistenta si a sarcinii utile capabile se face de catre personalul tehnic calificat sau - in cazul podurilor cu vechime mare in exploatare, cu degradari importante, sau care au suportat un trafic intens si agresiunea indelungata a mediului - de un expert tehnic atestat.

Art. 10. In cazul in care podurile nu au degradari importante, aprecierea clasei de incarcare se face pe baza datelor de proiectare (acolo unde acestea exista) si a analizei degradarilor aparente, a modului in care acestea intervin la reducerea capacitatii portante (Metoda A -Anexa 3).

Art. 11. Determinarea starii de viabilitate este obligatorie pentru toate podurile de sosea amplasate pe drumurile publice existente in Romania.

CAPITOLUL II - REFERINTE

Prescriptiile tehnice si reglementarile legislative de care s-a tinut seama in cuprinsul prezentului normativ sunt urmatoarele:

Tabelul nr. 1

LISTA EUROCODURI

Tabelul nr. 2

	Structuri de otel	SR EN 1993-1-8:2006/NB:2008 Referat: CALIVITA INTENATIONAL - obiectivele firmei Calivita International Proiect: Manipularea - scurta clasificare a manipularilor; rezistenta la manipulare	Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1- 8: Proiectarea imbinarilor. Anexa nationala.
		SR EN 1993-1-9:2006/NA:2008	Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1- 9: Oboseala. Anexa nationala.
		SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008	Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a otelului. Anexa nationala.
	Structuri compozite	SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008	Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala.
		SR EN 1994-1-2:2006/NB:2008	Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc. Anexa nationala.
	Structuri de lemn	SR EN 1995-1-1:2004/NB:2008	Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalitati. Reguli comune si reguli pentru cladiri. Anexa nationala.
		SR EN 1995-1-2:2004/NB:2008	Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-2: Generalitati. Calculul structurilor la foc. Anexa nationala.
		SR EN 1995-2:2005/NA:2008	Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 2: Poduri. Anexa nationala
	Structuri de zidarie	SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008	Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1: Reguli generale pentru constructii de zidarie armata si nearmata. Anexa nationala.
	Structuri de otel	SR EN 1993-1-3:2008/NB:2008	Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-3: Reguli generale - Reguli suplimentare pentru elemente structurale si table formate la rece. Anexa nationala.
		SR EN 1993-1-4:2007/NB:2008	Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-4: Reguli generale.Reguli suplimentare pentru elemente structurale din oteluri inoxidabile. Anexa nationala.
		SR EN 1993-1-5:2007/NA:2008	Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-5: Elemente structurale din placi plane solicitate in planul lor. Anexa nationala.

CAPITOLUL III - STAREA DE VIABILITATE, DATE TEHNICE.

Art. 12. Starea de viabilitate se intocmeste anual de catre administrator, care efectueaza modificarile si/sau completarile necesare pe baza rapoartelor intocmite anual sau de catre directiile de drumuri ori de cate ori este necesar.

Art. 13. Principalii parametrii tehnici, care sunt mentionati in starea de viabilitate sunt prezentati in tabelul Nr. 3.

Tabelul nr. 3

Art. 14. Fisa starii de viabilitate contine datele de identificare a podului (drumul pe care este amplasat, pozitia kilometrica, obstacol, localitatea, etc) caracteristicile podului (lungime pod, numar de deschideri, lungimea deschiderilor, etc), starea tehnica, schema statica, starea albiei si a malurilor (Anexa nr. 1).

Art. 15. Pentru completarea datelor cuprinse in starea de viabilitate este necesar sa se efectueze culegerea datelor tehnice, operatiune ce se desfasoara in etape distincte si anume:

Etapa 1 culegerea datelor din documentatiile tehnice (proiect tehnic, carte tehnica, banca de date, etc.);

Etapa 2 culegerea datelor de pe teren;

Etapa 3 stabilirea starii tehnice;

Etapa 4 aprecierea capacitatii de rezistenta, stabilirea clasei de incarcare.

Art. 16. In etapa 1 se vor selecta datele necesare completarii Fisei de viabilitate prezentata in Anexa nr. 1.

Art. 17. In etapa 2 se vor verifica pe teren datele culese din documentatiile tehnice si se vor modifica si/sau completa cu date privind albia, starea malurilor, prezenta afuierilor etc., in functie de care se stabileste aprofundarea investigatiilor.

Art. 18. In etapa 3 se va reevalua starea tehnica a podului si se apreciaza indicile "I_ST" , clasa tehnica si masurile ce se impun pentru reparatii.

Art. 19. Clasa de incarcare se apreciaza in etapa 4-a pe baza defectelor si degradarilor aparente identificate cu prilejul evaluarii starii tehnice si a metodologiei prezentate in Anexa nr. 3.

CAPITOLUL IV - CRITERII CARE STAU LA BAZA DETERMINARII STARII DE VIABILITATE

SECTIUNEA IV.1. STAREA TEHNICA

Art. 20. Starea de viabilitate a podurilor si in special clasa de incarcare se apreciaza tinand seama de starea tehnica a acestora.

Art. 21. Determinarea starii tehnice se face conform prevederilor 'Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod ' Indicativ AND 522.

Art. 22. Se definesc drept indici de calitate ai starii tehnice a unui pod diferenta dintre starea tehnica initiala (in momentul darii in functiune a podului) si starea tehnica la momentul considerat, a principalelor elemente componente ale structurii (apreciata prin indicii de calitate C_i) si a caracteristicilor functionale ale acestora (apreciate prin indicii de functionalitate F_i).

Indicii C_i sau F_i se exprima prin numarul de puncte determinat pe baza relatiei:

C_i sau F_i = 10 - D (1)

unde:

10 - reprezinta numarul de puncte maxim, care caracterizeaza o stare tehnica considerata ca fiind perfecta din punct de vedere teoretic (in momentul darii in functiune a podului).

D - reprezinta numarul de puncte care caracterizeaza maximul defectelor existente constatate, atat la elementele structurii, cat si la caracteristicile de functionalitate ale podului.

i - (1 . 5) reprezinta numarul de parametri sau caracteristici de functionalitate luate in considerare pentru determinarea indicelui global de calitate I_ST al starii tehnice.

Art. 23. Evaluarea indicelui de calitate C_i sau F_i se va stabili pentru situatia cea mai defavorabila, respectiv cea care prezinta degradarile sau defectele cele mai mari, luate o singura data, caracterizate conform catalogului de defecte.

Indicii de calitate (C_i , F_i) sunt grupati in doua categorii principale:

a) C_i - indicele de calitate al starii tehnice rezultat din observatiile, masuratorile si verificarile efectuate pe teren asupra principalelor elemente ale structurii unui pod;

b) F_i - indicele de calitate al starii tehnice rezultat din observatiile, masuratorile si aprecierile efectuate asupra principalelor caracteristici functionale ale unui pod.

Art. 24. Indicele de calitate al starii tehnice al unui pod este alcatuit din:

∑C_i = C₁ + C₂ + C₃ + C₄ + C₅ (2)

unde:

C₁ - indicele de calitate al suprastructurii (elementele principale de rezistenta) ;

C₂ - indicele de calitate al elementelor de rezistenta care sustin calea podului;

C₃ - indicele de calitate al infrastructurilor, aparatelor de reazem si dispozitivelor de protectie la actiuni seismice, sferturilor de con sau aripilor;

C₄ - indicele de calitate al albiei, apararilor de maluri, rampelor de acces si instalatiilor pozate sau suspendate de pod;

C₅ - indicele de calitate al caii podului si elementelor aferente acesteia.

Art. 25. Indicele de calitate al principalelor caracteristici functionale a unui pod este alcatuit din:

∑F_i = F₁ + F₂ + F₃ + F₄ + F₅             (3)

unde:

F₁ - indicele de calitate determinat in functie de conditiile de desfasurare a traficului pe pod;

F₂ - indicele de calitate determinat in functie de clasa de incarcare a podului si importanta drumului pe care este amplasat;

F₃ - indicele de calitate determinat in functie de vechimea si tipul podului;

F₄ - indicele de calitate al calitatii executiei, al respectarii proiectului si al conditiilor de exploatare;

F5 - indicele de calitate care reflecta realizarea si calitatea lucrarilor de intretinere.

Indicii de calitate ai starii tehnice C_i si F_i se exprima prin numarul de puncte determinat conform catalogului de defecte, in urma constatarilor efectuate pe teren.

Art. 26. Indicele de stare tehnica I_ST a unui pod rezulta din insumarea indicilor C_i si F_i si anume:

I_ST=∑C_i + ∑F_i ( 4 )

Art. 27. Indicele de stare tehnica I_ST clasifica podurile in 5 clase de stare tehnica (I-V), in functie de care se iau masurile necesare, care cuprind (functie de clasa tehnica caracteristica) lucrarile de intretinere, reparatii, consolidari, reabilitari sau inlocuiri de elemente constructive sau in situatii extreme intreruperea circulatiei pe pod sau refacerea completa a lucrarii.

Art. 28. Stabilirea starii tehnice a podurilor se va face prin evaluarea starii elementelor de constructie, echipamentelor si conditiilor din amplasamentul podului si anume:

a)      La elementele principale de rezistenta ale suprastructurii se va verifica starea:

- grinzilor (din beton sau metal);

- arcelor si boltilor;

- tirantilor;

- dalelor.                                                                       

b)         La elementele de rezistenta care sustin calea:                                                     

- consolele trotuarelor;

- antretoaze si longeroni;                   

- placi.                                                                                                                    

c)         Elementele infrastructurii:

- culeelor (elevatii si fundatii);

- pilelor (elevatii si fundatii);                                 

- cuzinetilor;

- aparatelor de reazem;

- dispozitivelor de protectie la actiuni seismice;

- sferturilor de con sau aripilor.

d)         Albia, aparari de maluri.

e)         Rampe de acces.

f)          Calea podului si echipamentele aferente:

imbracaminte;

sistem de dirijare si evacuare a apelor (guri de scurgere, rigole pe rampe);

rosturi de dilatatie;

borduri de protectie si parapeti pietonali;

semnalizare rutiera si marcaje.

Art. 29. Defectele si degradarile identificate cu prilejul stabilirii starii tehnice a unui pod sunt analizate, apreciindu-se indicele de gravitate si modul in care acesta influenteaza capacitatea de rezistenta (Anexa 3).

SECTIUNEA   IV.2. DEGRADARI

Art. 30. Degradarile luate in considerare la evaluarea capacitatii portante a elementelor de rezistenta ale podului, respectiv a clasei de incarcare sunt urmatoarele:

a) la suprastructurile din beton, beton armat si beton precomprimat:

- infiltratii, eflorescente; aparitia de stalactite si draperii;

- beton carbonatat;

- defectiuni de executie (goluri sau segregari ale betonului);

- beton cu aspect friabil si/sau beton exfoliat;

- beton degradat prin coroziune;

- fisuri si/sau crapaturi (longitudinale, transversale sau inclinate);

- coroziunea armaturii;

- neprotejarea ancorajelor fascicolelor la elementele pretensionate, infiltratii de-a lungul armaturii;

- cedarea ancorajelor sau a betonului in zona ancorajelor la cablele de precomprimare;

- deformatii mari ale suprastructurii;

- cumularea la un element a mai multor tipuri de degradari;

b)      la suprastructurile podurilor metalice si mixte:

- coroziunea metalului in puncte, de profunzime si/sau intre piese;

- coroziunea fisuranta sub tensiune;

- reducerea pronuntata a sectiunii elementelor datorita coroziunii metalului (peste 10%);

- torsionarea elementelor structurale, neplaneitatea acestora sau elemente de bare insuficient solidarizate;

- flambajul barelor sau voalarea tolelor;

- fisuri, ruperi ale elementelor structurale si/sau ale elementelor de prindere (nituri, suruburi, conectori, suduri);

- elemente gresit pozitionate in structura, deplasari ale imbinarilor sau strangeri insuficiente ale mijloacelor de prindere;

In cazul podurilor mixte se va tine seama si de degradarile placii din beton armat sau beton precomprimat (prezentate la pct. a.)

c) la albie si infrastructuri:

- deplasari ale infrastructurilor;

- degradari ale betoanelor din fundatii;

- coborarea talvegului cursului de apa ;

- lipsa lucrarilor de aparare a malurilor daca exista tendinta de rupere a acestora.

Art. 31. La podurile care prezinta degradari a caror depunctare pentru C₁, C₂ si C₃ stabilita conform prevederilor 'Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod' Ind. 522, este mai mare de '7', personalul tehnic calificat sau expertul tehnic va stabili daca acestea nu pericliteaza siguranta constructiei si/sau sunt necesare efectuarea unor investigatii suplimentare asupra starii betonului, a armaturii (in cazul podurilor din beton, beton armat si beton precomprimat) sau a metalului (in cazul podurilor metalice sau mixte).

Art. 32. Pentru situatiile in care exploatarea si intretinerea podului s-au facut satisfacator, neexistand degradari importante, la determinarea clasei de incarcare vor putea fi luate in considerare valorile rezistentelor de calcul de proiectare, dar numai dupa repararea degradarilor.

Art. 33. In cazul in care degradarile existente sunt importante, determinarea clasei de incarcare se va face numai pe baza unui studiu aprofundat, care sa tina seama de reducerea capacitatii de rezistenta produsa de slabirea sectiunilor si reducerea rezistentei materialelor structurale si daca este cazul efectuarea incercarii podului sub actiuni de proba (STAS 12504).

SECTIUNEA IV. 3. CUANTIFICAREA DEGRADARILOR APARENTE

Art. 34. Degradarile existente in structura de rezistenta vor fi nominalizate conform prevederilor 'Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod' Ind. 522 si a 'Manualului pentru identificarea defectelor si degradarilor la poduri si indicarea metodelor de remediere' Ind. 534.

Art. 35. Aprecierea prin calcul a capacitatii de rezistenta se face tinand seama de tipul degradarilor, care au redus sectiunea utila de beton, armatura sau metal a elementelor principale de rezistenta. Degradarile vor fi nominalizate si apoi stabilita pozitia acestora pe element. In functie de gravitatea defectului si/sau a degradarii constatate acestea se clasifica astfel:

defecte sau degradari fara consecinte deosebite asupra exploatarii in siguranta a podului;

degradari care au o evolutie normala;

degradari care indica o evolutie necorespunzatoare;

degradari care arata o comportare neconforma cu schema statica si modul de rezemare a podului si nu prezinta siguranta pentru exploatarea lui in continuare;

degradari care indica apropierea starii de distrugere si necesita restrictii.

Art.36. Dimensiunile efective de beton ale sectiunii elementelor structurale (suprastructura si infrastructuri), se stabilesc prin masuratori directe si/sau metode nedestructive.

Art. 37. In cazul in care degradarile au afectat si armatura de rezistenta, la podurile din beton armat si precomprimat se va aprecia procentul de reducere a ariei armaturii conform Tabelului nr. 4.

Tabelul nr. 4

S_c - reprezinta raportul dintre aria armaturii corodate (A_c) si aria armaturii necorodate (A_a

S_c = (5)

Art. 38. Pentru determinarea capacitatii portante a suprastructurilor la podurile aflate in exploatare se va lua in calcul sectiunea cea mai afectata, cu solicitarile cele mai defavorabile.

Art. 39. In situatia identificarii si evaluarii unor degradari care pot periclita siguranta circulatiei, se vor lua masuri imediate (restrictii de tonaj, de viteza sau gabarit) dupa care administratorul va decide introducerea podului in programul de reparatii, consolidari, reabilitari sau inlocuirea podului.

Art. 40. Pentru evaluarea prin calcul a capacitatii de rezistenta tinand seama de starea de degradare a podului si de performantele de rezistenta ale materialelor componente, se vor stabili tipul determinarilor necesare pentru aprecierea caracteristicilor fizico - mecanice ale materialelor din care sunt alcatuite elementele de constructie si anume:

a) Pentru aprecierea calitatii si performantelor betonului din structura existenta se vor determina:

densitatea aparenta ;

rezistentele mecanice;

modulul de elasticitate static;

valoarea Ph- ului, a adancimii de carbonatare;

grosimea stratului de beton de acoperire a armaturii;

continutul de cloruri.

b) Pentru aprecierea calitatii si performantelor armaturii (in cazul podurilor din beton armat si beton precomprimat), se vor efectua:

- observatii vizuale pentru identificarea degradarilor specifice proceselor de coroziune;

- aprecierea riscului de coroziune a armaturii, functie de profunzimea carbonatarii betonului;

- evaluarea coroziunii armaturii pe esantioane prelevate din element.

Coroziunea armaturii este insotita de regula de prezenta degradarilor aparente de tipul:

infiltratii, eflorescente;

exfolierea betonului, de regula a stratului de acoperire a armaturii;

fisuri si/sau crapaturi ce urmaresc traseul armaturilor;

armaturi fara strat de acoperire;

pete de rugina pe traseul armaturii;

beton afectat de coroziune, carbonatat.

c) Pentru aprecierea calitatii si performantelor metalului (in cazul podurilor metalice si mixte) se vor determina:

- sectiunea utila a elementului (dupa frezarea, slefuirea sau rectificare pana la indepartarea celor mai adanci puncte de coroziune);

- determinarea microscopica a adancimii de penetrare a coroziunii, prezenta coroziunii intercristaline (analize metalografice).

Art. 41. Aprecierea gradului de coroziune a armaturii se face prin verificari pe esantioane de armatura prelevate din elementul de constructie investigat, analizandu-se:

aspectul suprafetei;

masa si dimensiunile;

structura (prin analize metalografice);

caracteristicile mecanice.

Art. 42. In cazul podurilor metalice si a podurilor mixte, aprecierea capacitatii de rezistenta se va face prin observatii vizuale si/sau masuratori ("in situ" sau in laborator), si corelat cu starea elementului si rezultatele acestor analize, se apreciaza reducerea sectiunii elementelor structurale, conform celor prezentate in Tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5.

Art. 43. La podurile cu vechime mare in exploatare si cu un grad avansat de coroziune si degradare, este necesara efectuarea analizelor metalografice ale metalului.

Determinarile se vor efectua in conformitate cu prevederile "Normativului de proiectare pentru lucrarile de reparatii si consolidare ale podurilor rutiere aflate in exploatare" ind. NP 103.

Art. 44. Analiza starii de viabilitate a podurilor trebuie sa contina si verificari hidraulice privind:

conditiile de scurgere a apelor in zona de traversare a cursurilor de apa, in regim nemodificat;

evaluarea afuierilor;

posibilitatea pierderii stabilitatii infrastructurilor.

In urma verificarilor hidraulice mentionate, se va stabili riscul de pierderea stabilitatii infrastructurii, precum si masurile necesare pentru intretinerea albiei.

Art. 45. Verificarile se vor face in conformitate cu prevederile " Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor " ind. PD 95.

CAPITOLUL V. STABILIREA CLASEI DE INCARCARE

SECTIUNEA V.1. ACTIUNI

Art. 46. In decursul existentei unui pod, asupra lui se exercita diferite actiuni sub forma de sisteme de forte, sisteme de deplasari sau deformatii impuse.

Art.47. In prescriptiile din tara noastra, la proiectarea si verificarea structurilor de poduri din beton, beton armat si beton precomprimat se utilizeaza metoda semiprobabilistica a starilor limita. La proiectarea si verificarea structurilor de poduri metalice se utilizeaza metoda rezistentelor admisibile, iar pentru structurile podurilor mixte (metal-beton) se utilizeaza ambele metode, corespunzatoare materialului pentru care se face verificarea.

Art.48. Actiunile probabile ce trebuie considerate in calculul podurilor de sosea, clasificarea si gruparea lor, marimea intensitatilor normate si coeficientii folositi pentru obtinerea valorilor de calcul sunt date in STAS 10101/OB, STAS 1545, STAS 3221, SR EN 1991-1-2004, SR EN 1991-1-4-2006/NB:2007 (Anexa nr. 2).

Art. 49. Actiuni permanente:

a)      Greutatea structurii de rezistenta (care poate sa difere fata de prevederile proiectului, cauza principala fiind deformarea cofrajelor la turnarea betonului structurii sau abateri la executie).

b)      Cu exceptia suprastructurilor din elemente prefabricate tipizate, pentru determinarea greutatii proprii se va efectua releveul structurii de rezistenta a podului. Dimensiunile suprastructurilor alcatuite din elemente prefabricate tipizate, vor fi luate din proiectele tip. Greutatea tehnica se va lua conform SR-EN 1991-1-1-2004, SR- EN 1991-1-1-2004/NA:2006 sau daca s-au extras carote, conform rezultatelor determinarilor de laborator.

c)      Greutatea din umpluturi, echipamente si elemente nestructurale se va evalua prin masuratori in situ (corelate cu elementelor geometrice si constructive din proiect sau cartea tehnica - daca exista) iar greutatile tehnice se vor considera conform SR-EN 1991-1-1-2004, SR- EN 1991-1-1-2004/NA:2006.

d)      La podurile pentru care nu se dispune de proiectul de executie sau cartea tehnica, grosimea straturilor caii si greutatile tehnice se vor determina prin sondaje, prelevari de carote si determinari de laborator, sau prin tehnica ultrasonica de impuls, folosind greutatile tehnice conform pct. b sau prin determinari si masuratori de laborator.

Art. 50. Actiuni temporare de lunga durata.

a)     Se permite montarea pe pod a unor obiecte si instalatii numai daca au fost prevazute in proiectul de executie al podului. In cazul in care nu au fost prevazute in proiectul de executie, sau in alte conditii decat cele prevazute la proiectare, montarea unor instalatii sau obiecte se poate face numai pe baza unui proiect special, aprobat in conditiile Legii 8/1977 si fara a diminua stabilitatea sau capacitatea portanta sau gabaritele de circulatie sau de libera trecere sub pod.

b)     In conformitate cu Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 571/1997 este interzisa amplasarea pe sau sub suprastructura podurilor, viaductelor sau a pasajelor     denivelate de conducte pentru transportul produselor inflamabile.

c)      Variatiile termice anuale, deformatiile in timp ale betonului din contractie si curgerea lenta, tasarea si deplasarea fundatiilor sunt actiuni care pot da nastere la degradari importante, in special in cazul structurilor static nedeterminate.

d)     La aparitia unor degradari provocate de aceste actiuni, administratorul va lua masurile necesare privind siguranta circulatiei (inchiderea circulatiei pe pod, restrictii de circulatie, expertiza tehnica, inspectie extinsa etc.). In functie de gravitatea degradarilor se vor monta reperi pentru urmarirea evolutiei acestora in timp, sau daca este cazul, se va comanda unei firme specializate efectuarea lucrarilor de urmarire a comportarii in timp a lucrarii.

Art. 51. Actiuni temporare de scurta durata

a)      Convoaiele tip rutiere si clasele de incarcare a podurilor sunt prevazute in STAS 3221, SR-EN 1991-2-2004, (Anexa 2).

b)      Organele de administrare vor certifica pentru fiecare pod din subordine clasa de incarcare corespunzatoare conform metodologiei data in prezentul normativ (Anexa 3).

c)      Este permisa trecerea unor convoaie care produc in structura podului solicitari mai mari decat convoiele clasei de incarcare pentru care a fost proiectat podul, numai cu aplicarea masurilor prevazute in Capitolul VI.

d)      Frecarea aparatelor de reazem mobile se va lua in considerare cu valorile prevazute in STAS 1545, neexistand posibilitatea de a efectua determinari cantitative "in situ". Este absolut necesara, din punct de vedere al sigurantei constructiei, intretinerea corespunzatoare a aparatelor de reazem, in asa fel ca actiunile ce iau nastere prin frecare sa nu depaseasca actiunile luate in calcul.

Art. 52. Actiuni exceptionale.

Dupa eventuala producere a unor actiuni exceptionale se va face o inspectie extinsa, conform "Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor" ind. P130.

In cadrul actiunilor exceptionale se incadreaza:

transporturi exceptionale, care pot afecta elementele podului;

aparitia unor degradari accidentale (in special la nivelul fundatiilor, rezemarii sau in elementele structurale importante);

alunecari de teren;

accidente rutiere cu lovirea elementelor constructive;

cutremur cu un grad de intensitate mai mare de 6 grade pe scara MSK;

incendii, explozii produse pe, sau sub pod;

viituri care afecteaza infrastuctuara podului, rampele si conditiile hidaraulice din amplasament.

Art. 53. Daca actiunile exceptionale au produs degradari, comisia va dispune efectuarea verificarilor necesare certificarii clasei de incarcare la care corespunde structura in noile conditii de exploatare. Pana la verificarea detaliata a structurii afectate, comisia de inspectie va indica masurile de urgenta ce se impun pentru asigurarea circulatiei in conditii de siguranta sau - daca este cazul - nivelul masurilor de restrictie necesare:

restrictii de tonaj si viteza

circulatia pe un singur sens cu restrictie de tonaj;

consolidarea provizorie a unor elemente afectate;

inchiderea circulatiei pe pod si devierea pe variante ocolitoare cu sau fara pod provizoriu.

SECTIUNEA V.2. MATERIALE

Art. 54. La data determinarii viabilitatii, este absolut necesara cunoasterea calitatilor materialelor din care este alcatuit podul.

Art. 55. La proiectarea podurilor existente s-au luat in considerare anumite caracteristici ale materialelor, ce se refera in principal la rezistente, modulul de elasticitate etc. Calitatile materialelor puse in opera se abat, mai mult sau mai putin, de la valorile date prin proiect, de asemenea, aceste calitati se modifica in timp.

V.2.1. Beton

Art. 56. Pentru podurile la care nu se dispune de proiect de executie si de certificate de calitate a betonului pus in opera, este obligatorie determinarea rezistentei betonului prin urmatoarele metode:

a)      Determinari directe: se efectueaza prin incercarea in laborator a carotelor extrase din structura. Aceste incercari se fac conform 'Instructiunilor tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor' indicativ C 54. Pozitiile de unde se extrag carote se aleg pe baza cunostintelor si experientei inginerului care dispune extragerea. Aceste pozitii difera de la caz la caz, fiind alese astfel incat sa fie reprezentative pentru structura verificata si sa nu diminueze rezistenta constructiei.

Se recomanda sa se acorde atentie zonelor vulnerabile unde s-au produs accidente sau degradari (exemplu: placile carosabile, consolele de trotuar, inima grinzii, fundatii, stalpi, etc).

b)      Determinari indirecte: se recomanda folosirea metodei ultrasonice, conform 'Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive' indicativ C26.

c)       Principala caracteristica a betonului si anume rezistenta la compresiune este sintetizata in marca sau clasa betonului. Pentru evaluarea capacitatii de rezistenta a structurilor de poduri din beton, beton armat sau beton precomprimat, in tabelul nr. 6 se prezinta corespondenta orientativa dintre clasa betonului conform C140, clasa betonului conform NE 012/- 1si marca acestuia.

d)      In functie de starea tehnica a podului verificat, daca este cazul se stabileste determinarea pe langa rezistenta la compresiune si a altor caracteristici fizico-mecanice ale betonului (modul de deformatie longitudinala si transversala).

Art. 57. In normativul NE 012/ 1-2007 si SR-EN 206-1, clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice f_{ck cil} / f_{ck cub}, este rezistenta la compresiune la varsta de 28 de zile (masurata in N/mm²) si determinata pe cilindri de 150/300 mm pentru f_{ck cil} / sau pe cuburi cu latura de 150 mm pentru f_{ck cub} , sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Tabelul nr. 6

V.2.2. Armatura

Art. 58. La constructiile de poduri au fost utilizate frecvent urmatoarele tipuri de armaturi:

a) Armatura moale pentru betonul armat:

OB 37, avand limita de curgere R_C 235÷255 N/mm² si rezistenta de rupere R_r 360 N/mm²;

PC 52, avand limita de curgere R_C 320÷360 N/mm² si rezistenta de rupere R_r 510÷640 N/mm².

b) Armatura de rezistenta ridicata, pentru betonul precomprimat:

"corzi de pian", utilizate in perioada 1954-1960 cu limita de curgere R = 600÷900 N/mm si rezistenta la rupere R_r = 700-1100 N/mm

SBP I, cu limita de curgere R = 1320÷1790 N/mm si rezistenta la rupere R_r =1570-2400 N/mm

SBP II, cu limita de curgere R = 1420÷1620 N/mm si rezistenta la rupere R_r =1670-2210 N/mm²;

Art. 59. Caracteristicile mecanice sunt date conform STAS 438/1-80 si STAS 6482/2-80.

Art. 60. Rezistentele caracteristice (R_ak) si cele de calcul (R_a) ale armaturilor pentru diferite tipuri si diametre de otel beton sunt date in tabelele nr. 7. si 8. "Normativ privind alcatuirea si calculul structurilor de poduri si podete de sosea cu suprastructuri monolit si prefabricate" ind. PD 165 elaborat de SC IPTANA SA.

Tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 8.

Art. 61. Daca nu se dispune de proiectul lucrarii, (deci nu se cunoaste calitatea armaturilor folosite), proprietatile fizico-mecanice ale armaturii moi se vor determina pe esantioane extrase din armatura de rezistenta a structurii. Pentru confectionarea epruvetelor de incercare, se vor extrage pentru un pod, minimum trei esantioane de armatura.

Art. 62. Armaturile pretensionate vor fi considerate de calitatea prevazuta prin proiect sau certificatul de calitate. In cazul scoaterii de sub tensiune a unui cablu in vederea inlocuirii lui, se vor efectua incercari de laborator pentru determinarea sectiunii si rezistentei sarmelor.

Art. 63. Pentru determinarea clasei de incarcare a podului, rezistentele de calcul se obtin astfel:

rezistentele de calcul ale armaturii moi se obtin prin impartirea limitei de curgere determinata experimental cu coeficientul γ_m

rezistentele de calcul ale armaturilor pretensionate (SBP I, II) se obtin prin impartirea rezistentei de rupere obtinuta experimental, cu coeficientul γ_m= 1,25.

Art. 64. Rezistentele de calcul obtinute pe baza incercarilor de laborator vor fi comparate cu rezistentele prevazute in tabelele nr. 7 si 8.

Art. 65. In situatiile de exploatare si intretinere satisfacatoare a podului, la determinarea clasei de incarcare, vor fi luate in considerare valorile rezistentei armaturii din structura analizata determinate conform precizarilor anterioare.

V.2.3. Metal

Art. 66. Otelurile utilizate la elementele de constructie ale podurilor metalice sunt cele din tabelul nr. 9 si au caracteristicile prezentate in tabelul nr. 10.

Tabelul nr. 9

Tabelul nr. 10.

In cazul podurilor metalice vechi la care nu se cunosc caracteristicile fizico- mecanice ale otelului sau metalului din structura, se procedeaza la prelevarea de esantioane, confectionarea de epruvete si incercarea acestora conform SR- EN 10002-1 /1995.

Art. 67. In cazul in care degradarile existente sunt importante (cu afectarea rezistentei materialelor structurale), aprecierea clasei de incarcare se va face conform metodologiei prezentate in Anexa nr. 3.

Un calcul mai exact al capacitatii de rezistenta se face numai pe baza unui studiu amanuntit, care sa tina seama de sectiunile si elementele structurii cele mai afectate, sau daca este cazul pe baza incercarii podului cu actiuni de proba.

SECTIUNEA V.3. CLASA DE INCARCARE

Art. 68. Podurile, care au o valoare a indicelui de stare tehnica I_ST cuprinse intre 61÷100, corespunzator claselor I si II si nu prezinta degradari aparente, vor avea clasa de incarcare conform prevederilor proiectului, sau a Cartii Tehnice.

Art. 69. In situatia in care nu exista proiect, si clasa de incarcare nu este mentionata in Cartea Tehnica a podului, se procedeaza la determinarea in prima etapa a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor din care este confectionata structura de rezistenta (beton, armatura, metal).

Art. 70. Podurile care conform prevederilor 'Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod' Ind. 522 au starea tehnica incadrata in clasele III, IV si V si care prezinta degradari majore, reducerea capacitatii de rezistenta si incadrarea intr-o clasa de incarcare corespunzatoare se face tinand seama si de rezultatele investigatiilor efectuate asupra calitatii materialelor.

Art. 71. In cazul podurilor construite inainte de anii 1955 proiectantii au dimensionat podurile conform solicitarilor date de incarcarile convoaielor din normele germane, care pot fi echivalate cu cele din clasele prevazute in STAS 3221.

Art. 72. Podurile existente pentru care trebuie sa se determine clasa de incarcare vor fi investigate, stabilindu-se urmatoarele:

caracteristicile geometrice reale ale sectiunii elementelor, calculate conform releveului;

caracteristicile materialelor stabilite conform precizarilor din cap. V sectiunea. V.2.1.

Art. 73. Solicitarile luate in considerare sunt produse de actiunile permanente, utile si temporare (definite conform Cap. V, sectiunea V.1), care intervin pe parcursul existentei podului.

Art. 74. Pe baza evaluarii capacitatii de rezistenta a diferitelor elemente din structura podului, folosind caracteristicile materialelor determinate experimental si tinand sema de solicitarile produse de actiunile permanente, rezulta disponibilitatea de solicitare ce poate fi acceptata pentru actiunile utile.

Se determina valoarea actiunilor utile ce pot fi acceptate sa treaca pe pod:

M_max. < M_cap. ( 6 )

Unde :

M_max. - reprezinta momentul incovoietor maxim produs de incarcari (prezentate in cap.V -sectiunea V. 2);

M_cap   - reprezinta momentul incovoietor capabil a fi preluat de sectiunea cea mai afectata de degradari a podului analizat.

Art. 75. Pentru verificarea sigurantei in exploatare se vor avea in vedere si prevederile STAS 10111/1.

Art.76. In Anexa nr. 3 este prezentata o metodologie practica de calcul, care cuprinde recomandari privind verificarea capacitatii de rezistenta si a momentului capabil la suprastructurile podurilor rutiere din beton, beton armat si beton precomprimat, tinand seama de degradarile existente.

Metoda "A"

Art.77.1. Metoda "A" prezentata in Anexa nr. 3 se aplica numai in cazurile in care reducerea capacitatii de rezistenta este apreciata ca fiind ≤ 5%.

Art.77.2. La podurile care prezinta degradari aparente nominalizate conform prevederilor 'Manualului pentru identificarea defectelor si degradarilor la poduri si indicarea metodelor de remediere' Ind. 534-97, capacitatea portanta se apreciaza, pentru sectiunea cea mai afectata, conform Anexa nr. 3. tabel nr. 1.

Art.77.3. La podurile metalice prezenta degradarilor reduce corespunzator capacitatea portanta iar aprecierea se face conform celor prezentate in tabelul nr. 3 din prezentul normativ.

Art.77.4. Expertul tehnic va aprecia daca este cazul incadrarea podului intr-o clasa de incarcare inferioara.

Metoda "B"

Art.77.5. Metoda "B" prezentata in Anexa nr. 3, se aplica la podurile din beton, beton armat si beton precomprimat, in urmatoarele cazuri:

degradarile aparente nominalizate conform 'Manualului pentru identificarea defectelor si degradarilor la poduri si indicarea metodelor de remediere' Ind. 534 determina o reducere a capacitatii portante ≥ 5% (tabel nr.1 Anexa nr. 3);

podurile care au vechimea in exploatare mai mare de 30 de ani (in cazul podurilor din beton, beton armat sau beton precomprimat), sau mai mare de 50 de ani in cazul podurilor mixte sau metalice);

podurile amplasate in medii cu agresivitate chimica moderata sau intensa, in medii cu saturare puternica cu apa, agenti de dezghet sau apa de mare, sau in cazul actiunii clorurilor (SR EN 206-1);

Art.77.6. In cazul in care degradarile sunt importante si reducerea capacitatii de rezistenta este apreciata ca fiind ≥ 5% , expertul tehnic va face un calcul analitic (Anexa 3 Metoda B) luand in considerare sectiunea cea mai afectata si rezultatele obtinute in urma investigatiilor efectuate asupra materialelor, conform prevederilor din cap IV sectiunea. 2.

Art.78. La verificarea capacitatii de rezistenta a podurilor mixte se va tine seama si de prevederile "Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructiva a structurilor compuse beton- otel." Ind. P83.

Art.79. Pentru verificarea capacitatii de rezistenta a podurilor metalice se vor lua in considerare prevederile "Normativului privind prescriptii generale de proiectare. Verificarea prin calcul a elementelor de constructii metalice si a imbinarilor acestora" ind. NP 042, SR 1911.

Art.80. Starea ultima sau finala la care podul nu mai poate fi incadrat intr-o clasa de incarcare (tabelul nr.11) conform normelor romanesti sau europene, se considera starea in care materialul si-a epuizat rezervele prin deteriorari fizico-mecanice, modificari ale caracteristicilor mecanice sub efectul incarcarilor statice de lunga durata, a incarcarilor repetate de valoare mare prin cumularea deformatiilor permanente si influenta agresivitatii mediului.

Art.81. Conform prevederilor STAS 3221, clasa de incarcare este definita de convoiul de vehicule ce poate circula pe pod (tabelul nr.11).

Tabelul nr. 11

Art.82. Actiunile probabile ce vor fi luate in considerare la calculul podurilor, clasificarea si gruparea lor, marimea intensitatilor normate si coeficientii folositi pentru obtinerea valorilor de calcul sunt date in STAS 10101/OB, STAS 1545. Datele de calcul caracteristice si convoaiele de calcul sunt prezentate in Anexa nr. 2.

Art. 83. Definirea clasei de incarcare a podului analizat se va stabili prin verificari la stari limita in cazul podurilor din beton, beton armat si beton precomprimat si la rezistente admisibile in cazul podurilor metalice, corespunzator legislatiei romanesti si prin metoda la stari limita in cazul podurilor proiectate conform prevederilor Eurocod SR 1993-1-3 2008.

Art. 84. In cazul in care, actiunile utile (clasa de incarcare) determinate sunt inferioare convoaielor de proiectare, se impun restrictii de circulatie (tonaj, viteza, gabarit).

Art. 85. La podurile, care prezinta degradari aparente cu un indice de gravitate ridicat (4 sau 5) iar investigatiile efectuate asupra betonului si armaturii (la suprastructurile podurilor rutiere din beton, beton armat si beton precomprimat) sau metalului (la suprastructurile podurilor metalice), indica un proces avansat de coroziune si degradare, expertul tehnic si/sau administratorul stabilesc, daca este cazul, incercarea cu actiuni de proba conform STAS 12504.

NOTA: Indicii de gravitate notati cu 4 si 5 conform 'Manualului pentru identificarea defectelor si degradarilor aparute la podurile rutiere si indicarea metodelor de remediere' Ind. 534, evidentiaza prezenta unor degradari care arata o comportare complet diferita a podului fata de situatia initiala si nu prezinta garantie pentru exploatarea lui in continuare (indice 4) sau apropierea distrugerii si necesita fie restrictii de circualtie, fie inchiderea circulatiei - (indice 5).

Art. 86. In cazul podurilor la care structura de rezistenta prezinta degradari, care indica o evolutie necorespunzatoare a acestora (indice 3), se va efectua urmarirea comportarii in exploatare a podului si a parametrilor tehnici stabiliti conform proiectului intocmit in acest scop, respectandu-se prevederile normativului P 130.

Art. 87. La stabilirea clasei de incarcare se vor analiza si rapoartele periodice privind comportarea in timp a podului in functie de care se va stabili necesitatea efectuarii expertizei tehnice si/sau incercarea podului.

Art. 88. In situatia in care incercarea cu actiuni de proba a podului evidentiaza neindeplinirea criteriilor de baza (pct. 4.7. din STAS 12504) privind comportarea podului se va proceda la:

- determinarea prin calcul a actiunilor maxime admise, si pe baza lor impunerea de restrictii de circulatie precum si urmarirea comportarii in exploatare a podului;

- consolidarea sau inlocuirea podului.

Art. 89. Starea de viabilitate, inclusiv clasa de incarcare se vor reanaliza anual si in situatia producerii unor actiuni accidentale mentionate la art. 52 din prezentul normativ.

CAPITOLUL VI

UTILIZAREA PARAMETRILOR TEHNICI DIN STAREA DE VIABILITATE LA ELABORAREA STUDIILOR DE TRASEU PENTRU TRANSPORTURI AGABARITICE

Art. 90. Parametrii tehnici cuprinsi in starea de viabilitate vor sta la baza intocmirii "Studiului de Traseu" si a autorizatiilor speciale pentru transporturile agabaritice (cu tonaje sau gabarit, care depasesc limitele prevazute de O.G. cu nr. 43/1997).

Art. 91. Accesul pe poduri a transporturilor agabaritice se aproba de catre administrator pe baza "Studiului de Traseu" intocmit de catre o firma specializata, care sa aiba personal atestat (experti tehnici), in conformitate cu prevederile urmatoare:

Ord.Guv. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.                                                                            

H.G. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ord. Guv. 195/2002, in special cap. VI. paragraful 1.

Ordonanta Guvernului nr.7/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind autorizarea si desfasurarea transporturilor rutiere cu greutati si dimensiuni de gabarit care depasesc masele si/sau dimensiunile maxime admise prevazute in Ord. Guv. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Art. 92. In ceea ce priveste accesul pe poduri a transporturilor agabaritice (in tonaj depasit) se verifica capacitata de rezistenta a structurii si in functie de starea podului se permite sau nu accesul pe pod a transportului, astfel incat sa nu fie afectata siguranta lucrarii sau sa ramana deformatii remanente dupa trecerea convoiului.

Art. 93. Accesul pe poduri a transporturilor agabaritice se admite numai in situatia in care solicitarile structurii sunt mai mici decat cele stabilite la proiectare din convoaiele de calcul, corectate in functie de starea tehnica a podului analizat.

Art. 94. In situatia in care transporturile agabaritice traverseaza poduri cu degradari si/sau defecte, care pot afecta capacitatea de rezistenta, accesul pe aceste poduri se face numai in urma efectuarii expertizei tehnice de catre un expert tehnic autorizat, care va stabili sarcina maxima admisa pe pod si alcatuirea convoiului:

numar de osii si distanta intre acestea;

incarcarea maxima pe osie;

gabaritul maxim la convoiului special agabaritic.

Art. 95. Inainte de trecerea convoaielor agabaritice pe podurile:

care au elementele de rezistenta cu degradari aparente (fisuri, crapaturi, coroziuni avansate cu reducerea sectiunii utile)

care prezinta deformatii mari,

unde sunt prezente afuieri importante la infrastructura,

sau au clasa starii tehnice III, IV, sau V,

se va efectua obligatoriu o expertiza tehnica va contine in plus si urmatoarele evaluari :

inventarierea (releveul) fisurilor si crapaturilor;

masurarea deschiderii fisurilor si crapaturilor;

efectuarea unui nivelment de precizie pe cale.    

Art. 96. In timpul trecerii convoiului agabaritic se va urmari starea de deformatie a podurilor mentionate la art. 95. si daca este cazul (inregistrarea unor deformatii si / sau deschideri de fisuri mai mari decat cele calculate), se va scoate convoiul agabaritic de pe pod.

Art. 97. Dupa trecerea convoiului agabaritic se fac masuratori asupra deschiderii fisurilor si crapaturilor, precum si un nivelment de precizie in aceleasi puncte si sectiuni de masura, pentru a identifica o eventuala amplificare a starii de degradare si/sau producerea unor deformatii remanente.

Art. 98. Expertiza si masuratorile mentionate la art. 94 si 95 se fac la cererea administratorului si sunt finantate de catre firma transportatoare.

CAPITOLUL VII

Prevenirea degradariLOR LA poduriLE DE SOSEA

SECTIUNEA VII. 1. LUCRARI DE PREVENIRE A DEGRADARILOR

Art. 99. Mentinerea starii de viabilitate pe toata durata exploatarii podurilor se realizeaza prin adoptarea masurilor de prevenire a degradarilor ce pot aparea datorita actiunii traficului (inclusiv a transporturilor agabaritice), mediului, a modificarii in timp a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor din structura de rezistenta (betonului si armaturii, sau metalului), precum si actiunilor exceptionale produse de inundatii, cutremure, foc, etc.

Art. 100. Pentru mentinerea starii de viabilitate la parametrii si in conditiile impuse conform art. 3, administratorii podurilor au urmatoarele obligatii:

sa asigure urmarirea comportarii in timp conform prevederilor normativului P130, sau a instructiunilor tehnice intocmite in acest scop;

sa intervina in cazul aparitiei degradarilor;

sa nu utilizeze la lucrarile de intretinere si reparatii materiale, utilaje sau tehnologii fara a se respecta prevederile H.G. 766 privind agrementarea tehnica;

sa nu permita accesul pe pod a unor transporturi agabaritice a caror solicitari pot afecta elementele de constructie ale acestuia ;

sa asigure permanent controlul calitatii executiei lucrarilor de intretinere si reparatii.

Art. 101. Prevenirea aparitiei degradarilor sau a dezvoltarii celor existente se obtine prin efectuarea lucrarilor de reparatii, care au ca scop combaterea uzurii fizice si morale produsa ca urmare a exploatarii normale sau a agentilor agresivi din mediul de exploatare, refacerea sau inlocuirea de elemente sau parti ale constructiei iesite din uz, care afecteaza rezistenta, stabilitatea si siguranta podului.

Art. 102. Lucrarile de intretinere curenta se vor executa pe toata perioada anului pe baza unui program de lucru si sunt definite conform 'Instructiunilor tehnice departamentale privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra' PD 99.

Art. 103. Lucrarile de intretinere periodica se vor executa pe baza documentatiilor tehnico-economice elaborate pe baza notelor de constatare intocmite de comisiile, care au efectuat inspectiile periodice sau speciale.

Art. 104. Lucrarile de intretinere accidentale se executa imediat dupa producerea accidentelor.

Art. 105. Inspectiile curente, periodice sau speciale, constau in examinarea vizuala si aprecierea starii tehnice a podurilor in scopul determinarii cat mai curand posibil a defectelor si degradarilor, care pot fi cauza unor accidente de circulatie, sau pot sa afecteze capacitatea de rezistenta sau de stabilitate a structurilor, cu implicatii directe asupra starii de viabilitate a podurilor.

Art. 106. Inspectiile speciale ale podurilor se instituie conform recomandarilor 'Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor' Ind. P130- in cazurile:

a.      producerii inundatiilor si/sau a unor furtuni puternice, afuieri;

b.      cutremure mai mari de 6 grade pe scara Richter;

c.       izbirea puternica a infrastructurilor sau a elementelor principale de rezistenta;

d.      alunecari de teren in zona cu afectarea fundatiilor infrastructurii;

e.      producerea de incendii majore, cu afectarea structurii de rezistenta.

Art. 107. Pentru prevenirea declansarii proceselor fizico-chimice de degradare, (in special la elementele structurii de rezistenta), sau de diminuare a intensitatii actiunii acestora, sunt necesare urmatoarele lucrari:

a.refacerea hidroizolatiei pe cale si trotuare, astfel incat sa nu permita accesul apei la elementele suprastructurii;

b.intretinerea si repararea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie pentru a le mentine etanse, fara denivelari;

c. intretinerea si repararea imbracamintii pe cale si trotuare;

d.protejarea elementelor suprastructurii podurilor amplasate in zone cu agresivitate a mediului, conform prevederilor 'Instructiunilor tehnice departamentale pentru protectia anticoroziva a elementelor suprastructurii podurilor din beton armat sau beton precomprimat' Ind. CD 139;

e.asigurarea scurgerii rapide a apei rezultata din precipitatii prin:

realizarea pantelor de scurgere atat la nivelul imbracamintii cat si la nivelul hidroizolatiei;

asigurarea numarului de guri de scurgere si etanseitatea perfecta in jurul acestora;

dotarea gurilor de scurgere cu gratare si tuburi de prelungire, care sa asigure scurgerea apei sub nivelul inferior al elementelor suprastructurii;

f.        protejarea structurii pasajelor superioare, care au dimensiunile de libera trecere mai mici decat dimensiunile de gabarit prevazute in STAS 2924

g.degajarea albiei, astfel incat scurgerea apei sa fie asigurata pe toata sectiunea ;

h.executarea lucrarilor de aparari de maluri, regularizarea albiei, protectia infrastructurilor in vederea eliminarii turbioanelor care produc afuieri locale;

i.  curatarea si ungerea aparatelor de reazem metalice, inlocuirea celor degradate din neopren sau a pendulilor din beton fretat.

Art. 108. Albia trebuie sa permita scurgerea apei pe intreaga sa latime, fara sa prezinte tendinta de afuiere prin modificarea regimului de scurgere datorat exploatarii balastului in amonte sau in aval de pod, a reducerii sectiunii de scurgere, sau modificarii traseului cursului apei.

Art.109. Verificarea debuseului podului la tranzitarea debitelor de calcul cu probabilitatea de depasire (ex. 2%, 5%), corespunzatoare clasei de importanta a podului (conform STAS 4273, STAS 4068/2), si a afuierilor totale (generale si locale). In functie de rezultatele obtinute in urma verificarilor se vor lua masurile necesare de asigurare a debuseului (degajare, regularizare, pereere albiei) si/sau de protectie sau consolidare a infrastructurilor.

SECTIUNEA VII.2. STABILIREA NIVELULUI DE INTERVENTIE

Art. 110. Nivelul de interventie reprezinta urgenta de realizare a lucrarilor de intretinere si/sau de reparatii.

Art. 111. Nivelul de interventie asupra unui pod se stabileste in functie de categoria drumului pe care este amplasat si starea tehnica a acestuia (tabelul nr. 12), corelat cu nivelul de performanta, conform prevederilor 'Normativului privind stabilirea cerintelor tehnice de calitate a drumurilor legate de cerintele utilizatorilor" ind. NE 021-2003.

Art. 112. Administratorul stabileste nivelul de interventie in functie si de fondurile financiare pe care le are la dispozitie pentru intretinere si reparatii.

Art. 113. Nivelul de performanta (cerintele de intretinere) reprezinta totalitatea cerintelor tehnice, care trebuie sa le indeplineasca podurile corespunzatoare categoriei de drum pe care sunt amplasate, a intensitatii traficului si agresivitatii mediului.

Art. 114. Nivelul de performanta se stabileste in functie de cerintele tehnice ale elementelor constructive urmatoare:

suprastructuri din beton armat si beton precomprimat;

suprastructuri metalice;

infrastructuri din beton si beton armat;

albie;

racordare cu terasamentele.

imbracamintea pe cale si trotuare;

acostamente, rampe de acces;

guri de scurgere;

aparate de reazem;

parapet metalic;

dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie;

hidroizolatia;

Art. 115. In cazul podurilor amplasate pe autostrazi, drumuri expres si drumuri nationale europene denumirea lucrarilor si periodicitatea acestora este conform prevederilor "Normativului pentru intretinerea pe criterii de performanta a autostrazilor" ind. AND 596.

Art. 116. Pentru drumurile nationale principale si drumurile nationale secundare nivelul de performanta (cerintele de intretinere) si periodicitatea lucrarilor se stabilesc de catre administrator.

Tabelul nr. 12.