INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE pentru executarea, montarea , intretinerea si repararea instalatiilor electrice

1.Prelucrarea tuburilor de protectie , a conductoarelor si cablurilor electrice

a) prelucrarea tuburilor de protectie

- acesasta consta in stabilirea lungimii, taierea, filetarea, indoirea si efectuarea imbinarilor.

- lungimea tuburilor se stabileste prin masurarea traseelor intre punctele de intrerupere a tuburilor.

- operatiunea de taiere a tuburilor consta in taierea propriuzisa si inlaturarea bavurilor rezultate de la taiere.

- filetarea tuburilor se realizeaza cu niste clupe speciale prevazute cu bacuri fixe sau clape reglabile cu bacuri, pentru diferite diametre ( in cazul tevilor )

- indoirea tuburilor se poate executa atat la rece cat si la cald, cu o raza de curbura cel putin egala cu de zece ori diametrul exterior al tubului.

- efectuarea imbinarilor se realizeaza prin mufare, filetare si sudare.

b) prelucrarea conductoarelor

- aceasta consta in stabilirea lungimii conductoarelor , taierea , dezizolarea si verificarea continuitatii electrice.

- stabilirea lungimii conductoarelor se efectueaza prin adaugarea unor rezerve la lungimea tuburilor de protectie; rezervele sunt necesare pentru executarea conexiunilor.

- taierea conductoarelor se executa cu clestele universal ( patentul ).

- dezizolarea conductoarelor se efectueaza cu clestele pentru dezizolat conductoare; acesta se regleaza corespunzator sectiunii conductorului,se fixeaza pe conductor, se actioneaza asupra bratelor articulate prin strangere, taindu-se izolatia si apoi se imprima clestelui o miscare de translatie spre capatul ce urmeaza a fi dezizolat, indepartandu-se izolatia.

- verificarea continuitatii electrice a conductoarelor se realizeaza cu OHMMETRUl; cele doua capete dezizolate ale conductorului se conecteaza la bornele ohmmmetrului si se masoara rezistenta electrica a conductorului, care trebuie sa tinda catre zero.

c) prelucrarea cablurilor electrice

- aceasta consta in stabilirea lungimii, taierea, fasonarea capetelor, verificarea continuitatii si a rezistentei de izolatie.

- stabilirea lungimii cablurilor se efectueaza prin masurarea traseelor, la care se adauga o rezerva de lungime de 2,5 – 3% pentru compensarea deformarilor datorate variatiei de temperatura si rezerve de lungimi pentru conexiuni.

- taierea cablurilor se realizeaza cu ferastraul de mana pentru taiat metale.

- fasonarea capetelor, se efectueaza diferit pentru cablurile cu manta din plumb si aluminiu si pentru cablurile cu manta din PVC ; dupa ce se desfac capetele, la capatul cablurilor se executa doua matisaje din sarma, pentru a evita desfacerea cablului;pentru desfacerea capetelor in trepte , se utilizeaza ferastraul pentru taiat metale si un cutit special pentru dezizolare.

- continuitatea se verifica similar cu continuitatea conductoarelor.

- verificarea rezistentei de izolatie se face prin masurarea ei cu OHMMETRUL, intre conductoare si intre conductoare si mantaua metalica ( cand exista); se considera ca rezistenta de izolatie a conductoarelor este buna cand este de cel putin 500kΩ.

2 Tehnologia de montare a corpurilor de iluminat

- montarea necesita executarea a doua operatii principale: fixarea corpului de iluminat si realizarea conexiunii electrice.

- corpurile de iluminat se monteaza la locul lor cu ajutorul suruburilor sau al carligelor care sunt la randul lor fixate cu ajutorul diblurilor sau al consolelor ; diblurile se executa din lemn sau material plastic.

- circuitul electric al corpului de iluminat este alcatuit din conductoarele electrice si tubul de protectie; tubul de protectie este condus pana la suprafata elementului de constructie; din acest punct , legatura intre conductoarele de alimentare si cele prevazute in corpul de iluminat se realizeaza direct, prin lipire ( la conductoare din cupru) sau prin cleme ( la conductoare din aluminiu); locul imbinarii se izoleaza cu banda izolatoare ;in cazul corpurilor de iluminat cu lampi incandescecte, pentru protejarea impotriva atingerilor directe a pieselor sub tensiune , conductorul de faza se leaga la contactul de fund al duliei,iar cel de nul , la contactul lateral ; in circuitul de alimentare a lampii ,conductorul de nul se leaga direct la corpul de iluminat iar faza – la intrerupator.

3 Tehnologia de montare a aparatelor electrice

- dozele de aparat se monteaza in locase special amenajate.

- in aceste doze se introduc aparatele propriu-zise ( intrerupatoare, comutatoare, prize etc.)

- intrerupatoarele si comutatoarele se monteaza la 1,50m de la nivelul pardoselii.

- prizele se monteaza la 0,15 . . 0,5 m in birouri, camere de locuit; la 1,50m in camerele pentru copii din crese si gradinite; la 2,0m in scoli si clase.

- intrerupatoarele, comutatoarele si prizele, respectiv dozele de aparat corespunzatoare , se momteaza la o distanta minima de 0,50m de elementele metalice legate la pamant.

- inainte de montarea oricarui aparat este necesara verificarea corespondentei intre caracteristicile aparatului si cele indicate in proiect si verificarea starii aparatului ; carcasa trebuie sa fie etansa, sa nu prezinte fisuri ; carcasele metalice trebuie sa fie in mod obligatoriu legate la pamant; caile de curent si contactele trebuiesc sa fie curate si lipsite de oxizi.

- montarea aparatelor de conectare ( intrerupatoare, comutatoare, prize) consta in urmatoarele:

* se verifica ca doza de aparat sa fie montata corect , sa fie curata , sa existe conductoare necesare efectuarii conexiunilor.

* se introduce aparatul in doza de aparat pentru a se verifica gabaritul

* se scoate putin din doza aparatul , astfel incat sa fie posibila racordarea aparatului la instalatie, prin legarea la borne a capetelor conductoarelor existente in doza.

* se introduce aparatul in doza de aparat

* se fixeaza aparatul in doza prin strangerea cu surubelnita a doua suruburi ce actioneaza ghearele aparatului care patrund in peretele dozei.

* se monteaza capacul aparatului ( se strang cu surubelnita doua turuburi).

- montarea aparatelor de protectie se efectueaza in tablourile de distributie , prin intermediul unor suruburi mecanice corespunzatoare.

- dupa montarea aparatelor de protectie se trece la reglarea aparatelor in functie de parametrii instalatiei servite; reglajul releelor termice se efectueaza in functie de curentul absorbit de motor, I; cunoscand I ,se roteste butonul de reglaj pana se aduce indicatorul in dreptul valorii curentului motorului.

- racordarea aparatelor de protectie la instalatie , se realizeaza cu conductoare sau cu bare.

- racordarea la instalatie a aparatelor pentru comenzi si semnalizari ( butoane, lampi etc.) se realizeaza prin intermediul regletelor cu conectoare ( cleme) ; regletele cu conectoare realizeaza legatura intre montajul interior al aparatelor cu circuitele exterioare; regletele cu conectoare sunt alcatuite dintr-o sarma suport, pe care sunt introduse conectoarele (clemele) necesare.

4 Tehnologia de montare a tablourilor de distributie

- amplasarea tablourilor de distributie se face in centrul de greutate al zonei in care sunt amplasati consumatorii de energie electrica.

- tablourile electrice nu se amplaseaza in spatii in care este posibila lovirea lor si nici in locurile unde ar stanjeni circulatia.

- tablourile de distributie pe placi izolante sau metalice se monteaza in dulapuri metalice sau nise.

- fixarea aparatelor in tablourile de distributie electrica se realizeaza de regula cu suruburi mecanice pe suporturi din placi izolante sau metalice.

- intrerupatoarele, separatoarele, comutatoarele se monteaza astfel incat contactele lor mobile sa nu fie sub tensiune atunci cand aparatele sunt deschise si sa nu se poata inchide sau deschide sub efectul vibratiilor sau datorita greutatii proprii a partilor mobile.

Referat: Aparatul pentru legat furtunuri - electroexhaustorul Referat: Comenzi utilitare - infocad

- aparatele de masura, cu citire directa se monteaza pe partea frontala a tablourilor, la 1-2 m de la pardoseala finita la axul aparatului.

- este interzisa montarea aparatelor cu ulei in interiorul tablourilor.

- aparatele din interiorul tablourilor se racordeaza cu conductoare din aluminiu sau cupru

( AFY, FY) de la un aparat la altul, sau la regletele cu conectoare

- barele sau conductoarele cu care se realizeaza legaturile electrice din interiorul tablourilor trebuie sa aiba sectiunile corespunzatoare curentilor nominali ai aparatelor .

- capetele conductoarelor se marcheaza si se eticheteaza pentru a fi usor identificabile la montaj, verificari si reparatii.

5 Tehnologia de montare a liniilor electrice subterane

- pozarea cablurilor direct in santuri este cea mai frecvent utilizata

- procesul tehnologic la pozarea cablurilor direct in pamant este urmatorul:

* stabilirea traseului

* executarea traversarilor

* executarea santurilor

* derularea si pozarea cablurilor

* tragerea cablurilor prin tuburi

* introducerea cablurilor in statii si posturi de transformare

* executarea profilului

* astuparea santului

* refacerea pavajului

- traseul se stabileste prin proiect

- executarea traversarilor de drumuri, cai ferate etc. cu cabluri se efectueaza prin montarea acestora in tuburi de protectie din beton , otel sau  PVC dur.

- executarea santurilor consta in desfacerea pavajelor si saparea santurilor; adancimea santului pentru cabluri sub 15kv va fi de 800mm; saparea se face manual sau mecanizat.

- derulara cablurilor se face la fel, manual sau mecanizat.

- cablurile vor fi pozate separat in sant, intr-un strat de nisip cu grosimea minima de 15 cm si vor fi protejate pe toata lungimea lor, contra deteriorarilor mecanice, cu un strat de caramizi.

- la lungimi de peste 50 m si schimbari de directie se prevad camine ( camere de tragere).

- tragerea cablurilor in statii si posturi de transformare ,se face prin tuburi de protectie de trecere , ce sunt montate in fundatia cladirii.

- dupa ce s-a introdus cablul in statie este necesara executarea etansarii tubului de protectie de trecere.

- astuparea santului se efectueaza cu tractoare echipate cu lame de buldozer, in straturi de aprox. 200mm, udate si batute cu maiul mecanic.

- refacerea pavajelor se executa de echipe speciale de pavatori; traseele de cabluri se marcheaza prin borne de beton, din 50 in 50 m pe al caror varf se monteaza o placa metalica pe care este scrisa tensiunea , sectiunea , punctul de plecare, punctul de sosire si anul montarii.

- la darea in exploatare a cablurilor, se efectueaza masurarea rezistentei electrice a conductoarelor si masurarea rezistentei de izolatie.

- masurarea rezistentei electrice permite depistarea unor defecte ce ar fi putut sa apara in timpul montarii cablului , ca de exemplu:

*intreruperea conductoarelor pe una sau mai multe faze

* izolatia defecta intre faze ce poate conduce la contacte electrice intre acestea.

rezistente de contact suplimentare in locurile de jonctiune

Rezistenta cablului se masoara cu ajutorul puntii simple, cand rezistenta cablului este cuprinsa intre 1Ω si 10000Ω si cu puntea dubla, cand rezistenta cablului este sub valoarea de 1Ω.

- masurarea rezistentei de izolatie se face cu megohmmetrul sau cu puntea simpla; limita minima admisibila a rezistentei de izolatie este de 2MΩ pentru cabluri de joasa tensiune si 50 MΩ pentru cele de medie tensiune.

6 Intretinerea si repararea corpurilor de iluminat

- periodic, se procedeaza la curatirea corpurilor de iluminat si a lampilor de depunerile de praf, fum sau alte substante care se gasesc in atmosfera.

- curatirea se poate efectua in doua moduri;

* indepartarea depunerilor , la pozitie, cu deschiderea corpurilor si extragerea lampii;operatia se efectueaza cu circuitul respectiv scos de sub tensiune; se folosesc carpe uscate, curate, pensule, furtun cu jet de aer comprimat etc.

* spalarea in baie , cu detergenti, a corpurilor si a lampilor; dupa spalare si zvantare ,se usuca cu jet de aer comprimat.

- defecte la partea electrica: arderea lampii, arderea starterului; se inlocuiesc.

- defectarea balastului si a condensatoarelor; se inlocuiesc .

- intreruperi datorita slabirii  bornelor sau a clemelor de conexiuni; se restabilesc contactele prin strangerea suruburilor .

- deteriorarea duliilor ; se inlocuiesc.

- puneri la masa, prin degradarea izolatiei sau prin contact direct, se refac izolatiile si se asigura distantele fata de masa metalica.

- dupa efectuarea acestor reparatii se verifica rezistenta de izolatie , continuitatea electrica a conexiunilor si functionarea ansamblului ( lampa, starter si balast)

- defecte la partea optica:

* spargerea, deformarea sau oxidarea reflectoarelor; se inlocuiesc

* opacizarea , spargerea sau deformarea carcaselor transparente; se inlocuiesc

* deformarea sau ruperea gratarelor si ecranelor dispersoare; se inlocuiesc

* dereglarea sau deteriorarea mecanismelor de focalizare ; se corecteaza reglajul la banc

- defecte la partea constructiva :

* spargerea sau deformarea armaturii, a gratarului de protectie, a abajurului; se inlocuiesc

* pierderea sau degradarea de suruburi, garnituri de etansare , presetupe; se inlocuiesc

* deteriorarea dispozitivului de suspendare sau de fixare ; se inlocuieste.

7 Intretinerea si repararea motoarelor

- curatirea motoarelor electrice se efectueaza zilnic, la inceputul fiecarui schimb; interiorul motorului se curata prin insuflare cu aer comprimat uscat.

- se inlocuiesc , in functie de gradul de uzura constatat: perii, rulmenti, garnituri de etansare, etc.

- se verifica buna fixare a motorului pe fundatie.

- uscarea motoarelor se impune dipa efectuarea de reparatii cu rebobinare, se executa in cuptoare electrice cu rezistenta si se considera terminata atunci cand rezistenta de izolatie atinge valoarea prescrisa si la aceeasi temperatura, aceasta valoare ramane constanta in timp.

- lucrari de reparaiii a motoarelor , care se executa la amplasament:

* demontare si montare motor

* inlocuirea lagarelor, cuplajelor, scuturilor.

* inlocuirea dispozitevelor port-perii.

* lipituri in afara bobinajelor

* echilibrare dinamica cu dispozitive speciale

- lucrari de separatii a motoarelor , care se executa in atelier:

* interventii cu caracter mecanic la care sunt necesare prelucrari pe masini unelte.

* incarcarea cu aliaje dure a capetelor de ax, uzate.

* lucrari care necesita dispozitive sau prese de mare putere.

* lucrari de bobinaj.

* lipituri, suduri.

* impregnare

* echilibrare

* incarcari la stand

8 Intretinerea si repararea instalatiilor electrice de joasa tensiune

a) lucrari de intretinere

* verificarea si inlocuirea patroanelor defecte ale sigurantelor fuzibile

* controlul strangerii conexiunilor la aparatele si bornele de tablou, la aparatele montate pe circuite si la bornele motoarelor.

* controlul strangerii conexiunilor de protectie prin legare la nul ( sau la pamant)

* controlul calitatii contactelor la aparatele de comutare primara si secundara: starea suprafetelor de contact si forta de apasare pe contacte.

* verificarea starii si reglajului selector de protectie.

* verificarea starii si reglajului traductoarelor la actionarile cu automatizari.

* verificarea bunei functionari a semnalizarilor optice si acustice.

* verificarea rezistentei de izolatie a circuitelor si coloanelor.

* verificarea integritatii constructive si a protectiei mecanice a aparatelor.

b) lucrari de reparare:

I. CIRCUITE SI COLOANE ELECTRICE

* intreruperea circuitului ( coloanei )

- considerand tensiunea de alimentare prezenta la bornele tabloului de distributie iar sigurantele fuzibile si aparatura de tablou in buna stare , intreruperile de circuite ( coloana) pot fi provocate de :

- slabirea conexiunilor cu filet, la plecari din tablouri, in doze, borne de aparate sau motoare; remedierea consta in strangerea conexiunilor slabite

- slabirea conexiunilor lipite (in doze) ; se refac lipiturile , se reface izolatia si se inchid dozele.

- deteriorarea mecanica a circuitelor (coloanelor) prin lovituri sau caderi de corpuri grele, incendii locale, etc.; acest defect duce , de regula, la declansarea de scurtcircuite care in mod normal actioneaza protectia si semnalizarea de avarie a instalatiei; se localizeaza defectul,se inlatura portiunea defecta, se inlocuieste cu material nou, se refac conexiunile, izolatia si se asigura protectia mecanica.

* defecte de izolatie

- datorita imbatranirii normale sau prin suprasolicitarea termica sau mecanica a circuitelor si coloanelor, izolatia acestora intre conductoare si fata de pamant poate sa scada pana la valori care favorizeaza aparitia scurtcircuitelor ( ca urmare a strapungerilor sau a conturnarilor ) ; in astfel de cazuri, se elimina portiunile defecte si se verifica rezistenta de izolatie a restului instalatiei daca valorile nu sunt corespunzatoare, se inlatura toate conductoarele sau cablurile a caror izolatie se constata ca este imbatranita.

* supraincalziri

- acestea se manifesta in locul unor defecte de continuitate a cailor de curent

( imbinari slabite); ele se elimina prin corectarea imbinarilor ( strangerea suruburilor refacerea lipiturilor).

- mai sunt supraincalziri, care se resimt permanent si pe tot parcursul circuitului ( coloanei); acestea apar din cauza cresterii sarcinii fata de cea considerata in proiect ; suprasarcina poate fi controlata foarte usor urmarind indicatiile ampermetrelor de tablou, sau prin masurarea cu ampermetrul portabil; aceasta situatie anormala, se lichideaza prin:

¤ eliminarea suprasarcinii , in circuitele de iluminat prin inlocuirea lampilor cu puteri mai mari ; cu lampi cu putere aleasa corect.

¤ deconectarea receptoarelor ( lampi, motoare, etc.) sau a tablourilor secundare , racordate peste prevederile proiectului; daca acestea sunt strict necesare, se realizeaza pentru ele, cai de separatie de alimentare.

¤ deconectarea instalatiei si refacerea ei pe baza de proiect, cu sectiuni corespunzatoare noii sarcini.

II. TABLOURI DE DISTRIBUTIE

La semnalarea oricarui fel de defect in tablou, acesta se scoate de sub tensiune, cu luarea masurilor de protectie necesare si se trece la depistarea si remedierea defectului.

* defecte la piesele de racordare (borne sau cleme)

- acestea se manifesta prin intreruperea functionarii unor circuite exterioare sau a unor conexiuni interne( legaturi intre aparate) si se datoresc slabirii suruburilor de strangere; se localizeaza defectul ( cu ajutorul lampii de control, a voltmetrului sau a ohmmetrului portabil) si se inlatura prin strangerea corecta a suruburilor sau eventual , prin inlocuirea piesei de racordare.

* deteriorarea conexiunilor interne

- acest defect apare de regula in urma unui accident la care a fost supus tabloul ; lovituri, scurtcircuit prelungit , incendiu; se inlocuiesc conexiunile defecte cu conductoare de acelasi tip, sectiune si culoare de izolatie; se refac streangurile de conductoare, se refac inscriptionarile pe file sau pe placa suport a tabloului.

* determinarea aparatelor electrice din tablouri

- in astfel de cazuri, se identifica aparatul defect, se demonteaza si se inlocuiesc cu unul nou sau reparat, de acelasi tip,verificat.

* defecte la capetele de cabluri, racordate la tablou

- in cazul scurgerii masei izolante, deteriorarii izolatiei conductoarelor de conexiune, etc., se deconecteaza cablul respectiv, se remediaza defectul, se supune incercarilor de verificare si se conecteaza la bornele respective ; se face inscriptionarea filei sau a capatului terminal.

* defecte la sistemul de bare generale si de derivatie ( acestea se considera un control vizual)

- izolatoare din portelan crapate sau sparte; se inlocuiesc

- piese suport si de rigidizare din textolit sau bachelita crapate sau sparte; se inlocuiesc

- slabirea suruburilor de strangere a imbinarilor dintre bare sau a pieselor de sustinere si de rigidizare; se completeaza lipsurile ( suruburi, sondele,piulite, juguri etc.) si se refac strangerile.

* remedieri in sistemul constructiv

- daca este cazul, se inlocuiesc sau se separa : usi, broaste, balamale, articulatii de actionare, traverse, montanti, ecrane de separatie,etc.

* reconditionarea finisajelor

- dupa orice reparatie, se refac finisajele: se reface vopsitoria interioara si exterioara, a tabloului, se revopsesc barele de distributie si de derivatie in culorile prevazute prin normative, se inlocuiesc etichetele si se refac inscriptionarile care sunt aplicate direct pe tablou.