TIPURI DE INSTALATII - instalatia de stingere cu jet de apa, instalatia de stingere cu sprinkler, instalatia de stingere cu pulverizatoare comandate centralizat, instalatii de stingere cu spuma

TIPURI DE INSTALATII

Instalatia de stingere cu jet de apa

Instalatiile din aceasta grupa sting incendiile cu apa sarata sau dulce, racind substantele arzande pana sub temperatura de aprindere si dupa modul in care actioneaza asupra focarului de incendiu, pot fi impartite in :

a)     instalatii cu jet cinetic de apa, indreptat asupra focarului de incendiu;

b)     instalatii cu apa pulverizata (sprinkler, pulverizare bruta, stropire, pulverizare fina );

c)      instalatii care inunda complet intregul volum liber al incaperilor (inundare).

Cu jeturile cinetice de apa indreptate asupra focarului de incendiu se pot stinge incendiile din interiorul incaperilor, de pe zonele deschise ale puntilor si platformelor, dar nu se reuseste stingerea incendiilor cu produse pletoriere, a echipamentului electric in functiune, a lacurilor si vopselelor.

Cu apa nu se pot stinge incendiile substantelor cum sunt : carbura de calciu, varul nestins, kaliul sau natriul, cu care apa poate intra in reactie chimica, exotermica, urmata de formarea cu aerul a unor amestecuri explozive ce amplifica incendiul.

Apa care actioneaza asupra focarului de incendiu poate provoca formarea de stropi in cazul produselor petroliere ,lacurilor bituminoase, grasimilor, etc., care nu se amesteca cu apa, dar care pot contribui la extinderea incendiului. Actionand cu un jet cinetic de apa asupra focarului de incendiu, substantele care se afla in stare pulverizata (praf de ebonita, pluta macinata, lana, zahar), pot fi antrenate de jet de apa, ceea ce face ca stingere incendiilor cu jeturi cinetice de apa sa aiba o aplicare limitata.

In cazul trimiterii asupra focarului de incendiu a unui curent de apa pulverizata, domeniul de aplicare al instalatiilor de stingere cu apa se largeste mult, reusind sa stinga produse petroliere, echipament electric in functiune si o serie de substante explozibe. O astfel de stingere se obtine datorita efectului de pulverizare a apei, care capata in acest mod o suprafata mare de vaporizare si exorcita deci o puternica actiune de racire. Aburul format, in amestec cu aerul, reprezinta un mediu sarac in oxigen, care nu intretine procesul de ardere si prin aceasta provoaca stingerea focului. Cu cat pulverizare apei este mai fina, cu atat este mai eficienta stingerea si este mai larg domeniul de utilizare.

Probare si exploatare. Dupa terminarea montarii sau repararii unei instalatii de stingere cu jet de apa se procedeaza la probarea ei, pentru a conststa instalatia corespunde functional scopului, proiectului si regulilor scocietatii de clasificare.

Se verifica montarea pompelor, legaturile electrice, amplasarea aparatelor de masura si control, traseele de tubulatura, posibilitatea golirii instalatiei, amplasarea gaurilor de incendiu, asezarea furtunurilor si si ciocurilor de barza la post, calitatea montajului. Prin examinarea exterioara se verifica daca instalatiia corespunde in ansamblu cu planurile de montaj si in detaliu cu planurile de executie.

Se verifica functionarea intrerupta a pompelor de incendiu, timp de 2 ore, la valori nominale de sarcina si debit. Inaintea pornirii si dupa oprire se masoara izolatia electrica a infasurarilor motorului si a instalatiei electrice. Intreaga instalatie se verifica in functiune, astfel incet punctele cu actionare independenta sa satisfaca consumul de apa al tuturor mijloacelor de stingere.

Uzual, pentru instalatia de stingere cu jet de apa se considera necesar debitul a 15% din nr. total de hidranti, nr. minim fiind 3. Se verifica presiunea la intrarea in ciocul de barza, prin masurarea inaltimii a jetului in punctele extreme ale navei. Se verifica ciocurile de barza cu jet compact si cele cu jet dispersat, prin determinarea eficacitaii conurilor de dispersare.

La navele cu hidromontoane se probeaza functionarea acestora, manevrabilitatea comoda, posibilitatile de rotire.

La probarea functionarii instalatiei de stingere se verifica etansarea tubulaturii fixe si flexibile, etansarea gurilor de incendiu, functionarea ciocurilor de barza cu jet compact si cu jet dispersat.

De asemenea se verifica functionarea instalatiilor alimentate de la cea de incendiu, dar care nu au legtura cu stingerea incendiilor: spalarea lantului de ancora, spalarea tancului de dejectii, diferitele ejectoare cu apa etc. Aceste instalatii se probeaza independent de cea de stingere cu jet de apa, pentru ca debitul de apa necesara functionarii lor nu afecteaza pe cel de stingere a incendiilor.

Functionarea pompei de avarie, antrenata de obicei de un motor diesel, se verifica pornind motorul de la rece si racordand-o la retea. Se constata facilitatea pornirii motopompei de avariei si se determina presiunea maxima la refulare, precum si cea corespunzatoare alimentarii simultane a cel putin 2 ciocuri de barza. Verificarea are o durata continua de cel putin 2 ore, pentru valori niominale de sarcina si debit. In timpul probarii se verifica functionarea normala a motorului de antrenare prin masurarea parametrilor functionali presiune ulei, temperatura apa de reacire etc. Dupa terminarea probei se demonteaza capacele carterului si se verifica daca nu au aparut incalziri excesive ale elementelor solicitate ca :biele pistoane, etc.

Instalatiile de stingere cu apa conditioneaza securitatea navei. Dupa construirea sau repararea navei, probarea si receptionarea lor trebuie efectuata la cheu, inaintea probeleor de mars. Este recomandabil ca aceste lucrari se fie executate chiar la inceputul probarii la cheu. In timpul verificarii in regim nominal a diesel-generatoarelor pot fi probate si pompele de incendiu, iar restul instalatiilor se poate proba imediat dupa receptionarea diesel-generatoarelor. Inventarul instalatiei (de probare sau cel definitiv) trebuie sa se afle in permanenta la post, incepand cu receptionarea ei.

In timpul exploatarii, trebuie acordata multa atentie lucrurilor de intretinere, care contrubuie la mentinerea singurantei ei de functionare.

Aramaturile, conductelor si hidrantii trebuie examinate periodic. Tubulatura expusa coroziunii marine trebuie curatata si vopsita la fiecare 6 luni. In timpul iernii tubulatura de apa de pe puntile deschise sta golite. Accesul la hidrantii, cosuri de furtunuri si alte elemente ale instalatiei trebuie sa fie complet liber, neafectat de marfurile depozitate. Dupa utilizare si inaite de depozitare in cosuri, furtunurile trebuie sa fie bine uscate. Cel putin o data pe an armaturile de inchidere trebuie revizuite, inlocuindu-se garniturile uzate. Nu trebuie evitata folosirea consumatorilor mici (spalarea put lant, ejectoare) racordati la instalatia de stingere cu apa, care are rolul de a primenii apa in tubulatura si de a proba partial functionarea instalatiei. Fig 1.

2 Instalatia de stingere cu sprinkler

Se bazeaza pe racirea suprafetei substantei carburante cu un curent de particule de apa, creat automat cu ajutorul unor capete de pulverizare tip sprinkler. La o tempereatura dinainte stabilita, pulverizatoarele sprinkler sunt deschise automat si pulverizeaza un curent de apa, fiind alimentate dintr-o tubulatura montata la plafonul incaperii protejate.

La terminarea construirii din nou au a repararii instalatiei sprinkler, inainte de punerea in functiune, se procedeaza la probarea si receptionarea ei. Se incepe cu examinarea exterioara, determinandu-se concordanta planurilor cu constructia executata, se verifica amplasarea corecta a capetelor sprinkler si a dispozitivelor de semnalizare. De asemenea, se verifica modul de montare a tubulaturii, armaturilor, pompelor si hidroforului de alimentare a instalatiei sprinkler .

Probarea in functiune incepe cu verificarea modului in care lucreaza in regim nominal, timp de minimum 2 ore fara intrerupere, pompele instalatiei de stingere sprinkler. Apoi se alimenteaza cu apa sub presiune intreaga instalatie, verificandu-se etanseitatea ei si semnalizarea functionarii sprinklelelor. Declansarea la o anumita temperatura se probeaza la cel putin 3 capete sprinkler diferite. Aceasta verificare poate fi facuta si in atelierele de pe mal, creindu-se sprinklerului aceleasi conditii de functionare si incalzindu-l fara flacara pana la temperatura de declansare. In timpul cat sprinklerul este deschis si functioneaza, se verifica modul in care imprastie apa. Functionarea instalatiei de stingere sprinkler se verifica cu capetele splinkler demontate, in locul lor amplasand ajutaje de aceeasi diametre si racorduri laterale pentru masurarea presiunii. Evacuarile ajutajelor de probare trebuie colectate prin tubulaturi care duc la santina sau peste bord. Functionarea instalatiei, trebuie verificata pentru toate splinklerele unei sectii, de preferinta cu cele mai multe capete. In timpul functionarii instalatiei trebuie verificata corectitudinea indicatiilor sistemului de semnalizare, functionarea corecta a hidroforului instalatiei, functionarea automata a pompei pentru debitul maxim de apa cerut de instalatia de stingere sprinkler.

3 Instalatia de stingere cu pulverizatoare comandate centralizat

Pentru stingerea rizidurilor petroliere grele (motorina, pacura, uleiuri de ungere)in compartimentele masini si caldari se utilizeaza instalatii cu pulverizatoarecomandate centralizat, plasate in doua sau mai multe nivele. Distanta dintre cele doua nivele de pulverizare se alege de minim 5 m. Fiecare nivel poate fi cuplat independent de celelalte. Tubulatura inelara a unui nivel are pulverizatoare de apa, amplasate cu pasul (1,..1,5m). Deflectorul 1 din fata ajutajului de iesire 2 asigura pulverizarea apei pana la starea unei pulberi lichide marunte, ce iese din pulverizator sub forma unei prize aproximativ orizontale.

Pulverizatoarele se monteaza sub plafonul incaperii protejate, deasupra tancurilor de combustibil si lubrifianti, sub plaformele incaperii, deasupra casetelor colectoare si canalelor de scurgere, astfel incat sa fie asigurata stropirea locurilor in care se pot scurge rezidurile petroliere.

Instalatia de pulverizare se alimenteaza cu o pompa cuplabila automat sau de la magistrala de stingere cu jet de apa. Pentru marirea sigurantei de functionare, fiecare instalatie trebuie sa aiba doua surse independente de alimentare cu apa. La alimentarea cu apa numai din sistemul de stingere cu jet de apa, ea trebuie sa intre prin doua tronsoane independente ale magistralei de stingere cu jet de apa.

Schema unei instalatii de pulverizare cu doua nivele este aratata in fig 3.

1 - magistrala instalatiei de stingere cu apa

2 - armatura de retinere-inchidere

3 - supapa de singuranta

4 - ramificatie de la magistrala de singere cu apa

5 - avertizor acustic

6 - armatura cu actiune rapida

7 - 10 - tubulaturi de impuls ale etajelor inferior si superior de pulverizare

8 - 9- armaturi de scapare

11 si 13 - tubulaturi de descarcare ale etajelor superior si inferior de pulverizare

12 - pulverizator

14 - locas de punte pentru actionare armaturii de scapare

15 - transmisie mecanica

Fiecare nivel de pulverizare are cate o armatura de inchidere independenta cu actiune rapida 6, pana la locul de montare a ei, instalatiea fiind in permanenta plina de apa. La deschiderea acester armaturi apa alimenteaza sistemul de pulverizare.

In starea normala armatura cu actiune rapida 6 este inchisa, iar tubulatura de impuls 7 este plina cu apa. Imediat ce scade presiunea apei din tabulatura de impuls 7, armatura cu actiune rapida 6 se deschide si instalatia de pulverizare a apei incepe sa functioneze. Pentru evacuarea apei din tubulatura de inpuls exista armaturile 8,9 care pot fi actionate manual din incaperea protejata sau din cea alaturata ei, precum si de pe punte. Prin utilizarea unor traductoare de semnalizare, instalatia se poate automatiza, traductorul de semnalizare asigurand deschiderea armaturii 9 de pe tubulatura de impuls, care comanda la randul ei deschiderea armaturii cu actiune rapida 6. Inchiderea armaturilor de golire 8 sau 9 de pe tubulatura de impuls si implerea acesteia cu apa asigura inchiderea armaturi cu actiune rapida 6, instalatia trecand in situatia normala de asteptare. Daca apa este pulverizata pana in starea de ceata, devine posibila stingerea incendiilor diferitelor produse petroliere, depozitate in tancurile de combustibi si tancurile de marfa ale petrolierelor. In acest caz apa fin pulverizata poate fi trimisa la suprafata focarului de incendiu sau poate cuprinde intregul volum al incaperii protejate. Prin pulverizarea apei in particule de diametre asigura formarea unei considerabile suprafetei de vaporizare a apei, ceea ce mareste efectul de racire prin cresterea vitezei de vaporizare de apei. Astfel, intrega cantitate de apa se vaporizeaza si formeaza o perna de apuri-aer, care izoleaza focarul incendiilui fata de oxigenul de aer. La suprafata substantei arzande se formeaza un strat de abur-aer, saracit in oxigen. In functie de natura produsului petrolier, acest efect se obtine pentru debide specifice.

4 Instalatii de stingere cu spuma

ESEU: Elemente de circuit. Surse de tensiune electromotoare. Surse de current. ESEU: Instructiuni de montare, utilizare si intretinere, garantii pentru contorul electronic trifazat de energie electrica enerlux t

Spuma este o structura alveolar-peliculara dispersata, formata printr-o aclomerare de bule de caz, separate intre ele prin pelicule relativ subtiri de lichid si poate fi considerate ca o emulsie concentrata intr-un lichid. Ea poate fi obtinuta in urma unei reactii chimice sau prin introducerea mecanica a unui gaz intr-un lichid. Pentru obitinerea unei structuri alveolar-pelicular stabile in timp, in lichide se introduc in cantitati mici substate spumogene.

Substantele spumogene, atat in cazul reactiei chimice, cat si in cazul introducerii mecanice in lichid a unui gaz, permit stabilizarea structurii alveolar-peliculare si intarzierea distrugerii ei. Introducerea substantelor spumogene micsoreaza tensiunea superficiala a lichidului, ceea ce incetineste subtierea si ruperea peliculelor lichide. Substantele spumogene folosite in instalatiile navale permit obtinerea spumei de maxima stabilitate numai pentru o anumita concentratie, stabilitatea spumei fiind mai redusa pentru alte concentratii. La stingerea incendiilor se folosesc substante spumogene pentru concentratii in raport cu apa de 3..5%. Ca marime de calcul a concentratiei de substanta spumogena pentru spumele aeromecanice, se adopta 4% in raport cu volumul apei.

Spuma aeromecanica este un amestec de apa dulce sau apa de mare, substanta spumogena si aer. Substantele spumogene trebuie sa asigure obtinerea spumelor cu anumite calitati. Una dintre cele mai importante calitati este factorul de spumare, care reprezinta raportul dintre volumul de spuma si volumul amestecului de apa cu substanta spumogena. Pentru stingerea incendiilor sunt potrivite substantele spumogene care permit obtinerea unui factor de spumare minimum 10 si maxim 1000. Pentru masurarea stabilitatii spumei este adoptat raportul dintre volumul sau dupa 30 min si volumul initial. Aceasta marime nu trebuie sa fie sub 80%. Spuma obtinuta trebuie sa se mentina fara urme vizibile de deteriorare in timp, cel putin 30 min.

Substantele spumogene si alte substante folosite pentru obtinerea spumei, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa nu aiba cimpozitia lor particule solide in suspensie, care ar putea infunda sectinile de trecere ale conductelor si aparaturii instalatiei;

-sa fie neutre si sa nu provoace coroziunea metalelor cu care vin in contact;

-sa nu-si piarda propietatile sale spumogene in decursul timpului sau dupa parcurgerea ciclurilor de inghetare-dezchetare;

-sa nu se aglomerezein bulgari;

-sa aiba viscozitate redusa pentru a permite deplasarea lichidului prin tubulatura instalatiei;

-sa permita transportarea simpla, iar manipularea lor sa nu fie periculoasa pentru viata oamenilor;

-sa formeze o spuma capabila sa se mentuna la suprafata oricaror produse petroliere, precum si pe siprafetele arzande;

-sa nu fie deficitate.

Structura alveolar-peliculara a spumei ii determina densitatea relativ mica, inferioara oricarui produs petrolier. Astfel, densitatea spumei aeromecanice este 0,1 kg/dm³, ceea ce o face larg utilizabila pentru stingerea incendiilor produselor petroliere de toate tipurile. Stingerea unui incendiu cu spuma trimisa la suprafata unui lichid arzand este eficienta pentru ca spuma, cu ajutorul peliculei sale lichide, raceste stratul superficial al lichidului arzand si il izoleaza fata de oxigenul din aerul inconjurator. De asemenea, avand un coeficient redus de termoconductibilitate, spuma ingreuneaza trasmiterea caldurii de la nucleul flacarii la lichid si iesirea vaporilor de lichid in zona de ardere. Oprind vaporizarea lichidului, spuma asigura stingerea incendiului, intrucat arde nu lichidul, ci vaporii lui in amestec cu aerul. Spuma trimisa la suprafata unei substante arzand exercita de asemenea si o influenta mecanica asupra flacarii.

Registrul Naval Romana reglementeaza utilizarea pe nave numai a instalatiilor de stingere cu spuma aeromecanica.

Spuma aeromecanica folosita pentru stingerea incendiilor la nave consta din 90% aer, 9,6% apa si 0,4% in volum substanta spumogena. Ea se foloseste pentru stingerea incendiilor in incaperile diesel-generatoarelor de avarie, magaziile de substante usor inflamabile, garaje, tancurile de marfa ale petrolierelor, compartimentele masini si caldari, centralele electrice, compartimntele de pompe ale petrolierelor, precum si in incaperile unde se utilizeaza produse petroliere, substante usor inflamabile sau acolo unde se lucreaza cu flacari deschise.

In R.S. Romania este standardizat produsul generator de spuma aeromecanica cunoscut sub numele de 'Genspumar', fabricat prin degradarea alcalina a coarnelor si copitelor si folosit la stingerea incendiilor de produse petroliere, grasimi si solventi organici. Produsul se livreaza in stare lichida sau sub forma de pulbere, dar in constructiile navale se foloseste numai in stare lichida.

Apa dulce se foloseste in instalatiile de stingere a incendiilor care functioneaza cu echipament electric, pentru ca jetul de spuma sa nu fie electroconductibil.

Dupa modul de obtinere a spumei, au fost realizate instalatii cu formare interioara si instalatii cu formare exterioara a spumei.

4.1 Instalatii cu formare interioara a spumei

Se folosesc pentru stingerea incendiilor de proportii relativ reduse, in compartimente de masini, pentru reziduri petroliere si aparataj si madini electrice.

In fig. 4.1 este reprezentata schema instalatiei de stingere cu spuma cu formare interioara.

Pentru obtinerea spumei aeromecanice in instalatia cu formare interioara, in statiile stingatoare se amplaseaza tancul 1 in care se gaseste amestecul de substanta spumogena cu apa in proportia necesara.

Pentru evacuarea emulsiei din tanc si formarea spumei, in statie este montata o butelie cu aer comprimat 2, racordata la magistrala de aer comprimat a navei. Presiunea aerului necesar pentru formarea de spuma si evacuarea amestecului este determinata de rezistenta hidraulica a retelei instalatiei. Marimea ei nu se depaseste de obicei 5..10 bari pentru lungimi de tabulatura sub 50 de m.

Pentru reducerea presiunii aerului pana la cea necesara in instalatie, se monteaza un reductor 3. Introducerea aerului comprimat in tanc si in tubulatura racordata la tubul sifon din tanc asigura formarea spumei dupa locul F1 de intrare a aerului in teava cu emulsie. Procesul de formare a spumei inceput in tubulatura se termina la iesire jetului in atmosfera, din ajutajul 4 al furtunului flexibil 5. Pentru dozarea cantitatilor necesare in amestec de apa, substanta spumogena si aer, pot fi utilizate instalatii de reglaj cu diafragme, ajutaje sau orificii in peretii tuburilor. In ultimul caz orificiul poate fi in tubul sifon, in acea parte a lui care se afla deasupra nivelului lichidului din butelie.

Rezervele de aer comprimat necesar functionarii acestor instalatii se majoreaza cu 25% fata de valorile calculate. Consumarea aerului comprimat din buteliile de depozitare, in alte scopuri decat cele de atingere, este interzisa.

Instalatii cu formare exterioara a spumei

Se utilizeaza in special pentru stingerea incendiilor in tancurile de marfa ale petrolierelor si in compartimentele de masini- caldari de dimensiuni mari.

Pentru alimentare statiei de stingere cu spuma cu formare exterioara a spumei se ramifica tubulatura 1 de la magistrala instalatiei de stingere cu apa. Apa este folosita pentru formarea emulsiei spumogene si pentru deplasarea substantei spumogene din tancul 3 spre amestecatorul 5. Dispersorul 2 anuleaza energia cinetica a apei la intrarea in tancul 3 pentru a impiedica distrugerea pistonului lichid de separatie 4. Lichidul pistonului 4 este un amestec insolubil in apa si substanta spumogena, (tetraclorura de carbon si ulei mineral).

Amestecatorul 5 asigura in emulsie o concentratie volumica de 4% (din volumul apei) substanta spumogena.

Emulsia formata alimenteaza magistrala 6, ramificatiile 7 prin armaturile de laminare 8 si ajunge la ajutajele de emulsie 9, care prin efect de ejectie antreneaza aer pe drumul 10 formand spuma in stingatorul 11.

Instalatii de stingere cu bioxid de carbon ( CO2 )

Reduc continutul de oxigen din incaperea protejata, inlocuindu-l partial cu bioxid de carbon, inert la ardere. Se folosesc pentru stingerea incendiilor in incaperile

diesel-generatoarelor de avarie, in magazii de substante explozive sau usor inflamabile, lampisterii, magazii de pituri, magaziile de marfa si compartimentele de masini ale cargourilor, tobele de esapament etc. Instalatia de stingere cu bioxid de carbon nu este admisa ca sistem de baza pentru magaziile de petrol, intrucat in cazul exploziilor tubulatura sub presiune ridicata poate fi usor avariata si scoasa din functiune, iar rezervele de gaz sunt mult limitate la bordul navei.

Instalatii de prevenire si stingere cu gaze de ardere

In ultimul timp sunt utilizate pe nave instalatiile cu gaze de ardere a combustibilului lichid, ca principal mijloc de stingere a incendiilor din magaziile de marfuri generale si ca mijloc de prevenire a incendiilor in magaziile de petrol.

Gazele arse in doua caldarine sunt trimise prin armaturile telecomandate 6 in turnul de spalare 1, de unde, prin separatoarele de picaturile 8 sunt aspirate de ventilatoarele 4, care le refuleaza prin armaturile telecomandate 7 in inchizatorul hidraulic 5. Prin filtru cu cocs 10 ele ajung in tancurile de marfa pe care le protejeaza. Din partile inferioare si superioare ale fiecarui tanc, gazele de ardere sunt evacuate in atmosfera supapele 9. Inchizatorul hidraulic 5 impiedica trecerea vaporilor de hidrocarburi din tancuri pe evacuatia caldarinelor. Nivelul apei din ele este mentinut cu ajutorul pompelor In turnul 1 gazele arse sunt spalate si racite sub 40s C prin pulverizatoare eliminate de pompa 3.

In instalatie sunt prevazute dispozitive automate de semnalizare si inchidere a gazului in incaperile protejate cum sunt :

-analizatoare de oxigen 11 care semnalizeaza peste 8% oxigen ;

-traductoarele de temperatura 12 care semnalizeaza la depasirea temperaturi de 40sC ; -traducrorul de presiune 13 care semnalizeaza la 0,02 bari ;

-traductorul de presiune 14 care semnalizeaza la lipsa presiune apa racire.

Traductorul de temperatura si presiune apa deconecteaza si ventilatorul, iar cel de presiune gaz la presiune atmosferica deconecteaza si pompele de marfa.

CAPITOLUL 3

Legislatie SITUATII DE URGENTA - P.S.I. (prevenirea si stingerea incendiilor), protectie civila
- Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- Legea nr. 481/2004 privind protectia civila, modificata si completata prin Legea nr. 212/2006;
- Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
- Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, modificat si completat de Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 786/2005;
P.S.I. - Hotarare Nr. 1489/2004 - organizarea si functionarea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta
P.S.I. - Hotarare Nr. 1490/2004 - aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta
P.S.I. - Hotarare Nr. 1491/2004 - aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorica, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta
P.S.I. Hotarare Nr. 1492/2004 - principiile de organizare, functionarea si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste
P.S.I. - Hotarare Nr. 259/2005 - infiintarea si stabilirea atributiilor Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila
P.S.I. - Hotarare nr. 547/2005 - aprobarea Strategiei nationale de protectie civila
P.S.I. - Hotarare nr. 1514/2005 - modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta
P.S.I. - HGR 1648/2006 - modificarea anexei nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta
P.S.I. - Ordonanta Nr. 88/2001 - infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Ordonanta de Urgenta Nr. 21/2004 - Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta
P.S.I. - Ordonanta de Urgenta Nr. 25/2004 - modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Legea Nr. 363/2002 - aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Legea Nr. 329/2004 - aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Legea Nr. 481/2004 - Protectia Civila
P.S.I. - Legea Nr. 307/2006 - apararea impotriva incendiilor
P.S.I. - Ordin Nr. 360/2004 - aprobarea Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Ordin Nr. 370/2004 - aprobarea structurii-cadru a Regulamentului privind organizarea si functionarea inspectoratelor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Regulament din 12/05/2005 - gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale
P.S.I. - Ordin nr. 1134/2006 - aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie ale serviciilor de urgenta profesioniste
P.S.I. - Ordin Nr. 1184/2006 - aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta
P.S.I. - Legea Nr. 80/1995 - Statutul cadrelor militare
P.S.I. - Ordin nr.1113 IG/2008 - aprobarea Procedurii de autorizare a persoanelor fizice si juridice care desfasoara activitati de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu
P.S.I. - Ordinul nr. 1124 IG/2008 - aprobarea Procedurii privind emiterea avizului in vederea autorizarii furnizorilor de formare profesionala in ocupatia de ”cadru tehnic cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor”
P.S.I. - Ordin nr. 210/2007 - aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendii
P.S.I. - Ordin nr. 483/2008 - organizarea si desfasurarea programelor de pregatire a specialistilor compartimentelor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Ordin nr. 164//2007 - aprobarea Regulamentului de acordare a brevetului de pompier specialist personalului serviciilor de urgenta profesioniste caruia i-au incetat raporturile de serviciu
P.S.I. - Ordin nr. 163/2007 - aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor
P.S.I. - Ordin nr. 160/2007 - aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, desfasurare si finalizare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta prestate de serviciile voluntare si private pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Ordin nr. 160/2007 - aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, conditiile de acordare si folosire a uniformei,echipamentului de protectie si insemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situatii de urgenta voluntare/private
P.S.I. - Ordin nr. 158/2007 - aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Ordin nr. 132/2007 - aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor
P.S.I. - Ordin nr. 130/2007 - aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu
P.S.I. - Ordin nr. 106/2007 - aprobarea Criteriilor de stabilire a consiliilor locale si operatorilor economici care au obligatia de a angaja cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor
P.S.I. - H.G.R. nr. 1739/2006 - aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii/autorizarii privind securitatea la incendiu
P.S.I. - Hotarare nr. 1.579/2005 - aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenta voluntare
P.S.I. - Ordin nr. 1474/2006 - aprobarea Regulamentului de planificare, organizare pregatire si desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta
P.S.I. - Ordin nr. 1436/2006 - aprobarea Metodologiei privind organizarea si desfasurarea activitatii de avizare a normelor si reglementarilor tehnice de aparare impotriva incendiilor, emise de ministere si alte organe ale administratiei publice centrale
P.S.I. Ordin nr. 1433/2006 - aprobarea tarifelor pentru eliberarea avizelor si autorizatiilor de securitate la incendiu si protectie civila
P.S.I. - Ordin pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta - abroga - D.G.P.S.I. - 002
P.S.I. - Ordin pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004
P.S.I. - Ordin Nr. 373/2002 - aprobarea Statutului-cadru al organismului national de standardizare
P.S.I. - Ordin Nr. 542/2003 - aprobarea Metodologiei privind initierea, programarea, achizitia, elaborarea, avizarea, aprobarea si valorificarea reglementarilor tehnice si a rezultatelor activitatilor specifice in constructii, amenajarea teritoriului, urbanism si habitat
P.S.I. - Ordin Nr. 47/1203/509/2003 - aprobarea Procedurii de emitere a avizului in vederea autorizarii executarii constructiilor amplasate in vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale
P.S.I. - Ordin Nr. 440/2004 - aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standardele europene armonizate, ale caror prevederi se refera la echipamente sub presiune
P.S.I. - Ordin nr. 463/2004 - modificarea Prescriptiei tehnice PT C 4/2-2003, editia 1, “Ghid pentru proiectarea, construirea, montarea si repararea recipientelor metalice stabile sub presiune”, aprobata prin Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 334/2003
P.S.I. - Ordin Nr. 1410/2004 - completarea art. 2 din Metodologia privind initierea, programarea, achizitia, elaborarea, avizarea, aprobarea si valorificarea reglementarilor tehnice si a rezultatelor activitatilor specifice in constructii, amenajarea teritoriului, urbanism si habitat, aprobata prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 542/2003
P.S.I. - Ordin privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standarde europene armonizate referitoare la echipamente si sisteme protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive
P.S.I. - Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind recunoasterea si desemnarea laboratoarelor de incercari, precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive
P.S.I. - Ordonanta de Urgenta Nr. 75/2004 - modificarea si completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
P.S.I. - Ordin nr. 1822/2004 - aprobarea Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc
P.S.I. - Anexa Ordin 1822/2004 - Regulament din 07/10/2004 - clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc
P.S.I. - Ordin Nr. 713/2004 - modificarea unor prevederi din anexa nr. 1 “Norme tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” la Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 58/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale
P.S.I. - Ordin Nr. 720/2004 - aprobarea Listei organismelor recunoscute care efectueaza evaluarea conformitatii echipamentelor sub presiune
P.S.I. - Ordin Nr. 2132/2004 - aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii
P.S.I. - Ordin Nr. 2134/460/2004 - aprobarea Procedurii de desemnare a organismelor pentru atestarea conformitatii produselor pentru constructii
P.S.I. - Ordin Nr. 806/2004 - modificarea Ordinelor: 1.507/1996, 113/2001, 371/2002, 40/2003, 322/2003, 58/2004 si 115/2004
P.S.I. - Ordonanta Nr. 19/2005 - modificarea art. 4 din Legeaa nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor
P.S.I. - Ordin nr. 254/2005 - aprobarea Listei cuprinzand organismele recunoscute in domeniul produselor pentru constructii
P.S.I. - Anexa Ordin nr 254/2005 - Lista organismelor recunoscute in domeniul produselor pentru constructii
P.S.I. - Ordin nr. 270/2005 - aprobarea Procedurii de evaluare si desemnare a organismelor autorizate sa elibereze agremente tehnice europene pentru produse pentru constructii
P.S.I. - Ordin Nr. 718/2005 - aprobarea Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Ordin nr. 195/2007 - modificarea si completarea Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta
P.S.I. - Procedura din 22/02/2005 de evaluare si desemnare a organismelor autorizate sa elibereze agremente tehnice europene pentru produse pentru constructii
P.S.I. - Ordin nr. 271/2005 - aprobarea Procedurii de recunoastere a specificatiilor tehnice nationale in domeniul produselor pentru constructii
P.S.I. - Procedura din 22/02/2005 de recunoastere a specificatiilor tehnice nationale in domeniul produselor pentru constructii
P.S.I. - Ordin Nr. 607/2005 - aprobarea Metodologiei de control privind supravegherea pietei produselor pentru constructii cu rol in satisfacerea cerintei de securitate la incendiu
P.S.I. - Ordin nr. 1134/2006 - aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie ale serviciilor de urgenta profesioniste
P.S.I. - Normativ din 27/06/1997 - Normativ experimental pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a gazelor naturale cu conducte din polietilena Indicativ I.6. PE-97
P.S.I. - Normativ din 08/07/2004 - elaborarea planurilor de aparare in cazul producerii unui dezastru provocat de seisme si/sau alunecari de teren
P.S.I. - Normativ din 05/06/2006 - asigurarea indeplinirii cerintelor privind siguranta in exploatare si securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena
P.S.I. - Regulament din 22/03/2004 - acordarea licentei provizorii in sectorul gazelor naturale
P.S.I. - Regulament din 22/10/2004 - autorizarea si verificarea persoanelor fizice care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale
P.S.I. - Regulament privind atestarea conformitatii produselor pentru constructii
P.S.I. - Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea cladirilor de locuit si social-culturale
P.S.I. - Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea instalatiilor de apa si canalizare
P.S.I. - Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice
P.S.I. - Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea instalatiilor termice, conditionarea aerului, gaze
P.S.I. - Reglementari tehnice privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
P.S.I. - PROTOCOL privind pregatirea in domeniul protectiei civile a copiilor, elevilor si studentilor din invatamantul national preuniversitar si superior
P.S.I. - Legea nr. 159/2007 - modificarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
P.S.I. - Ordin nr. 269/2008 - modificarea si completarea Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.822/2004 si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 394/2004

ANEXE

Fig 1. Instalatia de stins incendiu cu jet

Fig Instalatia de stingere cu sprinkler

Fig 3. Instalatia de stingere cu pulverizatoare comandate centralizat

Fig 4.1. Instalatia cu formare interioara a spumei

Fig 4. Instalatii cu formare exterioara a spumei

Fig 5. Instalatia de stingere cu bioxid de carbon ( CO2 )

Fig 6.Instalatia de prevenire si stingere cu gaze de ardere

BIBLIOGRAFIE

1. Florin , N, Masini si instalatii navale, Editura Ex. Ponto,

Constanta, 2003.

Beziris, A., s.a., Transport maritim (vol. 1, 2), Editura Tehnica, Bucuresti, 1988.

3. Ceanga, V., s.a., Instalatii navale de bord, Universitatea din Galati, 1993.

4. Ionita, I.C., Instalatii navale de bord, Editura Tehnica, Bucuresti, 1986