Exploatarea circuitului hidrotehnic exterior

Aprobat

Director adj. tehnic:

Cod:ITI - 08

Data intrarii in vigoare :

1. SCOP

Procedura prezinta metodologia standard privind exploatarea si repararea circuitului hidrotehnic exterior.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta instructiune se aplica la exploatarea si repararea circuitului hidrotehnic exterior din CET SUD.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

3.1. M.M.I-SEB editia /revizia in vigoare

S.R.EN. ISO 9001:2001-sist.de management al calitatii - cerinte

3.3. S.R.EN. ISO 14001:2005- sist. de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare

3.4. OHSAS 18001:2004- sist. de management al sanatatii si securitatii ocupationale

3.5. PE in vigoare

3.6. Instructiune exploatare

4. DEFINITII SI PRESCURTARI

Circuitul hidrotehnic - circuitul apei de racire pentru condensatoarele turbinelor si pentru toate agregatele auxiliare (racitoare de ulei, racitoare de gaz, lagarele pompelor)

SSM – Securitate si sanatate in munca;

SU – Situatii de urgenta;

5. RESPONSABILITATI

Sef sectie:

Conduce si participa periodic la corecta aplicare a prezentei instructiuni

Maistru principal:

Conduce si participa la corecta aplicare a prezentei instructiuni

Maistru Sef Tura:

Coordoneaza si verifica punerea in aplicare a prezentei instructiuni

Operator CCT, cota 8 m, cota 0 m, electroliza:

Are obligatia de a pune corect in aplicare prezenta instructiune

6. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII

6.1 Descrierea circuitului hidrotehnic

Circuitul hidrotehnic al CET Bucuresti Sud este alcatuit din urmatoarele elemente:

a-7 turnuri de racire avind tiraj natural fiecare, dintre care TR 1-6 cu un debit de 10000 m³/h, iar TR 7 cu un debit de 16000 m³/h.

b-2 canale de apa rece confectionate din beton de dimensiunile 2000-1500 mm; prin aceste canale apa se intoarce de la turnuri la aspiratia EP Circulatie.

c-2 conducte metalice de f 2000 mm, prin care pleaca apa de la condensatoare la turnuri.

d-ramificari spre intrari in fiecare turn, cite 2 (din ambele fire avind vane)

e -condensatoare de suprafata cu posibilitati de izolare a fiecarui fir.

f -cite 2 pompe de circulatie la fiecare turbina, avind vane de aspiratie si refulare; la TA3-4 la aspiratii exista batardouri ( au vane).

g -iesirile din condensatoare au vane.

h -2 conducte de alimentare cu apa a circuitului de racire din lacul Cernica de f 500 mm, existind cite 2 vane pe fiecare, iar pe ele exista montati contori pentru masurarea debitului.

i -Aceste conducte inainte de a intra la caminul de la CTG, se unesc, existind in aceasta portiune o vana generala.

j -Goliri la fiecare turn + goliri la canalele de apa rece si apa calda.

k -Un inel de racire prin care se realizeaza un paralel intre condensatoarele la toate turbinele si din care se mai alimenteaza agregatele auxiliare ( lagare, racitoare de gaz, racitoare de ulei, etc)

Mai exista o posibilitate de alimentare cu apa a circuitului hidrotehnic, din reteaua ICAB,

care se foloseste numai in caz de avarie.

Exista posibilitatea de a fi introdusa apa de adaos de la Cernica, prin decantorii de la Epurarea Chimica, pentru a fi tratata.

In situatia cind in circuit este o crestere masiva a nivelului, exista deversoare la canalele de apa rece si la fiecare turn de racire.

Apa care face racirea la CTG, este dirijata printr-o conducta de f 1000 mm, la TR3.

In mod normal din circuitul hidrotehnic nu trebuie sa se evacueze apa, numai in situatia cind nivelul este prea mare, deversind la batardou, ceea ce nu trebuie sa se intimple.

In cazul cind indicii chimici ai apei de racire depasesc valorile normale, se poate face o purjare a circuitului.

Normal, improspatarea apei se face prin adaosul continuu, fiind pierderi prin evaporare.

Aceste pierderi sint in functie de anotimp, oscilind intre 1-3% din cantitatea de apa a circuitului.

Nivelul circuitului hidrotehnic se urmareste cu ajutorul unui indicator de nivel cu flotor si la caminul de la canalele de intoarcere a apei reci.

Debitul maxim de apa de adaos ce acopera pierderile de apa de la turnuri este de 3% x 6 turnuri x 10000 m³/h +3% x 16000 m³/h= 2280 m³/h.

In circuitul hidrotehnic se mai poate face adaos si din stratul freatic cu ajutorul a 2 pompe cu un debit de 360 m³/h.

Caracteristicile de consum ale agregatelor principale din centrala sint :

-condensatori TA1 = 8000 m³/h

-condensatori TA2 = 7000 m³/h

-condensatori TA3+4 = cite 16000 m³/h

In situatia cind apa de adaos din lacul Cernica se introduce prin decantorii de la Epurarea Chimica, se va deschide complet vana generala de la CTG, urmind ca nivelul sa fie reglat din vanele de intrare in decantori in prealabil, inchizindu-se vana dupa racordul spre decantoare.

Fiecare turn de racire are posibilitatea de izolare la intrari din vane, iar la iesiri prin batardou.

6.2 Punerea in functiune a circuitului hidrotehnic (umplerea - pornirea pompelor)

Analiza: Relee electromagnetice de curent si tensiune Referat: Masina asincrona

Prin vana de apa adaos Cernica se incepe umplerea circuitului dupa ce in prealabil s-au inchis toate golirile turnurilor si conductelor si dupa ce s-a facut un control amanuntit al intregului circuit si dupa ce a fost efectuata o curatire generala a tuturor elementelor din circuit.

La cererea Epurarii Chimice se trece apa prin decantori.

Toate manevrele care apartin de circuitul hidro. , vor fi efectuate de personalul s. Turbine care in prealabil a fost instruit asupra cunoasterii instalatiei, instructiunilor tehnice interne, normelor de protectia muncii si modul de interventii in caz de avarii.

In momentul cind nivelul in circuit a crescut la normal, se trece la pornirea pompelor de circulatie ( in prealabil fiind realizata schema normala la condensatoare ) - pe rind urmarindu-se in permanenta nivelul in circuit, deoarece la pornirea fiecarei pompe are loc o scadere de nivel.

Nu se va mentine nivel in circuit prea mic, deoarece se pot dezamorsa EP circulatie.

se controleaza starea turnurilor aflate in functiune pentru a nu exista pierderi de apa, fisuri in beton sau deversare a apei.

se controleaza sa nu existe duze infundate cu namol sau alte corpuri solide. In situatia cind sint duze infundate, acestea se vor desfunda, asigurind astfel o racire mai buna a apei si o repartitie uniforma a apei pe toata suprafata turnurilor.

Personalul de exploatare este obligat sa controleze periodic in fiecare schimb nivelul in circuit, starea tehnica a conductelor si a armaturilor, si starea tehnica a echipamentului in rezerva.

In afara de aceste controale periodice conform graficului de verificari profilactice se va verifica starea tehnica a conductelor - lunar, a vanelor - bilunar, a sitelor - saptaminal, a caminelor de prea plin - saptaminal, a caminului deversor - zilnic, instalatiei hidrofuge - semestrial, duzele farfuriilor - saptaminal, suportilor cu rol de dilatare - anual, rosturilor de dilatare a canalurilor - anual.

Pentru o exploatare sigura a instalatiei de racire, se va controla sa nu existe depuneri de namol in bazinele turnurilor, infiltratii de apa in constructii, sa nu existe resturi de materiale in jurul turnurilor.

Deasemeni se va controla influenta factorilor exteriori ( furtuni, cutremure, ploi abundente )

Rezultatul controalelor efectuate va fi consemnat in raportul operativ al sefilor de tura si in registrul special de masuratori profilactice.

Defectiunile constatate vor fi aduse imediat la cunostinta sefului de sectie, pentru a se lua masuri cit mai urgente de remediere.

In caz de lucrari pentru asigurarea normelor de protectia muncii, sectia turbine este obligata sa ia masurile necesare de SSM ce se impun la astfel de lucrari.

Pentru o exploatare in conditii tehnice normale a circuitului hidrotehnic este necesara urmarirea in permanenta a parametrilor chimici ai apei de racire ( suspensii, saruri, duritate, etc.)

In perioada anotimpului friguros este necesar ca toate jaluzelele de protectie impotriva inghetului sa fie inchise.

In centrala trebuie sa existe in permanenta un stoc minim de materiale necesare impotriva inghetului sau inundatiilor.

Este necesar ca intr-o foaie de date ( la TA1 ) sa se noteze nivelul circuitului hidrotehnic, temperatura apei reci si apei calde pe fiecare fir, presiunea in aspiratia si refularea pompelor de circulatie.

6.3 Periodicitatea lucrarilor de revizie la circuitul hidrotehnic

a- pentru turnul de racire ( jgheaburi, jaluzele, duze, farfurii, placi de azbociment, curatire de namol sita, voSUrea scarilor si balustrazilor, izolatia hidrofuga, vane de drenaj ), lucrarile de revizie se fac o data la 3 ani, primavara sau toamna.

b- conducte de apa si armaturi, strat de protectie, suporti, compensatori, reductori - o data pe an, primavara sau toamna.

c- conductele de apa adaos Cernica ale centralei ( vane, armaturi ) - o data pe an, primavara sau toamna.

d- casa pompelor de dren exterior ( revizia constructiei si instalatiei ) - o data pe an, primavara sau toamna, iar reparatia pompelor de dren - dupa graficul de lucrari sau cind se constata ca necesita reparatii.

e- canalele de apa rece, camine si vane de intrare prin turnuri si de golire - o data la 4 ani.

f- izolatia hidrofuga la bazinele turnurilor si la canale - daca este cazul, o data la 4 ani.

g- pompe de circulatie - o data pe an, in anotimpul rece.

h- pompe de epuisment - de 2 ori pe an. se mai efectueaza lucrari de reparatii de cite ori se observa anomalii la instalatii sau pompe.

6.4 Izolarea unui canal de apa rece

In vederea izolarii unui canal de apa rece se executa urmatoarele manevre:

a- se trece la oprirea pompelor de circulatie care aspira din firul respectiv ( se descarca in functie de vid sarcina electrica ).

b- dupa oprirea pompelor, acestea se scot de sub tensiune si se inchid vanele de aspiratie.

c- se asigura racirea partii condensatoarelor ( unde s-au oprit pompele din inelul de racire).

d- la TA3+4 se introduc batardourile de la aspiratie.

e- se inchid vanele de la intrarea in turn de pe firul ce urmeaza a fi izolat.

f- se introduc batardourile la canalele de apa rece de la turnuri la firul ce se izoleaza.

g- dupa ce se constata ca batardourile au fost introduse corect (pina la partea inferioara) si ca vanele care au fost inchise etanseaza, se deschid golirile firului izolat, urmarindu-se scaderea nivelului.

h- cind se constata ca nivelul a scazut complet si ca nu exista pericol de aparitie a apei, se leaga cu lant si lacat toate vanele inchise, se asigura batardourile pentru a nu putea fi scoase, golirea raminind deschisa, se trece la lucrari pe firul respectiv, respectindu-se cu strictete masurile de SSM, referitoare la lucrari in puturi si canale.

6.5 Izolarea unui fir de apa calda

Se fac urmatoarele manevre:

a- se trece la oprirea pompelor de circulatie care introduc apa in firul respectiv.

b- se asigura racirea firului izolat condensatorului din inelul de racire si se deschid vanele de paralel intre iesiri ( unde exista ).

c- se inchid iesirile din condensator pe firul respectiv.

d- se inchid intrarile in turnurile de pe firul ce se izoleaza.

e- dupa inchiderea completa a vanelor de intrare in turnuri si iesirilor din condensatori se deschid golirile si aerisirile de pe firul izolat si se urmareste golirea acestuia.

f- se leaga cu lant si lacate toate vanele inchise.

Dupa constatarea, la goliri si aerisiri, ca firul s-a izolat perfect si golit, se poate trece la lucrari, respectindu-se normele SSM.

6.6 Observatii:

La Ta 3+4, unde exista paralel intre iesiri, prin deschiderea acestuia si inchiderea numai a vanei de iesire din condensator de pe firul care se izoleaza pot ramine ambele pompe de circulatie in functiune.

6.7 Izolarea unui turn de racire

Pentru izolarea turnului de racire se inchid vanele de intrare a apei ( ambele fire complet)

verificindu-se sa nu mai curga apa in turn.

se introduc batardouri in ambele fire de iesire din turn, urmarindu-se ca acestea sa etanseze. Batardourile se introduc numai atunci cind urmeaza a se lucra in cuva turnului pentru curatire sau alte lucrari la partea inferioara.

se deschid golirile turnului si golirile conductelor dupa vane.

6.8 Masuri de SSM si SU la circuitul hidrotehnic

a- orice lucrare va fi efectuata numai pe baza de autorizatie de lucru sau proces verbal de predare in reparatie;

b- coborirea muncitorilor in puturi si canale se face numai in prezenta conducatorului responsabil;

c- este interzisa includerea persoanelor bolnave in echipa;

d- se vor intrebuinta scule corespunzatoare, fara defecte;

e- pentru lucrari in canale si conducte se va folosi iluminat de 12 V;

f- inaintea inchiderii lucrarilor in canale, conducte si bazine, se va controla de catre conducatorul responsabil daca nu a mai ramas in interior vreun membru al echipei;

g- inainte de inceperea lucrului se va controla sa nu existe gaze sau pericol de infiltrare a gazelor;

h- in timpul lucrarilor in canale, la suprafata trebuie sa stea 2 oameni, iar cel care lucreaza trebuie sa fie legat cu o fringhie;

i- este interzisa prezenta muncitorilor in canale, la coborirea unor greutati. Greutatile mai mari de 50 kg vor cobori numai cu macaraua.

j- este interzisa depozitarea de materiale inflamabile in apropierea motoarelor pompelor si aproape de locul de unde sint depozitate jaluzelele de la turnuri.

6.9 Operatorul care efectueaza control la circuitul hidrotehnic este obligat sa verifice urmatoarele:

a- starea generala a constructiilor si aparitia unor eventuale fisuri in conductori;

b- situatia terenului inconjurator din zona turnurilor si a canalelor;

c- situatia circulatiei apei prin turnuri;

d- influenta unor factori exteriori ( ape mari, cutremure, furtuni );

e- starea izolatiei hidrofuga;

f- tasarea constructiilor hidrotehnice;

g- starea rosturilor de dilatatie;

h- infiltratiile de apa in constructii;

i- depuneri de namol sau infundarea cu elemente plutitoare a canalelor si bazinelor;

j- actiunea ghetei asupra constructiilor;

k- gradul de infundare si starea sitelor;

l- vibratia la conducte si starea imbinarilor;

m- starea tehnica a EP circulatie, EP dren, EP epuisment;

n- starea jgheaburilor de distributie si a duzelor;

o- starea vanelor.

Rondul va fi efectuat de cel putin doua ori pe schimb .

6.10 Manevre in caz de inundatii

In vederea preintimpinarii inundatiilor la subsolul salii masinilor prin spargerea masiva a unei conducte de apa de racire se vor avea in vedere urmatoarele:

a- in orice moment vor fi in perfecta stare de functionare toate pompele de epuisment si pompa mobila de inundatii ce se gaseste in permanenta in zona TA4, la capatul salii masinilor. Pompa mobila se va deplasa la locul inundat si se va pune in functiune. Alimentarea cu curent se va face de catre sectia Electrica.

b- se va izola imediat conducta sparta si dupa caz se vor lua masuri de oprire a turbinelor si pompelor afectate de inundatii. Manevrele se vor face foarte rapid pentru preintimpinarea situatiilor catastrofale. se va anunta imediat conducerea intreprinderii prin inginerul de serviciu.

c- in cazul spargerii masive a unei conducte de apa calda in exterior, care prezinta pericol de inundatii, se va trece la izolarea conductei sparte si se vor opri imediat EP circulatie care refuleaza in conducta respectiva.

d- se vor lua imediat masuri de canalizare a apei la gurile de scurgere la canale.

e- se va cere sectiei Electrice sa scoata de sub tensiune toate cablurile si pompele din zona inundata.

f- in cazul inundatiei din cauza ploilor abundente sau topirii rapide a zapezilor, sefii de tura sint obligati sa controleze si sa aduca imediat la cunostinta inginerului de serviciu si conducerii sectiei.

g- pentru preintimpinarea infiltratiilor de apa din exterior in subsolul salii masinilor, se va controla in permanenta etanseitatea peretilor cladirii si se va aduce la cunostinta conducerii sectiei eventualele defectiuni constatate.

h- in cazul patrunderii apei in subsolul salii masinilor, se vor pune in functiune toate pompele de epuisment si inundatii. Daca nivelul creste continuu, se vor lua masuri de oprire a turbinelor, ale caror instalatii auxiliare sint afectate de inundatii si se vor scoate agregatele de sub tensiune.

In toate cazurile de inundatii se va anunta imediat conducerea sectiei si conducerea intreprinderii.

REGIMUL CHIMIC IN CIRCUITUL HIDROTEHNIC AL

CET BUCURESTI - SUD

1. In cadrul CET Bucuresti-Sud, cu apa de racire, se racesc urmatoarele agregate:

1.1- la centrala termica:

a- condensatorii turbinelor;

b- racitorii de ulei;

c- racitorii de aer al electropompelor de alimentare si termoficare;

d- racitorii de gaze al generatorilor;

e- racirea lagarelor la agregate.

1.2- la sectia Cazane:

- racirea lagarelor la agregate cazane.

1.3- Ca apa de racire in cadrul CET Bucuresti-sud este folosita apa de suprafata din lacul Cernica. Prin apa de racire se evacueaza caldura mediului racit sau mediul condensat (condensarea aburului in condensatoare de suprafata ale turbinelor cu abur, racirea lagarelor, a uleiului, racirea hidrogenului, etc.). Pentru aceasta apa trece prin tevi cu diametre mici si se incalzeste. Caldura trece prin peretele metalic care trebuie sa fie intretinut pe partea apei de racire in stare curata, pentru ca depunerile solide de CaCO₃ ( piatra ) sa nu micsoreze trecerea caldurii. Inrautatirea trecerii caldurii prin perete, in cadrul unei diferente de temperatura mici, este, in cazul racirii, mai sensibila decit, de exemplu, la cazanele de abur.

1.4- Depunerea de saruri solide se poate forma din apa care contine anionii HCO₃^- si SO₄^-2 si cationul de Ca²⁺ in cantitati prea mari.

1.5- Tratarea apei de racire pentru temperaturi pina la 50 C consta in decarbonarea apei folosite in circuitul de racire. In perioada de vara, daca este cazul, trebuie distruse si microorganismele din apa, deoarece si ele favorizeaza formarea depunerilor.

1.6- Cantitatea cea mai mare din apa de racire este folosita la sectia turbine, unde trebuie realizat un vid inaintat in condensatoarele turbinelor cu abur. Depunerile formate in tuburile de racire de catre sarurile eliminate prin precipitare, bacterii si alge, actioneaza ca depunerile din cazane; ele inrautatesc trecerea caldurii si strica vidul.

1.7- Pina la temperatura de 40 C se poate depune numai carbonatul de calciu. Celelalte saruri de calciu ( sulfat de clorura ) si toate sarurile de magneziu din apa se depun sub temperatura de 40 C. La temperaturi mai ridicate si concentratii saline mai mari in apa de racire se poate depune si sulfatul de calciu ( CaSO₄ ), sarurile de magneziu, la fel ca si substantele organice, micsoreaza viteza de depunere a CaCO₃. Din aceste motive este indicat ca ionii de Mg²⁺ si substantele organice sa nu se elimine din apele de racire, prin procedeul de tratare.

1.8- Apa racita se pompeaza din rezervoarele tuburilor de racire spre condensatoarele turbinelor cu abur si spre celelalte schimbatoare de caldura, unde se incalzeste pina la temperatura de 30 - 40 C. Apa incalzita este impinsa in turnurile de racire, unde se scurge peste jgheaburile de repartitie si se raceste, pe de o parte, prin evaporare, iar pe de alta parte, prin

contactul cu aerul mai rece care circula prin turnuri ca urmare a diferentei dintre greutatile specifice ale aerului rece si a celui cald.

1.9- Prin evaporare sarurile din apa se concentreaza astfel ca apare pericolul de formare a unor depuneri solide pe suprafetele schimbatoarelor de caldura. Concentratia sarurilor se mentine din aceasta cauza, in apa din circuit, la valoarea admisibila prin purjare, iar apa pierduta se completeaza cu apa de adaos.

1.10- Recomandarile pentru calitatea apei de racire pentru circuitul de racire cu turn de racire umeda recoditionate cu fosfati polimeri, se situeaza la urmatoarele valori:

a- suspensii maximum 5 mg/l;

b- duritate temporara 5 - 6 /d;

c- magneziu maximum 25 mg/l;

d- saruri totale 3000 mg/l;

e- cloruri ( Cl^-2 ) 400 - 600 mg/l;

f- sulfati ( sO₄^-2 ) 450 - 500 mg/l;

g- bioxid de siliciu ( siO₂ ) 150 - 200 mg/l;

h- consum de KMnO₄ maximum 25 mg/l;

i- duritate totala 34 d;

j- Cl₂ liber 1 mg/l, dupa clorinare 4 mg/l;

k- p²H 7;

l- raport de concentratie 10;

Pentru apa de adaos se recomanda urmatoarele valori:

- HCO₃ - echivalent cu Ca²⁺ 0,5 mval/l

1.11- Daca pH-ul in circuit scade la 6,5 este necesar un control al continutului de: NH₄⁺; NO₂^-; NO₃^-.

Amoniacul poate sa se transforme prin oxidarea biogena in HNO₃. In acest caz apa trebuie alcalinizata cu NaOH si clorinata.

1.12- In cazul in care in condensatoare se formeaza depunerile de bacterii si alge este indicata clorinarea intermitenta a apei de racire, clorul din butelii se introduce in apa, la intrarea in condensatoare.

2 salinitatea. Raport de concentratie. Apa de adaos. Purja.

2.1. salinitatea.

a. In circuitul de racire cu turn si racire umeda, prin contactul apei cu atmosfera, apar pierderi prin antrenare, sub forma de stropi fini, datorita curentilor de aer. Apa astfel pierduta reprezinta minimum 0,5% din debitul circulat prin turn; ea are compozitie identica, in ce priveste salinitatea, cu apa din circuit, prin faptul ca pentru inlocuirea lor se foloseste o apa mai putin salina si astfel, fenomenul de antrenare contribuie la mentinerea salinitatii apei din circuit la un nivel stabilit dinainte.

b. In turn apar pierderi prin evaporare, ele ridicindu-se la 1 - 1,5% din debitul apei circulate prin turn si influenteaza direct cresterea salinitatii apei din circuit, deoarece vaporii astfel degajati pot fi considerati practic liberi de substante dizolvate.

Pentru explotare se poate folosi relatia care da cu o aproximatie suficienta cantitatea de apa evaporata in turn ( E ) a unui circuit cu racire umeda:

E = t Q/500 ( m³/h ) ( 1 )

in care: t este diferenta dintre temperatura apei la intrare si la iesire din turn.

Q este debitul de apa in circulatie, in ( m³/h )

2.2. Raport de concentratie

Este raportul dintre salinitatea apei din circuit si salinitatea apei de adaos, ambele exprimate in aceleasi unitati.

In circuitele industriale de racire valoarea raportului se mentine sub 10.

2.3. Purje ( P )

sint descarcari de apa din circuit, controlate, in vederea mentinerii unei concentratii prestabilita de saruri sau a unui parametru chimic anumit ( duritatea temporara ).

Pentru mentinerea concentratiei in saruri din apa circuitului de racire, trebuie ca aportul de saruri (s) din apa de adaos sa fie egal cu eliminarea de saruri din circuit ( sI ) prin antrenari si purje.

Aas = sI ( A + P )

in care: Aa este apa de adaos.

Cantitatea sIA se pierde continuu din circuitul de functionare fara interventie din afara, purjele reprezinta ca debit:

P = s/sI x Aa - A ( m³/h ) ( 2 )

2.4. Cantitatea apei de adaos ( Aa )

Cantitatea apei de adaos necesara circuitului reprezinta suma pierderilor prin evaporare

( E ), antrenare ( A ) si purjele ( P ):

Aa = E + A + P ( 3 )

2.4.1. Conform relatiilor ( 1 ), ( 2 ) si ( 3 ), cantitatea apei de adaos se mai poate exprima dupa relatia de mai jos:

Aa = sI tQ/ 500 ( sI - s ) ( m³/h ) ( 4 )

Inlocuind raportul sI / s prin relatia ( 4 ), ia forma:

Aa = CxE / C - 1 ( m³/h )

2.5. Aplicatie: daca Q = 26000 m³/h; t = 11 C

s = 1,5 d temp; sI = 6 d temp

a. Pierderile prin antrenare: A = 26000 x 0,005 = 130 ( m³/h )

b. Pierderile prin evaporare: E = 11 x 26000/500 = 572 ( m³/h )

c. Cantitatea apei de adaos: Aa = 4 x 472 / ( 4 - 1 ) = 763 ( m³/h )

d. Volumul necesar de purje: P = 763/4 - 130 = 60 ( m³/h )

In situatia aratata mai sus necesarul de apa de adaos este 763 ( m³/h ) pentru a preveni descompunerea si depunerea duritatii temporare sub forma de CaCO₃ in circuitul de racire este necesara tratarea apei de adaos pe cale chimica.

In acest scop la sectia chimica se monteaza 2 bucati decantori suspensionali cu un debit de 250 t/h fiecare, unde cu ajutorul laptelui de var se precipita si elimina din apa de adaos bicarbonatii de calciu.

La conducerea regimului chimic, la decantorii suspensionali, se va ingriji ca apa, la iesirea din decantori, sa nu prezinte var sau exces, adica alcalinitatea p sa fie egala cu zero, pentru a preveni precipitarea bicarbonatilor in sistemul circuitului de racire.

In cazul in care apa de adaos contine si impuritati mecanice, se va doza in decantorii suspensionali si coagulant. Apa la iesirea din decantorii suspensionali trebuie sa fie complet limpede, lipsita de impuritati mecanice.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1 Registrul rapoarte operative;

7.2 Registrul ore de functionare;

7.3 Registrul lanturi si lacate;

7.4 Registrul cereri scoateri si puneri sub tensiune;

7.5 Registrul evidenta autorizatiei de lucru;

8. ANEXE

8.1 Lista de difuzare cod FPO-01-02, rev 1 – 3 pag.

8.2 Lista de evidenta a instruirii personalului cod FPO-01-06, rev 1 – 1 pag.

8.3 Lista de control a editiilor / reviziilor cod FPO-01-03, rev 1 – 1 pag.

8.4 Schema circuitului hidrotehnic, desen nr. . . . . / 19 – 1 pag.

Nota : Anexele 1 si 2 se regasesc numai la exemplarul sectiei