Instalatii electrice in spatii speciale

INSTALATII ELECTRICE IN SPATII SPECIALE

1. Compensarea puterii reactive

1.1. Compensarea puterii reactive se aplica in instalatiile electrice avandu-se in vedere faptul ca aceasta compensare aduce importante avantaje, cum sunt:

- reducerea sectiunii conductorului (vezi tabelul 1.);

- reducerea pierderilor in retea;

- reducerea socurilor de tensiune;

- cresterea puterii disponibile la consumator (se poate realiza de exemplu extinderea instalatiei electrice).

Tabelul 1.

Indicele de majorare a sectiunii conductoarelor in functie de valoarea factorului de putere

1.2. O indicatie asupra energiei reactive, respectiv a puterii reactive pe care o consuma instalatia electrica se obtine determinand tg cu relatia:

in care:

puterea activa P[W] este, in:

- monofazat P = U_fIcos

- trifazat:

puterea reactiva Q[VAR] este, in:

- monofazat: Q = U_fIsin

- trifazat:

puterea aparenta S[VA] este, in:

- monofazat: S = U_fI

- trifazat:

unde:

I, curentul de faza (A):

U_f, tensiunea de faza (V);

U, tensiunea de linie (V);

(conform diagramei puterilor), puterea aparenta (VA);

, factorul de putere.

Cu cat valoarea tg este mai mica, cu atat ponderea energiei, respectiv puterii reactive este mai mica si deci instalatia electrica functioneaza optim.

In tabelul 3.1. se dau valorile cos si tg pentru cele mai uzuale receptoare electrice.

1.3. Compensarea puterii reactive se poate face pe cale naturala sau pe cale artificiala.

1.4. Compensarea puterii reactive se face pe cale naturala, prin masuri privind montarea si functionarea receptoarelor.

Masurile de compensare pe cale naturala sunt:

- inlocuirea motoarelor asincrone, putin incarcate, cu motoare asincrone cu putere mai mica;

- evitarea mersului in gol al motoarelor;

- desfiintarea, pe cat posibil, a transmisiilor;

- imbunatatirea calitatii reparatiilor motoarelor;

- inlocuirea motoarelor asincrone cu motoare sincrone;

- inlocuirea transformatoarelor putin incarcate si deconectarea transformatoarelor in timpul mersului in gol utilizand limitatoare de mers in gol.

1.5. Compensarea puterii reactive se poate face pe cale artificiala, prin montarea de instalatii sau echipamente care sa compenseze energia reactiva necesara functionarii consumatorilor industriali, cum ar fi:

- Compensatorul sincron care este un motor sincron, care se utilizeaza exclusiv pentru imbunatatirea factorului de putere, fara sarcina la arbore. El poate fi usor reglat (prin variatia excitatiei) la necesitatile de moment ale instalatiilor privind compensarea puterii reactive a acestora.

- Condensatoare statice individuale sau grupate in baterii.

- Instalatii de compensare automata cu condensatoare statice.

1.6. Condensatoarele statice se fabrica pentru diferite tensiuni si ele se monteaza:

- centralizat, pentru o intreaga instalatie pe care o deserveste;

- descentralizat, in diferite puncte ale instalatiei;

- direct la receptoare inductive.

1. Daca puterea reactiva de compensat este mai mica de 15% din puterea aparenta a transformatorului, atunci se utilizeaza baterii de condensatoare statice cu o singura treapta.

Daca puterea reactiva de compensat este mai mare de 15% din puterea aparenta a transformatorului, atunci se utilizeaza condensatoare statice in trepte, cu reglaj automat.

1.8. Condensatoarele statice individuale sau grupate in baterii au putere unitara constanta si punerea lor in functiune se face:

- cu ajutorul unui disjunctor sau intreruptor;

- cu ajutorul unui contactor;

- direct la bornele receptorului.

Condensatoarele statice individuale sau grupate in baterii se utilizeaza:

- la bornele receptoarelor de tip inductiv (motoare si transformatoare);

- pe un grup de motoare mici la care compensarea ar fi prea scumpa daca s-ar face individual;

- in cazul in care fluctuatia de sarcina a consumatorului este mica si factorul de putere are variatii mici.

1.9. Instalatiile de condensatoare statice in trepte cu reglaj automat, permit adaptarea automata a puterii reactive compensata de bateriile de condensatoare in functie de un cos si impus in permanenta.

Instalatiile de condensatoare statice in trepte cu reglaj automat se utilizeaza in cazul in care puterea reactiva consumata sau puterea activa variaza intre limite largi (de ex. la bornele tablourilor generale de joasa tensiune).

1.10. Dupa deconectarea unui condensator acesta ramane incarcat cu o sarcina electrica, tensiunea la bornele lui fiind egala cu tensiunea instalatiei in momentul intreruperii, fiind necesara descarcarea lui rapida pentru:

- a proteja personalul impotriva unor descarcari accidentale;

- a nu se reconecta incarcat la instalatie.

Descarcarea se face cu reactante inductive sau rezistente de descarcare, montate in paralel cu condensatoarele.

In cazul in care condensatoarele sunt montate direct la receptor si in paralel cu infasurarile motorului sau transformatorului, aceste infasurari servesc si ca rezistente de descarcare.

1.11. Masura de protectie la soc electric prin limitarea energiei de descarcare, care se aplica in special condensatoarelor, trebuie sa satisfaca doua conditii:

- sa limiteze energia de descarcare la maximum 50C;

- sa limiteze curentul permanent care poate sa se scurga dupa descarcare la:

• 1 mA in curent alternativ sau 3 mA in curent continuu, pentru partile care pot fi atinse in functionare normala;
• 3,5 mA in curent alternativ sau 10 mA in curent continuu, pentru alte parti.

In tabelul 2. se dau orientativ, valorile puterii bateriilor de condensatoare in functie de puterea nominala a motoarelor pentru un factor de putere compensat de cca. 0,92.

Tabelul 2.

Valorile puterii bateriilor de condensatoare in functie de puterea nominala a motorului

De exemplu, pentru un motor cu putere nominala 22 kW si n = 3000 rot/min, la sarcina nominala cos = 0,83, iar dupa compensare cu 6 kvar, factorul de putere devine cos = 0,93.

1.12. Echipamentele care contin electronica de putere (punti redresoare, surse de alimentare fara intrerupere - UPS-uri, motoare cu viteza variabila, cuptoare cu arc electric, aparate de sudare, balasturile tuburilor fluorescente etc.), introduc in retea armonici. Aceste armonici perturba functionarea multor echipamente electrice. In particular, condensatoarele sunt foarte sensibile la armonice diferite datorita faptului ca impedanta lor scade proportional cu rangul armonicilor prezente in retea.

Condensatoarele in sine nu sunt generatoare de armonici. Atunci cand frecventa proprie a ansamblului condensatoare - retea se aproprie de rangul unei armonici, apare fenomenul de rezonanta prin amplificarea armonicii respective.

Frecventa de rezonanta f_r depinde de impedanta retelei si este data de relatia:

in care:

S_∞, puterea de scurcircuit a retelei in (kVA);

Q, puterea bateriei de condensatoare, in (kVAR);

Aceasta rezonanta conduce la aparitia unui curent de suprasarcina in condensatoare care provoaca incalzirea acestora, apoi imbatranirea prematura si in final, la defectarea lor.

Pentru a impiedica aparitia acestor fenomene se utilizeaza:

- condensatoare supradimensionate la tensiune (de ex. de 440 V pentru o retea de 400 V c.a.);

- reactante inductive pentru filtrarea armonicilor asociate condensatoarelor.

1.13. Un exemplu de calcul a puterii bateriei de condensatoare la un consumator, se da in Anexa 6.

2. Instalatii electrice pentru bai, dusuri sau piscine

2.1. In incaperile pentru bai, dusuri sau piscine, instalatiile electrice trebuie sa respecte anumite conditii datorita conductibilitatii crescute a corpului uman aflat in stare umeda sau imersata.

2.2. In bai, dusuri sau piscine este obligatorie:

- limitarea amplasarii materialelor si echipamentelor electrice in imediata apropiere a cazilor de baie, dusurilor sau piscinelor;

- realizarea egalizarii potentialelor tuturor elementelor conductoare electric accesibile utilizatorilor.

Incaperi pentru bai sau dusuri

2.3. In incaperi pentru bai sau dusuri se definesc urmatoarele volume de protectie (vezi fig. 2.1.a fig. 2.1.b fig. 2.2 fig. 2.3

- volumul 0 este volumul interior al cazii de baie sau de dus;

- volumul 1, este situat deasupra cazii de baie sau de dus limitat de:

• suprafata verticala circumscrisa cazii de baie sau de dus in general, iar in cazul unui dus cu tija fixa sau flexibila si fara cada, o suprafata cilindrica verticala cu raza de 0,6 m, a carei axa trece prin tija dusului;
• pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m inaltime fata de aceasta, iar daca fundul cazii de baie sau de dus este la mai mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal este situat la 2,25 m deasupra fundului cazii sau dusului; in cazul in care cada de baie este incastrata in pardoseala, volumul 1 este limitat de suprafata verticala circumscrisa marginilor exterioare ale acesteia, vezi fig. 2.3

- volumul 2 este volumul limitat de:

• suprafata exterioara a volumului 1 si o suprafata paralela situata la 0,6 m de aceasta;
• pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m inaltime deasupra acesteia;

- volumul 3 este volumul limitat de:

• suprafata verticala exterioara a volumului 2 si o suprafata paralela situata la 2,40 m de aceasta;
• pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei.

2.4. Spatiul situat sub cada de baie sau de dus (daca exista) nu face parte din volumele 0, 1, 2, 3 daca acesta este inchis si accesibil numai printr-un capac ce poate fi deschis numai cu ajutorul unei scule speciale.

Prin analogie, daca la o inaltime mai mica de 2,25 m deasupra solului se afla un plafon fals, spatiul situat deasupra plafonului nu face parte din volumele 0, 1, 2, 3.

Volumele din aceeasi incapere situate deasupra volumelor 1, 2 si 3 se supun conditiilor din volumul 3 de protectie.

2.5. Volumele de protectie din incaperile de baie sau de dus se incadreaza in clasele de influente externe conform tabelului 3.

Tabelul 3.

Clasele de influente externe functie de volumele de protectie pentru bai si dusuri

2.6. Materialele electrice pot fi utilizate in volumele de protectie din incaperi pentru bai si dusuri in conditiile date in tabelul 4.

Tabelul 4.

Conditii de utilizare a materialelor electrice in volumele de protectie din incaperi de baie sau de dus

NOTA:

X: interzis

II: admis in clasa II;

DR 30 mA: protectie realizata cu dispozitive de protectie diferentiale de 30 mA;

(a) limitate la cele necesare pentru alimentarea aparatelor situate in acest volum;

(b) TFJS limitata la 12V c.a. sau 30V c.c.;

(c) admise incalzitoare de apa instantanee;

(d) fara limitarea tensiunii (≤ 50V);

(e) este admisa o priza de curent alimentata printr-un transformator de separare.

2. Receptoarele de clasa I de protectie instalate la post fix (de ex. masini de spalat si uscat rufe) nu trebuie sa fie amplasate in interiorul volumului I.

2.8. Daca dimensiunile incaperilor de bai sau dusuri nu permit amplasarea receptoarelor mentionate la art. 2. in afara volumului 2 de protectie si de asemenea nu este posibila amplasarea lor in alta incapere, ele pot fi instalate la post fix in interiorul volumului 2 cu conditia ca orice contact intre acestea si o persoana aflata in interiorul volumului 0 sau 1 sa nu fie posibil. Aceasta se poate realiza cu un invelis sau un perete din material electroizolant.

2.9. Incalzitoarele instantanee de apa sunt admise in volumul I daca se respecta urmatoarele conditii:

- alimentarea cu apa rece se face prin conducte metalice fixe;

- racordul electric se realizeaza fara priza de curent, direct din instalatia electrica;

- circuitul care alimenteaza incalzitorul instantaneu de apa trebuie protejat printr-un dispozitiv de protectie diferential rezidual de cel mult 30 mA;

- daca incalzitorul de apa este de clasa I de protectie, trebuie racordat la legatura echipotentiala a incaperii.

2.10. O incapere de dus contine mai multe locuri de dus, separate sau nu prin pereti despartitori si pot avea

- cabine de dus cu vestiar individual;

- cabine de dus fara vestiar individual (dus colectiv);

- locurile de dus sunt neseparate prin pereti despartitori (dus colectiv).

O cabina de dus contine un singur loc de dus.

2.11. O cabina de dus cu vestiar individual (denumita dus individual), este un spatiu inchis format din cabina de dus propriu-zisa si un vestiar al cabinei, adiacent acesteia (vezi fig. 2.4.). Volumele de protectie sunt distribuite, in acest caz, astfel:

- volumul 1, constituit din dusurile propriu-zise;

- volumul 2, constituit din vestiare;

- volumul 3, constituit din spalatoare si WC-uri.

2.12. In cazul in care incaperile de dus contin cabine fara vestiar individual (dus colectiv - vezi fig. 2.5.), volumele de protectie sunt:

- volumul 1, constituit din cabinele de dus;

- volumul 2, constituit din acea parte a incaperii exterioara cabinelor de dus.

2.13. In incaperile de dus cu locuri de dus neseparate prin pereti despartitori (incaperile de dus colectiv - vezi fig. 2.6.), volumele de protectie sunt delimitate astfel:

- volumul 1, definit in plan orizontal de suprafata destinata sa asigure scurgerea apei, eventual limitata de un perete despartitor;

- volumul 2, constituit din acea parte a incaperii exterioara volumului 1;

- volumul 3, constituit din vestiare.

Legatura echipotentiala suplimentara

2.14. In incaperile de baie sau de dus se executa o legatura echipotentiala suplimentara care are ca scop egalizarea potentialelor tuturor elementelor conductoare din punct de vedere electric din incaperea respectiva si limitarea tensiunii de atingere la o valoare nepericuloasa, tinand seama de conditiile particulare in care se gasesc persoanele din aceasta incinta (conditii de influente externe BB3, conform tabelului 3.).

2.15. Legatura echipotentiala suplimentara poate fi realizata in interiorul incaperii de baie sau de dus ceea ce insa nu implica existenta ei pe tot parcursul in interiorul volumului limitat de pereti, esential fiind ca fiecare incapere de acest gen sa aiba o legatura echipotentiala individuala. De exemplu, daca nu este posibila legarea unor elemente conductoare in interiorul incaperii, aceasta legatura poate fi realizata la exterior, in incaperi alaturate camerelor de baie sau de dus.

2.16. Legatura echipotentiala poate fi realizata in montaj ingropat si trebuie sa fie efectuata in peretii camerei de baie sau de dus.

2.1 Legatura echipotentiala se poate realiza cu un conductor de 2,5 mm² din Cu pozat intr-un tub izolant si nu trebuie sa fie vizibila pe tot parcursul ei, dar conexiunile ei trebuie sa fie accesibile (pentru ca in caz de defect sa poata fi verificata continuitatea electrica a legaturilor).

2.18. O armatura metalica poate constitui un element al legaturii echipotentiale. Elementele conductoare (mai ales conductele instalatiilor de canalizare) la care exista riscul intreruperii acestei legaturi in cazul demontarii lor pentru diverse scopuri (de exemplu pentru inlocuiri, reparatii) nu trebuie sa serveasca ca element de legatura echipotentiala.

2.19. In cazul in care legatura echipotentiala principala este realizata in subsol sau la parter intr-o incapere alaturata celei de baie sau de dus, nu este necesara realizarea unei legaturi echipotentiale suplimentare in interiorul acesteia din urma in cazul in care cada de baie sau de dus, instalatia de apa si celelalte elemente conductoare sunt legate intre ele si la conductorul de protectie al circuitului electric de alimentare al camerei de baie sau de dus.

Elemente conductoare care trebuie legate la legatura echipotentiala

2.20. In general trebuie legate la legatura echipotentiala suplimentara toate elementele conductoare, cu exceptia celor de mici dimensiuni care nu prezinta riscul de a avea un potential diferit de cel al legaturii echipotentiale.

2.21. La legatura echipotentiala se leaga:

- masele instalatiilor electrice de apa calda, apa rece, canalizare si gaz;

- toate celelalte elemente conductoare electric cum sunt:

• grilajele metalice ale usilor si ferestrelor

• radiatoarele instalatiei de incalzire centrala (sunt suficient sa se lege pe tur sau pe retur);
• gurile de ventilare mecanica, atunci cand aceste guri si tubulatura de ventilare sunt metalice; aceasta legatura poate fi efectuata pe tubulatura principala de ventilare chiar daca conexiunea este inaccesibila, putand fi verificata insa continuitatea electrica intre legatura propriu-zisa si o parte accesibila a tubulaturii iar daca gura de ventilare este din material izolant, se leaga la legatura echipotentiala tubulatura de ventilare daca aceasta este metalica.

2.22. Nu este necesara legarea gurilor sau tubulaturii de ventilare la legatura echipotentiala in urmatoarele situatii:

- gura de ventilare se gaseste, in orice punct al ei, in afara volumului 2 de protectie si se afla la o inaltime cel putin egala cu 2 m deasupra pardoselii finite;

- gura de ventilare este separata de tubulatura de ventilare printr-un element izolant fix (caracteristicile izolante ale acestui element fiind verificate printr-o incercare a rigiditatii dielectrice la o tensiune de 1500 V timp de 1 min.) cu o lungime de cel putin 3 cm;

- tubulatura principala de ventilare este din material neconducator electric (de ex. beton nearmat), indiferent de natura racordului gurii de ventilare.

Conditiile de racordare a conductelor si gurilor de ventilare la legatura echipotentiala a incaperii de baie sau de dus sunt date in tabelul 5.

Tabelul 5.

Conditii pentru racordarea conductelor si gurilor de ventilare la legatura echipotentiala a incaperii de baie sau de dus

NOTA:

* Daca gura de ventilare este din material izolant, conducta de ventilare trebuie racordata la legatura echipotentiala.

** Izolarea poate fi realizata printr-un element izolant fix avand o lungime de cel putin 3 cm.

2.23. Legatura echipotentiala trebuie realizata intr-o incapere de baie sau de dus chiar daca echipamentul electric din aceasta se limiteaza la un corp de iluminat in plafon, datorita posibilitatii de instalare ulterioara a altor echipamente electrice si a riscului de propagare a unui potential din exterior.

Corpuri de iluminat

2.24. In incaperile de bai sau de dus este interzisa folosirea corpurilor de iluminat suspendate sau cu dulii metalice.

2.25. Amplasarea corpurilor de iluminat in volumele 0 sau 1 de protectie este interzisa.

2.26. Pot fi instalate in volumul 2 de protectie:

- Corpuri de iluminat care contin parti metalice accesibile numai daca sunt alimentate de un transformator de separare amplasate in afara volumului 2, cu conditia ca acesta sa alimenteze un singur corp de iluminat. Aceste corpuri de iluminat pot fi alimentate de asemenea in TFJS. In cazul in care transformatorul de separare alimenteaza doua corpuri de iluminat, masele acestora se leaga intre ele dar nu se racordeaza la legatura echipotentiala;

- Corpuri de iluminat cu dispersorul din material electroizolant care prin scoatere produce intreruperea tuturor conductoarelor active ale alimentarii duliilor fara ca vreo parte metalica a corpului de iluminat sa devina accesibila.

2.2 In exteriorul volumului 2 de protectie, partile metalice accesibile ale corpurilor de iluminat care nu sunt de clasa II de protectie, trebuie racordate la conductorul de protectie (PE).

2.28. Corpurile de iluminat trebuie sa fie situate la o inaltime superioara inaltimii tijelor de dus si la cel putin 2,25 m deasupra pardoselii sau deasupra fundului cazii de dus (se ia in consideratie cea mai mare dintre ele).

2.29. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat trebuie realizate urmand masura de protectie prin izolatie suplimentara.

2.30. Dulapurile de toaleta care contin corpuri de iluminat, intreruptoare si prize de curent pot fi instalate in volumul 2 de protectie daca acestea sunt de clasa II de protectie si daca priza este alimentata printr-un transformator de separare.

Dulapurile care nu contin corpuri de iluminat de clasa II de protectie pot fi instalate numai in exteriorul volumului 2 de protectie si conditia de a se asigura continuitatea electrica a elementelor lor metalice si legarea acestor elemente la conductorul de protectie (PE).

Piscine

2.31. La piscine, volumele de protectie sunt distribuite astfel (vezi fig. 2.

- volumul 0, este volumul interior al bazinului incluzand deschiderile in peretii sau fundul acestuia, accesibile persoanelor care se afla in bazin;

- volumul 1, este volumul limitat, pe de o parte, de suprafata verticala situata la 2 m de marginile bazinului si pe de alta parte, de pardoseala sau de suprafata pe care se afla persoanele si planul situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau acestei suprafete.

In cazul in care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de suprafata verticala situata la 1,5 m in jurul acestora si de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafetei celei mai inalte pe care se pot gasi persoane.

- volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafata verticala exterioara a volumului I si suprafata paralela situata la 1,5 m de aceasta si de pardoseala si suprafata situata la 2,5 m deasupra solului, pe de alta parte.

2.32. Clasele de influente externe pentru piscine, functie de volumele de protectie se dau in tabelul 6.

Tabelul 6.

Clasele de influente externe in care se incadreaza volumele de protectie pentru piscine

NOTA:

* 4. daca piscina este exteriora

Protectia impotriva socurilor

2.33. Daca pompa de alimentare a piscinei este amplasata intr-o incapere adiacenta acesteia si accesibila printr-o trapa sau usa situata pe plaja care inconjoara piscina, poate fi utilizata protectia impotriva socurilor electrice prin 'intreruperea automata a alimentarii', daca urmatoarele doua conditii sunt indeplinite simultan:

a) pompa este racordata la bazinul piscinei printr-o:

- conducta de apa izolanta din punct de vedere electric;

- conducta de apa metalica racordata la legatura echipotentiala a bazinului piscinei;

b) trapa sau usa de acces nu poate fi deschisa decat cu ajutorul unei chei sau a unei scule.

Incinta in care se afla pompa este considerata ca fiind exterioara volumelor 1 si 2 de protectie.

2.34. O legatura echipotentiala suplimentara locala trebuie sa lege, in conditiile de la art. 2.14., 2.23, toate elementele conductoare din volumele 1, 2 sau 3 la conductoarele de protectie ale maselor situate in aceste volume.

Elementele care trebuie racordate la legatura echipotentiala suplimentara sunt de exemplu:

- armaturile pardoselii (daca exista);

- conductele metalice ale instalatiilor;

- sarpantele metalice accesibile;

- grilajele de la gurile de intrare si de evacuare a apei si aerului (numai daca conductele lor sunt din material izolante);

- scarile si barele bazinului.

2.35. Pot sa nu fie legate la legatura echipotentiala suplimentara, de exemplu, urmatoarele elemente de constructie:

- scarile trambulinelor;

- trambulinele.

2.36. Conditiile in care materialele electrice pot fi utilizate in volumele de protectie ale piscinelor sunt prezentate in tabelul

Tabelul

Materialele electrice care pot fi utilizate in functie de volumele de protectie ale piscinelor

NOTA:

X - interzis (in afara TFJS limitata la 12 V c.a. sau 30 V c.c., cu sursa in afara volumelor 0, 1 si 2);

II - de clasa II de protectie sau echivalent;

III - in TFJS;

A - corpuri de iluminat inglobate in pardoseala, cu plasa metalica sau invelis metalic conectat la legatura echipotentiala a incaperii;

* - o priza de curent protejata de un dispozitiv diferential de 30 mA este admis la peste 1,25 m distanta de marginea bazinului in piscine mici;

** - pentru iluminat.

Distributii electrice

2.3 Distributiile electrice din incaperile pentru piscine se realizeaza cu conductoare izolate, protejate in tuburi izolante sau din cabluri cu manta izolanta.

2.38. Este interzisa utilizarea cablurilor armate sau cu manta metalica si utilizarea altor tuburi de protectie decat cele electroizolante.

2.39. Interdictia de a utiliza alte tuburi de protectie decat cele electroizolante se aplica chiar daca:

- tubul este acoperit cu un invelis exterior care ii confera calitati de rezistenta la agenti chimic, de nepropagare a flacarii si de etanseitate;

- tubul este introdus intr-un invelis sau alt tub izolant.

2.40. Tuburile de protectie pot fi introduse in peretii incalzitori numai daca temperatura in instalatia de incalzire nu poate depasi in nici un caz +60 C.

2.41. In cazul in care traversarea unui perete impune o protectie mecanica suplimentara se pot folosi tronsoane de conducte metalice si blindate si nu este necesara racordarea lor la legatura echipotentiala suplimentara datorita lungimilor mici ale acestora.

3. Instalatii electrice de santier

3.1. Instalatiile electrice de santier trebuie realizat astfel incat sa permita in functionare normala, accesul unei anumite categorii de persoane si efectuarea urmatoarelor manevre de exploatare:

- manevre obisnuite (de ex. racordarea unui aparat la o priza) executate de catre o persoana oarecare (clasa BA I);

- toate manevrele fara acces la partile active (de ex. inlocuirea fuzibilelor), executate de personal instruit sau calificat (clasa BA4);

- toate operatiile si manevrele care necesita accesul la partile active, executate numai de catre personal calificat (clasa BA 5).

3.2. Clasele de influente externe minime intilnite in instalatiile de santier sunt:

3.4. Se prevad instalatii de alimentare cu energie electrica de rezerva in cazurile in care utilizatorii pot fi in pericol ca urmare a unui defect in instalatia electrica sau la un circuit.

3.4. Iluminatul de siguranta trebuie sa permita luarea de masuri de interventie in cazul aparitiei unui defect in instalatia de iluminat normal, tinandu-se seama de particularitatile santierului.

Iluminatul de siguranta trebuie sa faca posibile, in special, evacuarea personalului si punerea in aplicare a masurilor de siguranta stabilite.

3.5. Iluminatul de siguranta poate fi asigurat de:

- blocuri de iluminat autonome (solutie recomandata in primul rand);

- instalatie electrica alimentata de baterii a caror durata de functionare sa fie de cel putin 1 ora;

- lampi cu acumulatoare sau baterii (in cazul in care personalul este restrans) a caror durata de functionare sa fie de cel putin 1 ora;

- grupuri de motoare termice - generatoare care sa fie capabile sa asigure alimentarea corecta a iluminatului de siguranta in cel mult 15 secunde.

3.6. Se recomanda ca iluminatul de siguranta sa fie dublat de elemente suplimentare cum ar fi catadioptri sau placi reflectorizante sau cu produse de tip luminiscent (folii, benzi adezive, panouri, vopsele etc.).

3. Corpurile de iluminat trebuie sa asigure jalonarea cailor de evacuare pentru personal, traseul de evacuare. Daca este necesar, va fi indicat prin panouri opace sau transparente luminoase cu inscriptia 'iesire' sau 'iesire de siguranta' sau cu o sageata care sa indice directia de iesire.

3.8. Trebuie sa se prevada alimentare de rezerva pentru echipamente cum sunt pompele, ventilatoarele de aerisire etc., a caror oprire pune in pericol personalul (de ex. prin asfixiere).

Circuitele pentru alimentarea de rezerva trebuie concepute astfel incat sa se asigure protectia impotriva atingerilor indirecte. In caz de defect, alimentarea echipamentelor de siguranta trebuie sa se faca prin:

- grupuri de motor - generator care sa asigure realimentarea in cel mult 15 secunde;

- baterii de acumulatoare asociate cu invertor (sau UPS) pentru receptoare alimentate la curent alternativ, monofazat.

Protectia impotriva socurilor electrice

3.9. Pe santier trebuie aplicat ca masuri de protectie impotriva atingerilor directe:

- protectia prin izolarea partilor active;

- protectia prin bariere sau carcase.

3.10. Pe santier nu poate fi folosita masura de protectie prin 'obstacole' care asigura numai protectia impotriva atingerilor directe cu partile active, decat daca nu pot fi utilizate alte masuri de protectie si numai pentru durate limitate de timp.

3.11. Pentru protectia impotriva atingerilor indirecte, in instalatiile electrice de santier sunt utilizate, de preferinta, schemele de legare la pamant TT si TN-S.

3.12. Schema TN-C poate fi utilizata in partea fixa a instalatiilor electrice, adica in partea cuprinsa intre originea ei si ansamblul cuprinzand aparatul general de comanda si dispozitivele de protectie principale.

3.13. Schema IT poate fi utilizata acolo unde este necesara evitarea intreruperii alimentarii la aparitia primului defect de izolatie.

Aceasta solutie impune conditii dificile, cum sunt:

- protectia conductorului neutru;

- limitarea lungimii distributiei pentru micsorarea probabilitatii aparitiei celui de-al doilea defect;

- controlul permanent al izolatiei si semnalizarea aparitiei primului defect in scopul eliminarii rapide a acestuia.

3.14. TFJS poate fi utilizata in toate cazurile si mai ales in cazurile in care conditiile de munca sunt severe, de exemplu in incinte mici, conductoare, pentru alimentarea uneltelor electrice portabile, pentru malaxare in medii umede sau pentru incalzirea betoanelor.

3.15. Protectia impotriva atingerilor indirecte prin folosirea 'materialelor electrice de clasa II de protectie sau cu izolatie echivalenta” se utilizeaza in cazul materialelor electrice pentru care aceasta masura de protectie este realizata prin constructie fiind recomandata pentru uneltele electrice portabile.

3.16. Se recomanda utilizarea pe santier a dispozitivului de protectie diferential de inalta sensibilitate (I_n ≤ 30mA). El trebuie sa fie montat in amonte de toate circuitele destinate sa alimenteze prin prize de curent utilaje mobile sau portabile deoarece pe santiere, indepedente de masura de protectie aplicata, exista riscul marit de accidentare prin soc electric datorita:

- atingerilor directe, in urma degradarii izolatiei;

- atingerilor directe, in urma unui defect de izolatie sau imprudentei persoanelor;

- atingerilor indirecte cu mase nelegate la pamant, datorita unei rupturi sau a unei proaste continuitati a conductorului de protectie.

3.1 Protectia impotriva supracurentilor trebuie asigurata cu dispozitive de intrerupere automata amplasate in interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regula disjunctoare (deoarece acestea evita erorile de reglaj si de inlocuire si faciliteaza exploatarea).

3.18. Protectia impotriva supracurentilor trebuie asiturata cu dispozitive de intrerupere automata amplasate in interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regula disjunctoare (deoarece acestea evita erorile de reglaj si de inlocuire si faciliteaza exploatarea).

3.19. Protectia la scurtcircuit trebuie realizata astfel incat fiecare dispozitiv de protectie sa aiba o putere de rupere cel putin egala cu curentul de scurtcircuit prezumat in punctul in care aceasta protectie este instalata.

Protectia mecanica

3.20. Protectia mecanica a instalatiilor electrice trebuie asigurata prin:

- alegerea unor distributii care sa aiba caracteristicile mecanice corespunzatoare;

- amplasarea instalatiilor electrice astfel incat sa fie protejate impotriva socurilor mecanice;

- protectie mecanica suplimentara (de ex. in pasaje pietonale sau pentru vehicule).

4. Instalatii electrice in constrictii agrozootehnice

4.1. Clasele de influente externe cel mai frecvent intalnite pentru instalatiile electrice din constructiile agrozootehnice sunt urmatoarele:

4.2. Tensiunea limita admisa pentru instalatiile electrice din aceasta categorie de constructii este U_L = 25V datorita prezentei animalelor a caror rezistenta electrica este mai mica decat cea a corpului uman.

5. Legarea la pamant a instalatiilor electrice ale echipamentelor informatice

5.1. Prevederile acestui subcapitol se aplica echipamentelor care prezinta un curent de fuga mare, a carui circulatie in conductoarele de protectie si in prizele de legare la pamant poate provoca incalzirii excesive, degradari locale sau perturbatii.

5.2. Filtrele radioelectrice antiparazitaj cu care sunt prevazute echipamentele informative pot produce curenti de fuga cu valori importante astfel incat, o defectiune a continuitatii circuitului de legare la pamant poate provoca o tensiune de atingere periculoasa.

5.3. Din punct de vedere al valorii curentului de fuga al echipamentelor de clasa I de protectie se disting doua tipuri de echipamente:

- echipamente cu curenti de fuga slabi, al caror curent de fuga nu trebuie sa fie mai mare de 3,5 mA, care pot fi alimentate la prize de curent de 10/16 A si nu necesita nici o masura suplimentara din punct de vedere al alimentarii si legarii la pamant;

- echipamente care au curent de fuga superiori valorii de 3,5 mA care pot atinge 5% din valoarea curentului nominal si la care trebuie aplicate masuri de protectie.

5.4. Se recomanda ca alimentarea centrului de prelucrare a informatiilor sa fie realizata printr-un transformator de separare pentru ca echipamentele sa nu fie afectate de parazitii sau defectele altor instalatii electrice.

5.5. In schemele TN-C in care functiile conductorului neutru (N) si conductorului de protectie (PE) sunt indeplinite de acelasi conductor (PEN) pana la bornele echipamentului, curentul de fuga poate fi considerat ca un curent de sarcina.

Curentul care circula in acest caz prin conductorul PEN poate ridica potentialul acestui conductor conducand la afectarea bunei functionari a echipamentelor.

5.6. Echipamentele care au curenti de fuga a caror valoare este mare, pot fi incompatibile cu instalatiile protejate prin dispozitive de protectie diferentiale (vezi art. 2.14.).

5. Alegerea schemei de legare la pamant pentru instalatiile electrice ale echipamentelor informatice se face conform tabelului 8.

Tabelul 8.

Alegerea schemei de legare la pamant pentru instalatiile electrice ale echipamentelor informatice

Din tabelul 8. se observa faptul ca in majoritatea cazurilor se opteaza pentru schema TN-S.

5.8. Masele echipamentelor de prelucrare a informatiilor trebuie legate la pamant, conform figurii 5.1

6. Instalatii electrice pentru incaperi medicale si spatii anexe

6.1. In incaperile medicale se pot lua urmatoarele masuri de protectie impotriva socurilor electrice:

a) intreruperea automata a alimentarii;

b) realizarea de legaturi echipotentiale;

c) limitarea tensiunii de atingere;

d) utilizarea dispozitivelor diferentiale de inalta sensibilitate;

e) alimentarea cu schema IT de tip medical;

f) separarea electrica individuala;

g) folosirea TFJS de tip medical.

6.2. Intreruperea automata a alimentarii se realizeaza cu aparate de protectie impotriva supracurentilor sau dispozitive diferentiale. Dispozitive de protectie diferentiale nu se pot utiliza in cazul schemei TN-C.

6.3. Intre elementele conductoare din incapere (conducte de apa, incalzire, gaze si oricare elemente conductoare care pot fi atinse cu mana) trebuie realizata o legatura echipotentiala suplimentara.

6.4. In incaperile din grupa 2 (in care se efectueaza proceduri intracardiace), tensiunea de atingere care poate sa apara in functionarea normala sau in cazul primului defect de izolatie cand este utilizata schema IT, intre doua elemente simultan accesibile, trebuie limitata la 50mV. Aceasta se realizeaza prin legaturi echipotentiale sau/si prin izolarea elementelor conductoare.

6.5. Nu este necesara folosirea protectiei diferentiale in cazul circuitelor secundare ale transformatoarelor de separare care alimenteaza receptoare individuale.

6.6. Alimentarea cu energie electrica a salilor de operatie, a salilor de anestezie si a salilor destinate cateterismului cardiac se realizeaza prin intermediul unei scheme IT de tip medical. Aceasta schema de alimentare se deosebeste de schema IT clasica prin limitarea foarte drastica a curentului de defect si a tensiunii de atingere, dispozitivul de control al izolatiei avand caraceristicile date in normativul I. Transformatoarele de separare se instaleaza in incaperi distincte.

6. Protectia impotriva socurilor electrice prin separare electrica individuala se realizeaza prin utilizarea unui singur transformator de separare pentru fiecare receptor electric. Tensiunea nominala a circuitului secundar nu trebuie sa depaseasca 250 V.

6.8. In cazul incaperilor sau spatiilor inguste (culoare, holuri etc.) cu pardoseli conductoare din punct de vedere electric, protectia impotriva socurilor electrice se asigura prin alimentarea la TFJS cu valoarea maxima de 25V c.a. sau 60V c.c. filtrat.

6.9. Incaperile medicale in care trebuie asigurata alimentarea de rezerva de inlocuire sunt:

- sali de anestezie;

- sali de endoscopie;

- sali de operatie;

- sali de pregatire preoperatorie;

- sali de reanimare;

- sali de cateterism cardiac;

- sali de terapie intensiva;

- sali de angiografie.

6.10. In cazul salilor de operatie, trecerea sistemului de iluminat de la alimentarea normala la alimentarea de siguranta trebuie realizata in cel mult 0,5 secunde. Autonomia de functionare a sursei de alimentare de siguranta trebuie sa fie de cel putin 1 ora.

6.11. Incaperile in care trebuie luate masuri de protectie impotriva perturbatiilor electromagnetice sunt:

- sali de examene specializate (EEG, EKG etc.);

- sali de reanimare si tratament intensiv;

- sali de cateterism cardiac;

- sali de angiografie;

- sali de operatie.

Principalele echipamente electrice care pot perturba functionarea aparatelor electrice medicale sunt:

- distributiile electrice in care curentul nu este repartizat simetric intre conductoarele aceluiasi circuit;

- transformatoarele, motoarele, tablourile de distributie;

- balasturile lampilor fluorescente.

Instalatii electrice pentru alimentarea de rezerva.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor

1. Receptoarele consumatorilor, in functie de natura efectelor produse la intreruperea in alimentare cu energie electrica se clasifica in urmatoarele categorii:

- Categoria de importanta deosebita (vitala) la care intreruperea peste o durata critica, poate duce la explozii, distrugeri de utilaje sau pierderi de vieti omenesti.

Utilajele si agregatele incadrate in aceasta categorie nu vor fi actionate electric decat in cazul ca nu se dispune de alte forme de energie sau acestea sunt prohibitive economic.

In aceste situatii se vor preciza masurile de ordin tehnologic, prevazute pentru asigurarea securitatii oamenilor si utilajelor in caz de intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

- Categoria I la care intreruperea alimentarii duce la:

• dereglarea proceselor tehnologice in flux continuu necesitand perioade lungi pentru reluarea activitatii la parametrii cantitativi si calitativi existenti in momentul intreruperii;
• rebuturi importante de materii prime, materialele auxiliare, scule tehnologice, semifabricate etc.;
• pierderi materiale importante prin nerealizarea productiei planificate si imposibilitatea recuperarii acesteia;
• repercusiuni asupra altor unitati importante;
• perturbarea vietii sociale in centrele urbane.

- Categoria a II-a, la care intreruperea alimentarii duce la nerealizari de productie, practic, numai pe durata intreruperii, iar productia nerealizata poate fi, de regula, recuperata.

- Categoria a III-a, care cuprinde receptoare ce nu se incadreaza in categoriile precedente.

Clasificarea receptoarelor pe categorii, cu stabilirea duratelor admisibile a intreruperilor in alimentarea cu energie electrica se efectueaza de proiectantul general impreuna cu factorii interesati si se cuprinde in documentatia tehnica - economica pentru cerere de putere, urmand a fi aprobata odata cu aceasta. Incadrarea receptoarelor in categoriile 0 si 1 se va face numai cu avizul expres al CTE al institutelor de proiectare.

La stabilirea categoriei se va tine seama de:

a) cerintele de continuitate in functionarea receptoarelor;

b) cerintele speciale in ceea ce priveste calitatea tensiunii si frecventei din sistemul electric de alimentare;

c) indicatori valorici ai daunelor provocate de intreruperile accidentale in alimentarea cu energie electrica.

Alegerea caracteristicilor receptoarelor de energie electrica trebuie sa fie facuta tinand seama de conditiile tehnice de alimentare cu energie electrica in sistem de precizie prin Regulamentul de furnizare si utilizare a energiei electrice.

Pentru receptoarele de categoria zero, proiectantul general va prevedea instalarea in cadrul sistemului intern de alimentare cu energie electrica a unor surse de interventie care vor asigura continuitatea in functionare a receptoarelor respective, independent de sursa de alimentare de baza - sistemul electroenergetic.

Numarul de cai de alimentare din sursa de baza a acestor receptoare se va stabili in functie de conditiile locale (structura retelei, gruparea receptoarelor de diverse categorii, amplasarea surselor etc.).

Natura sursei si forma de energie utilizata se vor stabili in functie de puterea ceruta de receptoarele respective, de durata critica de realimentare a acestora si de alte caracteristici ale procesului tehnologic, putandu-se lua in considerare surse ca:

- baterii de acumulatoare:

- generatoare sincrone mici, actionate prin intermediul unor sisteme inertiale de motoare cu ardere interna;

- grupuri Diesel electrice;

- centralele electrice de platforma;

- actionarea cu turbine de abur sau gaze.

In functie de durata reluarii procesului de productie si de efectele economice ale intreruperilor in alimentarea cu energie electrica se va urmari realizarea unor cai de alimentare cu grade de siguranta diferentiate pentru categorii de receptoare I, II si III.

Caile de alimentare sunt considerate intre sursa (punct de primire) si ultimul punct (tablou) de distributie.

Astfel:

- Pentru receptoarele de categoria i se vor prevedea doua cai de alimentare racodate in puncte distincte din sistemul intern (bare distincte SRA, PT, PD sau statia centralei proprii);

- Pentru receptoarele de categoria a II-a, se va adopta, de regula, o cale de alimentare, a doua cale si modul de racordare a acesteia urmand a fi justificate tehnico-economic in situatii speciale.

- Pentru receptoarele de categoria a III-a, se recomanda alimentarea printr-o singura cale. In cazul in care, in acelasi punct de consum, exista receptoare din categorii diferite, care nu pot fi separate, se admite realizarea conditiilor de alimentare potrivit cerintelor receptoarelor din categoria superioara; daca rezulta necesara alimentarea pe doua cai, acestea vor fi dimensionate astfel incat, in caz de intrerupere simpla pe o cale, cealalta cale sa poata prelua numai consumul pentru care s-a justificat dubla alimentare.

Pentru consumatorii izolati, care necesita puteri reduse pentru receptoarele din categoria I, se va analiza oportunitatea utilizarii unor surse de energie neconventionala.

In statii si posturi de transformare, numarul de unitati si puterea total instalata in transformatoare trebuie sa corespunda sarcinii maxime de durata, cu considerarea capacitatii de suprasarcina prevazuta de instructiunea 3 RE-I 12-83. Verificarea functionarii economice a transformatoarelor se va face in conformitate cu prevederile normativului PE145.

In cazul existentei unor transformatoare in rezerva rece (neinstalate) de acelasi tip cu transformatoarele in functiune, in dotarea unitatii, intreprinderii, platformei industriale, transformatoarele in functiune vor trebui sa asigure, la intrerupere simpla, numai sarcina de categoria I.

Prevederea unei centrale electrice proprii la consumator poate fi determinata de:

- necesitatea recuperarii, economic justificate, a resurselor energetice secundare sau valorificarea complexa a produselor;

- necesitatea producerii combinate de energie electrica si termica, economic fundamentala prin calcule tehnico-economice;

- existenta unui procent important de receptoare de categoria zero;

- eficienta economica a alimentarii unor receptoare de categoria I pentru care duratele de revenire a tensiunii in caz de intrerupere in sistem nu sunt satisfacatoare.

In cazul existentei unei centrale electrice proprii, care alimenteaza un grup de receptoare de categoriile zero si I, in functie de conditiile de siguranta cerute, centrala va fi dotata cu automatica de separare rapida, in caz de avarii in sistem, in conformitate cu prevederile normativului PE 025/94 privind insularizarea centralelor electrice de pe platformele industriale.

2. Incadrarea si solutionarea alimentarii cu energie electrica a receptoarelor cu rol de siguranta la foc se face in conformitate cu prevederile normativului I.

3. Se permite ca sursa de rezerva sa asigure alimentarea intregii instalatii electrice sau numai a unei parti din aceasta.

4. Rezerva de energie trebuie sa fie mentinuta in permanenta la o valoare care sa permita functionarea autonoma a instalatiilor de rezerva atat timp cat este necesar.

8. Instalatii electrice in incaperi cu pericol de incendiu categoriile C (clasa BE2) si PC (clasa AE5)

- masele instalatiilor electrice de apa calda, apa rece, canalizare si gaz;

- toate celelalte elemente conductoare electric cum sunt:

• grilajele metalice ale usilor si ferestrelor

• radiatoarele instalatiei de incalzire centrala (sunt suficient sa se lege pe tur sau pe retur);
• gurile de ventilare mecanica, atunci cand aceste guri si tubulatura de ventilare sunt metalice; aceasta legatura poate fi efectuata pe tubulatura principala de ventilare chiar daca conexiunea este inaccesibila, putand fi verificata insa continuitatea electrica intre legatura propriu-zisa si o parte accesibila a tubulaturii iar daca gura de ventilare este din material izolant, se leaga la legatura echipotentiala tubulatura de ventilare daca aceasta este metalica.

2.22. Nu este necesara legarea gurilor sau tubulaturii de ventilare la legatura echipotentiala in urmatoarele situatii:

- gura de ventilare se gaseste, in orice punct al ei, in afara volumului 2 de protectie si se afla la o inaltime cel putin egala cu 2 m deasupra pardoselii finite;

- gura de ventilare este separata de tubulatura de ventilare printr-un element izolant fix (caracteristicile izolante ale acestui element fiind verificate printr-o incercare a rigiditatii dielectrice la o tensiune de 1500 V timp de 1 min.) cu o lungime de cel putin 3 cm;

- tubulatura principala de ventilare este din material neconducator electric (de ex. beton nearmat), indiferent de natura racordului gurii de ventilare.

Conditiile de racordare a conductelor si gurilor de ventilare la legatura echipotentiala a incaperii de baie sau de dus sunt date in tabelul 5.

Tabelul 5.

Conditii pentru racordarea conductelor si gurilor de ventilare la legatura echipotentiala a incaperii de baie sau de dus

NOTA:

* Daca gura de ventilare este din material izolant, conducta de ventilare trebuie racordata la legatura echipotentiala.

** Izolarea poate fi realizata printr-un element izolant fix avand o lungime de cel putin 3 cm.

2.23. Legatura echipotentiala trebuie realizata intr-o incapere de baie sau de dus chiar daca echipamentul electric din aceasta se limiteaza la un corp de iluminat in plafon, datorita posibilitatii de instalare ulterioara a altor echipamente electrice si a riscului de propagare a unui potential din exterior.

Corpuri de iluminat

2.24. In incaperile de bai sau de dus este interzisa folosirea corpurilor de iluminat suspendate sau cu dulii metalice.

2.25. Amplasarea corpurilor de iluminat in volumele 0 sau 1 de protectie este interzisa.

2.26. Pot fi instalate in volumul 2 de protectie:

- Corpuri de iluminat care contin parti metalice accesibile numai daca sunt alimentate de un transformator de separare amplasate in afara volumului 2, cu conditia ca acesta sa alimenteze un singur corp de iluminat. Aceste corpuri de iluminat pot fi alimentate de asemenea in TFJS. In cazul in care transformatorul de separare alimenteaza doua corpuri de iluminat, masele acestora se leaga intre ele dar nu se racordeaza la legatura echipotentiala;

- Corpuri de iluminat cu dispersorul din material electroizolant care prin scoatere produce intreruperea tuturor conductoarelor active ale alimentarii duliilor fara ca vreo parte metalica a corpului de iluminat sa devina accesibila.

2.2 In exteriorul volumului 2 de protectie, partile metalice accesibile ale corpurilor de iluminat care nu sunt de clasa II de protectie, trebuie racordate la conductorul de protectie (PE).

2.28. Corpurile de iluminat trebuie sa fie situate la o inaltime superioara inaltimii tijelor de dus si la cel putin 2,25 m deasupra pardoselii sau deasupra fundului cazii de dus (se ia in consideratie cea mai mare dintre ele).

2.29. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat trebuie realizate urmand masura de protectie prin izolatie suplimentara.

2.30. Dulapurile de toaleta care contin corpuri de iluminat, intreruptoare si prize de curent pot fi instalate in volumul 2 de protectie daca acestea sunt de clasa II de protectie si daca priza este alimentata printr-un transformator de separare.

Dulapurile care nu contin corpuri de iluminat de clasa II de protectie pot fi instalate numai in exteriorul volumului 2 de protectie si conditia de a se asigura continuitatea electrica a elementelor lor metalice si legarea acestor elemente la conductorul de protectie (PE).

Piscine

2.31. La piscine, volumele de protectie sunt distribuite astfel (vezi fig. 2.

- volumul 0, este volumul interior al bazinului incluzand deschiderile in peretii sau fundul acestuia, accesibile persoanelor care se afla in bazin;

- volumul 1, este volumul limitat, pe de o parte, de suprafata verticala situata la 2 m de marginile bazinului si pe de alta parte, de pardoseala sau de suprafata pe care se afla persoanele si planul situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau acestei suprafete.

In cazul in care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de suprafata verticala situata la 1,5 m in jurul acestora si de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafetei celei mai inalte pe care se pot gasi persoane.

- volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafata verticala exterioara a volumului I si suprafata paralela situata la 1,5 m de aceasta si de pardoseala si suprafata situata la 2,5 m deasupra solului, pe de alta parte.

2.32. Clasele de influente externe pentru piscine, functie de volumele de protectie se dau in tabelul 6.

Tabelul 6.

Clasele de influente externe in care se incadreaza volumele de protectie pentru piscine

NOTA:

* 4. daca piscina este exteriora

Protectia impotriva socurilor

2.33. Daca pompa de alimentare a piscinei este amplasata intr-o incapere adiacenta acesteia si accesibila printr-o trapa sau usa situata pe plaja care inconjoara piscina, poate fi utilizata protectia impotriva socurilor electrice prin 'intreruperea automata a alimentarii', daca urmatoarele doua conditii sunt indeplinite simultan:

a) pompa este racordata la bazinul piscinei printr-o:

- conducta de apa izolanta din punct de vedere electric;

- conducta de apa metalica racordata la legatura echipotentiala a bazinului piscinei;

b) trapa sau usa de acces nu poate fi deschisa decat cu ajutorul unei chei sau a unei scule.

Incinta in care se afla pompa este considerata ca fiind exterioara volumelor 1 si 2 de protectie.

2.34. O legatura echipotentiala suplimentara locala trebuie sa lege, in conditiile de la art. 2.14., 2.23, toate elementele conductoare din volumele 1, 2 sau 3 la conductoarele de protectie ale maselor situate in aceste volume.

Elementele care trebuie racordate la legatura echipotentiala suplimentara sunt de exemplu:

- armaturile pardoselii (daca exista);

- conductele metalice ale instalatiilor;

- sarpantele metalice accesibile;

- grilajele de la gurile de intrare si de evacuare a apei si aerului (numai daca conductele lor sunt din material izolante);

- scarile si barele bazinului.

2.35. Pot sa nu fie legate la legatura echipotentiala suplimentara, de exemplu, urmatoarele elemente de constructie:

- scarile trambulinelor;

- trambulinele.

2.36. Conditiile in care materialele electrice pot fi utilizate in volumele de protectie ale piscinelor sunt prezentate in tabelul

Tabelul

Materialele electrice care pot fi utilizate in functie de volumele de protectie ale piscinelor

NOTA:

X - interzis (in afara TFJS limitata la 12 V c.a. sau 30 V c.c., cu sursa in afara volumelor 0, 1 si 2);

II - de clasa II de protectie sau echivalent;

III - in TFJS;

A - corpuri de iluminat inglobate in pardoseala, cu plasa metalica sau invelis metalic conectat la legatura echipotentiala a incaperii;

* - o priza de curent protejata de un dispozitiv diferential de 30 mA este admis la peste 1,25 m distanta de marginea bazinului in piscine mici;

** - pentru iluminat.

Distributii electrice

2.3 Distributiile electrice din incaperile pentru piscine se realizeaza cu conductoare izolate, protejate in tuburi izolante sau din cabluri cu manta izolanta.

2.38. Este interzisa utilizarea cablurilor armate sau cu manta metalica si utilizarea altor tuburi de protectie decat cele electroizolante.

2.39. Interdictia de a utiliza alte tuburi de protectie decat cele electroizolante se aplica chiar daca:

- tubul este acoperit cu un invelis exterior care ii confera calitati de rezistenta la agenti chimic, de nepropagare a flacarii si de etanseitate;

- tubul este introdus intr-un invelis sau alt tub izolant.

2.40. Tuburile de protectie pot fi introduse in peretii incalzitori numai daca temperatura in instalatia de incalzire nu poate depasi in nici un caz +60 C.

2.41. In cazul in care traversarea unui perete impune o protectie mecanica suplimentara se pot folosi tronsoane de conducte metalice si blindate si nu este necesara racordarea lor la legatura echipotentiala suplimentara datorita lungimilor mici ale acestora.

3. Instalatii electrice de santier

3.1. Instalatiile electrice de santier trebuie realizat astfel incat sa permita in functionare normala, accesul unei anumite categorii de persoane si efectuarea urmatoarelor manevre de exploatare:

- manevre obisnuite (de ex. racordarea unui aparat la o priza) executate de catre o persoana oarecare (clasa BA I);

- toate manevrele fara acces la partile active (de ex. inlocuirea fuzibilelor), executate de personal instruit sau calificat (clasa BA4);

- toate operatiile si manevrele care necesita accesul la partile active, executate numai de catre personal calificat (clasa BA 5).

3.2. Clasele de influente externe minime intilnite in instalatiile de santier sunt:

3.4. Se prevad instalatii de alimentare cu energie electrica de rezerva in cazurile in care utilizatorii pot fi in pericol ca urmare a unui defect in instalatia electrica sau la un circuit.

3.4. Iluminatul de siguranta trebuie sa permita luarea de masuri de interventie in cazul aparitiei unui defect in instalatia de iluminat normal, tinandu-se seama de particularitatile santierului.

Iluminatul de siguranta trebuie sa faca posibile, in special, evacuarea personalului si punerea in aplicare a masurilor de siguranta stabilite.

3.5. Iluminatul de siguranta poate fi asigurat de:

- blocuri de iluminat autonome (solutie recomandata in primul rand);

- instalatie electrica alimentata de baterii a caror durata de functionare sa fie de cel putin 1 ora;

- lampi cu acumulatoare sau baterii (in cazul in care personalul este restrans) a caror durata de functionare sa fie de cel putin 1 ora;

- grupuri de motoare termice - generatoare care sa fie capabile sa asigure alimentarea corecta a iluminatului de siguranta in cel mult 15 secunde.

3.6. Se recomanda ca iluminatul de siguranta sa fie dublat de elemente suplimentare cum ar fi catadioptri sau placi reflectorizante sau cu produse de tip luminiscent (folii, benzi adezive, panouri, vopsele etc.).

3. Corpurile de iluminat trebuie sa asigure jalonarea cailor de evacuare pentru personal, traseul de evacuare. Daca este necesar, va fi indicat prin panouri opace sau transparente luminoase cu inscriptia 'iesire' sau 'iesire de siguranta' sau cu o sageata care sa indice directia de iesire.

3.8. Trebuie sa se prevada alimentare de rezerva pentru echipamente cum sunt pompele, ventilatoarele de aerisire etc., a caror oprire pune in pericol personalul (de ex. prin asfixiere).

Circuitele pentru alimentarea de rezerva trebuie concepute astfel incat sa se asigure protectia impotriva atingerilor indirecte. In caz de defect, alimentarea echipamentelor de siguranta trebuie sa se faca prin:

- grupuri de motor - generator care sa asigure realimentarea in cel mult 15 secunde;

- baterii de acumulatoare asociate cu invertor (sau UPS) pentru receptoare alimentate la curent alternativ, monofazat.

Protectia impotriva socurilor electrice

3.9. Pe santier trebuie aplicat ca masuri de protectie impotriva atingerilor directe:

- protectia prin izolarea partilor active;

- protectia prin bariere sau carcase.

3.10. Pe santier nu poate fi folosita masura de protectie prin 'obstacole' care asigura numai protectia impotriva atingerilor directe cu partile active, decat daca nu pot fi utilizate alte masuri de protectie si numai pentru durate limitate de timp.

3.11. Pentru protectia impotriva atingerilor indirecte, in instalatiile electrice de santier sunt utilizate, de preferinta, schemele de legare la pamant TT si TN-S.

3.12. Schema TN-C poate fi utilizata in partea fixa a instalatiilor electrice, adica in partea cuprinsa intre originea ei si ansamblul cuprinzand aparatul general de comanda si dispozitivele de protectie principale.

3.13. Schema IT poate fi utilizata acolo unde este necesara evitarea intreruperii alimentarii la aparitia primului defect de izolatie.

Aceasta solutie impune conditii dificile, cum sunt:

- protectia conductorului neutru;

- limitarea lungimii distributiei pentru micsorarea probabilitatii aparitiei celui de-al doilea defect;

- controlul permanent al izolatiei si semnalizarea aparitiei primului defect in scopul eliminarii rapide a acestuia.

3.14. TFJS poate fi utilizata in toate cazurile si mai ales in cazurile in care conditiile de munca sunt severe, de exemplu in incinte mici, conductoare, pentru alimentarea uneltelor electrice portabile, pentru malaxare in medii umede sau pentru incalzirea betoanelor.

3.15. Protectia impotriva atingerilor indirecte prin folosirea 'materialelor electrice de clasa II de protectie sau cu izolatie echivalenta” se utilizeaza in cazul materialelor electrice pentru care aceasta masura de protectie este realizata prin constructie fiind recomandata pentru uneltele electrice portabile.

3.16. Se recomanda utilizarea pe santier a dispozitivului de protectie diferential de inalta sensibilitate (I_n ≤ 30mA). El trebuie sa fie montat in amonte de toate circuitele destinate sa alimenteze prin prize de curent utilaje mobile sau portabile deoarece pe santiere, indepedente de masura de protectie aplicata, exista riscul marit de accidentare prin soc electric datorita:

- atingerilor directe, in urma degradarii izolatiei;

- atingerilor directe, in urma unui defect de izolatie sau imprudentei persoanelor;

- atingerilor indirecte cu mase nelegate la pamant, datorita unei rupturi sau a unei proaste continuitati a conductorului de protectie.

3.1 Protectia impotriva supracurentilor trebuie asigurata cu dispozitive de intrerupere automata amplasate in interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regula disjunctoare (deoarece acestea evita erorile de reglaj si de inlocuire si faciliteaza exploatarea).

3.18. Protectia impotriva supracurentilor trebuie asiturata cu dispozitive de intrerupere automata amplasate in interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regula disjunctoare (deoarece acestea evita erorile de reglaj si de inlocuire si faciliteaza exploatarea).

3.19. Protectia la scurtcircuit trebuie realizata astfel incat fiecare dispozitiv de protectie sa aiba o putere de rupere cel putin egala cu curentul de scurtcircuit prezumat in punctul in care aceasta protectie este instalata.

Protectia mecanica

3.20. Protectia mecanica a instalatiilor electrice trebuie asigurata prin:

- alegerea unor distributii care sa aiba caracteristicile mecanice corespunzatoare;

- amplasarea instalatiilor electrice astfel incat sa fie protejate impotriva socurilor mecanice;

- protectie mecanica suplimentara (de ex. in pasaje pietonale sau pentru vehicule).

4. Instalatii electrice in constrictii agrozootehnice

4.1. Clasele de influente externe cel mai frecvent intalnite pentru instalatiile electrice din constructiile agrozootehnice sunt urmatoarele:

4.2. Tensiunea limita admisa pentru instalatiile electrice din aceasta categorie de constructii este U_L = 25V datorita prezentei animalelor a caror rezistenta electrica este mai mica decat cea a corpului uman.

5. Legarea la pamant a instalatiilor electrice ale echipamentelor informatice

5.1. Prevederile acestui subcapitol se aplica echipamentelor care prezinta un curent de fuga mare, a carui circulatie in conductoarele de protectie si in prizele de legare la pamant poate provoca incalzirii excesive, degradari locale sau perturbatii.

5.2. Filtrele radioelectrice antiparazitaj cu care sunt prevazute echipamentele informative pot produce curenti de fuga cu valori importante astfel incat, o defectiune a continuitatii circuitului de legare la pamant poate provoca o tensiune de atingere periculoasa.

5.3. Din punct de vedere al valorii curentului de fuga al echipamentelor de clasa I de protectie se disting doua tipuri de echipamente:

- echipamente cu curenti de fuga slabi, al caror curent de fuga nu trebuie sa fie mai mare de 3,5 mA, care pot fi alimentate la prize de curent de 10/16 A si nu necesita nici o masura suplimentara din punct de vedere al alimentarii si legarii la pamant;

- echipamente care au curent de fuga superiori valorii de 3,5 mA care pot atinge 5% din valoarea curentului nominal si la care trebuie aplicate masuri de protectie.

5.4. Se recomanda ca alimentarea centrului de prelucrare a informatiilor sa fie realizata printr-un transformator de separare pentru ca echipamentele sa nu fie afectate de parazitii sau defectele altor instalatii electrice.

5.5. In schemele TN-C in care functiile conductorului neutru (N) si conductorului de protectie (PE) sunt indeplinite de acelasi conductor (PEN) pana la bornele echipamentului, curentul de fuga poate fi considerat ca un curent de sarcina.

Curentul care circula in acest caz prin conductorul PEN poate ridica potentialul acestui conductor conducand la afectarea bunei functionari a echipamentelor.

5.6. Echipamentele care au curenti de fuga a caror valoare este mare, pot fi incompatibile cu instalatiile protejate prin dispozitive de protectie diferentiale (vezi art. 2.14.).

5. Alegerea schemei de legare la pamant pentru instalatiile electrice ale echipamentelor informatice se face conform tabelului 8.

Tabelul 8.

Alegerea schemei de legare la pamant pentru instalatiile electrice ale echipamentelor informatice

Din tabelul 8. se observa faptul ca in majoritatea cazurilor se opteaza pentru schema TN-S.

5.8. Masele echipamentelor de prelucrare a informatiilor trebuie legate la pamant, conform figurii 5.1

6. Instalatii electrice pentru incaperi medicale si spatii anexe

6.1. In incaperile medicale se pot lua urmatoarele masuri de protectie impotriva socurilor electrice:

a) intreruperea automata a alimentarii;

b) realizarea de legaturi echipotentiale;

c) limitarea tensiunii de atingere;

d) utilizarea dispozitivelor diferentiale de inalta sensibilitate;

e) alimentarea cu schema IT de tip medical;

f) separarea electrica individuala;

g) folosirea TFJS de tip medical.

6.2. Intreruperea automata a alimentarii se realizeaza cu aparate de protectie impotriva supracurentilor sau dispozitive diferentiale. Dispozitive de protectie diferentiale nu se pot utiliza in cazul schemei TN-C.

6.3. Intre elementele conductoare din incapere (conducte de apa, incalzire, gaze si oricare elemente conductoare care pot fi atinse cu mana) trebuie realizata o legatura echipotentiala suplimentara.

6.4. In incaperile din grupa 2 (in care se efectueaza proceduri intracardiace), tensiunea de atingere care poate sa apara in functionarea normala sau in cazul primului defect de izolatie cand este utilizata schema IT, intre doua elemente simultan accesibile, trebuie limitata la 50mV. Aceasta se realizeaza prin legaturi echipotentiale sau/si prin izolarea elementelor conductoare.

6.5. Nu este necesara folosirea protectiei diferentiale in cazul circuitelor secundare ale transformatoarelor de separare care alimenteaza receptoare individuale.

6.6. Alimentarea cu energie electrica a salilor de operatie, a salilor de anestezie si a salilor destinate cateterismului cardiac se realizeaza prin intermediul unei scheme IT de tip medical. Aceasta schema de alimentare se deosebeste de schema IT clasica prin limitarea foarte drastica a curentului de defect si a tensiunii de atingere, dispozitivul de control al izolatiei avand caraceristicile date in normativul I. Transformatoarele de separare se instaleaza in incaperi distincte.

6. Protectia impotriva socurilor electrice prin separare electrica individuala se realizeaza prin utilizarea unui singur transformator de separare pentru fiecare receptor electric. Tensiunea nominala a circuitului secundar nu trebuie sa depaseasca 250 V.

6.8. In cazul incaperilor sau spatiilor inguste (culoare, holuri etc.) cu pardoseli conductoare din punct de vedere electric, protectia impotriva socurilor electrice se asigura prin alimentarea la TFJS cu valoarea maxima de 25V c.a. sau 60V c.c. filtrat.

6.9. Incaperile medicale in care trebuie asigurata alimentarea de rezerva de inlocuire sunt:

- sali de anestezie;

- sali de endoscopie;

- sali de operatie;

- sali de pregatire preoperatorie;

- sali de reanimare;

- sali de cateterism cardiac;

- sali de terapie intensiva;

- sali de angiografie.

6.10. In cazul salilor de operatie, trecerea sistemului de iluminat de la alimentarea normala la alimentarea de siguranta trebuie realizata in cel mult 0,5 secunde. Autonomia de functionare a sursei de alimentare de siguranta trebuie sa fie de cel putin 1 ora.

6.11. Incaperile in care trebuie luate masuri de protectie impotriva perturbatiilor electromagnetice sunt:

- sali de examene specializate (EEG, EKG etc.);

- sali de reanimare si tratament intensiv;

- sali de cateterism cardiac;

- sali de angiografie;

- sali de operatie.

Principalele echipamente electrice care pot perturba functionarea aparatelor electrice medicale sunt:

- distributiile electrice in care curentul nu este repartizat simetric intre conductoarele aceluiasi circuit;

- transformatoarele, motoarele, tablourile de distributie;

- balasturile lampilor fluorescente.

Instalatii electrice pentru alimentarea de rezerva.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor

1. Receptoarele consumatorilor, in functie de natura efectelor produse la intreruperea in alimentare cu energie electrica se clasifica in urmatoarele categorii:

- Categoria de importanta deosebita (vitala) la care intreruperea peste o durata critica, poate duce la explozii, distrugeri de utilaje sau pierderi de vieti omenesti.

Utilajele si agregatele incadrate in aceasta categorie nu vor fi actionate electric decat in cazul ca nu se dispune de alte forme de energie sau acestea sunt prohibitive economic.

In aceste situatii se vor preciza masurile de ordin tehnologic, prevazute pentru asigurarea securitatii oamenilor si utilajelor in caz de intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

- Categoria I la care intreruperea alimentarii duce la:

• dereglarea proceselor tehnologice in flux continuu necesitand perioade lungi pentru reluarea activitatii la parametrii cantitativi si calitativi existenti in momentul intreruperii;
• rebuturi importante de materii prime, materialele auxiliare, scule tehnologice, semifabricate etc.;
• pierderi materiale importante prin nerealizarea productiei planificate si imposibilitatea recuperarii acesteia;
• repercusiuni asupra altor unitati importante;
• perturbarea vietii sociale in centrele urbane.

- Categoria a II-a, la care intreruperea alimentarii duce la nerealizari de productie, practic, numai pe durata intreruperii, iar productia nerealizata poate fi, de regula, recuperata.

- Categoria a III-a, care cuprinde receptoare ce nu se incadreaza in categoriile precedente.

Clasificarea receptoarelor pe categorii, cu stabilirea duratelor admisibile a intreruperilor in alimentarea cu energie electrica se efectueaza de proiectantul general impreuna cu factorii interesati si se cuprinde in documentatia tehnica - economica pentru cerere de putere, urmand a fi aprobata odata cu aceasta. Incadrarea receptoarelor in categoriile 0 si 1 se va face numai cu avizul expres al CTE al institutelor de proiectare.

La stabilirea categoriei se va tine seama de:

a) cerintele de continuitate in functionarea receptoarelor;

b) cerintele speciale in ceea ce priveste calitatea tensiunii si frecventei din sistemul electric de alimentare;

c) indicatori valorici ai daunelor provocate de intreruperile accidentale in alimentarea cu energie electrica.

Alegerea caracteristicilor receptoarelor de energie electrica trebuie sa fie facuta tinand seama de conditiile tehnice de alimentare cu energie electrica in sistem de precizie prin Regulamentul de furnizare si utilizare a energiei electrice.

Pentru receptoarele de categoria zero, proiectantul general va prevedea instalarea in cadrul sistemului intern de alimentare cu energie electrica a unor surse de interventie care vor asigura continuitatea in functionare a receptoarelor respective, independent de sursa de alimentare de baza - sistemul electroenergetic.

Numarul de cai de alimentare din sursa de baza a acestor receptoare se va stabili in functie de conditiile locale (structura retelei, gruparea receptoarelor de diverse categorii, amplasarea surselor etc.).

Natura sursei si forma de energie utilizata se vor stabili in functie de puterea ceruta de receptoarele respective, de durata critica de realimentare a acestora si de alte caracteristici ale procesului tehnologic, putandu-se lua in considerare surse ca:

- baterii de acumulatoare:

- generatoare sincrone mici, actionate prin intermediul unor sisteme inertiale de motoare cu ardere interna;

- grupuri Diesel electrice;

- centralele electrice de platforma;

- actionarea cu turbine de abur sau gaze.

In functie de durata reluarii procesului de productie si de efectele economice ale intreruperilor in alimentarea cu energie electrica se va urmari realizarea unor cai de alimentare cu grade de siguranta diferentiate pentru categorii de receptoare I, II si III.

Caile de alimentare sunt considerate intre sursa (punct de primire) si ultimul punct (tablou) de distributie.

Astfel:

- Pentru receptoarele de categoria i se vor prevedea doua cai de alimentare racodate in puncte distincte din sistemul intern (bare distincte SRA, PT, PD sau statia centralei proprii);

- Pentru receptoarele de categoria a II-a, se va adopta, de regula, o cale de alimentare, a doua cale si modul de racordare a acesteia urmand a fi justificate tehnico-economic in situatii speciale.

- Pentru receptoarele de categoria a III-a, se recomanda alimentarea printr-o singura cale. In cazul in care, in acelasi punct de consum, exista receptoare din categorii diferite, care nu pot fi separate, se admite realizarea conditiilor de alimentare potrivit cerintelor receptoarelor din categoria superioara; daca rezulta necesara alimentarea pe doua cai, acestea vor fi dimensionate astfel incat, in caz de intrerupere simpla pe o cale, cealalta cale sa poata prelua numai consumul pentru care s-a justificat dubla alimentare.

Pentru consumatorii izolati, care necesita puteri reduse pentru receptoarele din categoria I, se va analiza oportunitatea utilizarii unor surse de energie neconventionala.

In statii si posturi de transformare, numarul de unitati si puterea total instalata in transformatoare trebuie sa corespunda sarcinii maxime de durata, cu considerarea capacitatii de suprasarcina prevazuta de instructiunea 3 RE-I 12-83. Verificarea functionarii economice a transformatoarelor se va face in conformitate cu prevederile normativului PE145.

In cazul existentei unor transformatoare in rezerva rece (neinstalate) de acelasi tip cu transformatoarele in functiune, in dotarea unitatii, intreprinderii, platformei industriale, transformatoarele in functiune vor trebui sa asigure, la intrerupere simpla, numai sarcina de categoria I.

Prevederea unei centrale electrice proprii la consumator poate fi determinata de:

- necesitatea recuperarii, economic justificate, a resurselor energetice secundare sau valorificarea complexa a produselor;

- necesitatea producerii combinate de energie electrica si termica, economic fundamentala prin calcule tehnico-economice;

- existenta unui procent important de receptoare de categoria zero;

- eficienta economica a alimentarii unor receptoare de categoria I pentru care duratele de revenire a tensiunii in caz de intrerupere in sistem nu sunt satisfacatoare.

In cazul existentei unei centrale electrice proprii, care alimenteaza un grup de receptoare de categoriile zero si I, in functie de conditiile de siguranta cerute, centrala va fi dotata cu automatica de separare rapida, in caz de avarii in sistem, in conformitate cu prevederile normativului PE 025/94 privind insularizarea centralelor electrice de pe platformele industriale.

2. Incadrarea si solutionarea alimentarii cu energie electrica a receptoarelor cu rol de siguranta la foc se face in conformitate cu prevederile normativului I.

3. Se permite ca sursa de rezerva sa asigure alimentarea intregii instalatii electrice sau numai a unei parti din aceasta.

4. Rezerva de energie trebuie sa fie mentinuta in permanenta la o valoare care sa permita functionarea autonoma a instalatiilor de rezerva atat timp cat este necesar.

8. Instalatii electrice in incaperi cu pericol de incendiu categoriile C (clasa BE2) si PC (clasa AE5)

8.1. Distributiile instalatiilor electrice din incaperi cu pericol de incendiu trebuie realizate astfel incat acestea sa nu permita propagarea flacarii.

Aceasta prevedere este valabila si pentru distributii dispuse la exterior, pe pereti care pot sa transmita caldura (de ex. pereti metalici).

8.2. Aparatele utilizate in instalatiile electrice din incaperi cu pericol de incendiu trebuie concepute astfel incat in functionarea normala, cu arc electric ce se produce in interiorul acestora sa nu poata provoca incendii in exteriorul lor, avind gradul de protectie stabilit potrivit prevederilor normativului I.

8.3. Echipamentele electrice utilizate in aceste incaperi trebuie limitate la strictul necesar procesului tehnologic. Celelalte echipamente electrice (care nu sunt strict necesare exploatarii) se recomanda sa fie amplasate intr-o incinta separata de incaperile cu pericol de incendiu prin pereti rezistenti la foc.

8.4. Este permisa traversarea acestor incaperi cu pericol de incendiu cu circuite care deservesc alte incaperi daca se respecta simultan urmatoarele conditii:

- circuitele sunt protejate la suprasarcina si scurtcircuit prin dispozitive de protectie amplasate in amonte de traversare;

- circuitele nu contin nici o conexiune pe parcursul din interiorul incaperii cu pericol de incendiu; daca totusi acestea exista ele trebuie inchise in mansoane si trebuie sa aiba gradul de protectie IP 4X, in absenta prafului si IP 5X, in prezenta prafului.

8.5. Se recomanda protejarea cricuitelor care deservesc aceste incaperi cu dispozitive de protectie diferentiale avand un curent diferential rezidual nominal mai mic sau egal cu 500mA.

Nu este necesara prevederea unui dispozitiv de protectie diferential pe fiecare din circuitele care deservesc aceste incaperi daca un asemenea dispozitiv este amplasat in amonte de aceste circuite. (de ex. la originea instalatiei).

8.6. Traversarea peretilor si planseelor acestor incaperi de catre instalatiile electrice nu trebuie sa diminueze rezistenta la foc a acestor elemente de constructii luandu-se masuri corespunzatoare de etansare a golurilor din jurul acestora cu alcatuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativelor I.7, P 118 si P 10

8. Partile active ale circuitelor TFJS si TFJP trebuie sa fie:

- inchise in mansoane care au grad de protectie IP 2X;

- prevazute cu o izolatie completa care sa suporte o tensiune de incercare de 500 V timp de un minut.

8.8. Corpurile de iluminat din aceste tipuri de incaperi trebuie sa aiba gradul de protectie IP 4X, in absenta prafului si IP 5X, in prezenta prafului.

8.9. Elementele usor de deteriorat ale instalatiilor electrice (de ex. lampile corpurilor de iluminat) trebuie protejate impotriva socurilor (de ex. prin capace de plastic, grilaje etc.).

9. Instalatiile electrice in zone cu pericol de explozie

9.1. Materialele electrice trebuie alese in functie de zonele cu pericol de explozie.

9.2. Instalatiile electrice din zone cu atmosfera exploziva formata din gaze, vapori sau ceturi trebuie sa fie:

- in totalitate construite cu materiale electrice in executie Exi sau Exia II, atunci cand atmosfera exploziva este prezenta permanent sau pe perioade indelungate;

- in totalitate construite cu materiale electrice in executie Ex (d, p, i), daca atmosfera exploziva se formeaza intermitent in functionare normala.

9.3. Materialele utilizate in instalatii electrice din incaperi cu pericol de explozie trebuie sa fie alese si instalate astfel incat incalzirea normala in acest caz de defect sa nu poata provoca incendiu.

9.4. Instalatiile electrice trebuie proiectate si executate astfel incat:

- sa respecte prevederile normativului I.7;

- sa fie reduse la ceea ce este strict necesar nevoilor de exploatare;

- sa nu fie una din cauzele posibile de inflamare a atmosferei explozive.

9.5. Distributiile electrice nu trebuie sa fie propagatoare de flacara si sa fie protejate impotriva socurilor mecanice si actiunii produselor utilizate sau fabricate in aceste incaperi.

9.6. Trecerile distributiilor intre incaperi cu pericol de explozie si alte incaperi sau amplasamente trebuie sa fie realizate astfel incat sa impiedice trecerea atmosferei explozive.

9. Cablurile cu tensiunea nominala de 1000V pot fi utilizate daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

a) Cablurile nu trebuie sa fie supuse nici unui risc de deteriorari mecanice:

- daca distributia electrica se afla in incaperi cu riscuri mecanice, acestea trebuie sa aiba, fie prin constructie, fie prin instalare, o protectie mecanica corespunzatoare riscurilor mecanice la care sunt expuse.

b) Valorile curentilor admisibili in conductoare trebuie sa fie reduse cu min. 25%.

c) Toate circuitele trebuie protejate impotriva suprasarcinilor. Amplasarea acestor dispozitive se face conform normativului I.7 si nu se admite deplasarea punctului de instalare.

d) Cablurile trebuie sa fie protejate impotriva influentelor externe prezente.

e) Modul de racordare al cablurilor la aparatele si echipamentele necesare trebuie sa fie corespunzator conditiilor impuse astfel incat sa se elimine riscurile de explozie.

9.8. In cazul in care atmosfera exploziva este formata din prafuri sau fibre, instalatiile electrice trebuie sa aiba gradul de protectie IP 5X sau IP 6X in functie de riscul pe care il prezinta zona si avand temperatura de suprafata conform normativului I.

La realizarea distributiei instalatiilor electrice trebuie luate masuri pentru a se evita depunerile de praf sau fibre pe acele parti ale instalatiei care pot provoca o incalzire periculoasa. Aceste zone trebuie limitate prin proiectare, astfel incat in functionare normala, temperatura pe suprafata lor sa nu produca aprinderea prafului sau a fibrelor depuse.

Daca distributiile sunt pozate in tuburi de protectie acestea trebuie etansate la extremitatea plasata in zona cu pericol de explozie.

Arii de distributie a carburantilor lichizi

9.9. Zonele de protectie pentru gurile de descarcare a carburantilor din rezervoarele de stocaj, pentru guri de aerisire si pentru aparate de distributie sunt definite in normativul NP 004.

9.10. Distributiile electrice executate in aceste zone trebuie realizate cu cabluri rezistente la solicitari mecanice si la hidrocarburi.

Daca distributiile sunt pozate in tuburi de protectie, acestea trebuie etansate la extinderea plasata in zona cu pericol de explozie.

9.11. In zonele cu pericol de explozie nu trebuie sa se instaleze si nu trebuie sa treaca decat distributiile electrice care servesc exploatarii acestor zone.

9.12. Aparatele de protectie ale instalatiei electrice trebuie grupate pe unul sau mai multe tablouri care vor fi instalate:

- in incaperi sau amplasamente care au conditii normale cu privire la influentele externe;

- in dulapuri inchise situate in afara zonelor cu pericol de explozie, a zonelor de spalare sau a zonelor de gresaj.

9.13. Asigurarea legarii la pamant a maselor instalatiei electrice a conductelor metalice si a partilor metalice ale elementelor de constructie si a rezervoarelor din zona respectiva se realizeaza printr-o priza sau un ansamblu de prize de pamant.

10. Instalatii electrice montate pe elemente de constructii din materiale combustibile

10.1. Instalatiile electrice montate pe elemente de constructie combustibile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- distributia trebuie realizata astfel incat sa nu fie propagatoare de flacara; este interzisa pozarea conductoarelor cu izolatie de cauciuc pe lemn;

- toate aparatele electrice, echipamentele, conductoarele, cablurile si tevile de protectie trebuie montate conform normativului I.