Solutii si masuri generale privind imbunatatirea performantelor energetice ale cladirilor

Solutii si masuri generale privind imbunatatirea performantelor energetice ale cladirilor

In alegerea propunerilor de solutii privind reabilitarea termica a cladirilor trebuie avute in vedere urmatoarele criterii:

- destinatia cladirii, tipul constructiv si forma cladirii;

- starea tehnica a cladirii si a instalatiilor aferente, varsta, gradul de uzura;

- zona climatica;

- posibilitatile financiare (surse disponibile de finantare);

- posibilitatile de evacuare a cladirii pe perioada lucrarilor de reabilitare, daca aceasta se impune;

- indicatori de eficienta economica;

- aspecte sociale si de comportament ale locatarilor cladirii.

Masurile de reabilitare termica vizeaza, de regula, componentele cladirii implicate in consumul de energie termica necesara exploatarii si anume:

- anvelopa cladirii, cu toate componentele ei;

- instalatiile de incalzire;

- instalatiile de preparare a apei calde de consum.

In functie de concluziile raportului de expertiza termica, si de tipul de cladire si de criteriile enuntate mai sus, in cadrul auditului se va propune un pachet de masuri care va urmari, fara exceptie, eficienta energetica maxima, cu costuri minime.

In functie de valoarea estimata, masurile propuse prin audit se pot clasifica dupa cum urmeaza:

- masuri 'fara costuri', care se realizeaza prin imbunatatirea administrarii si exploatarii cladirii, de catre proprietari sau de catre asociatia de locatari. La nivel de audit energetic se poate evalua economia de energie care se realizeaza prin aceasta categorie de masuri;

- masuri 'cu costuri reduse', care urmaresc ca printr-o investitie redusa in reabilitarea anvelopei si a instalatiilor aferente sa se obtina economii importante de energie si de combustibil. Pentru punerea in aplicare aceste masuri necesita investitii reduse sau medii, care pot fi suportate de proprietari sau de catre asociatiile de locatari prin diverse forme de finantare. Economia de energie se evalueaza in cadrul auditului.

- masuri 'cu costuri ridicate', care sunt de regula pachete de solutii complexe pentru cladire si instalatii si constau in modificarea alcatuirii constructive a anvelopei, partial sau integral si la modificarea sau inlocuirea instalatiilor termice, cu sisteme si echipamente eficiente. Datorita costului ridicat aceste masuri pot fi aplicate diferentiat, in functie de categoria cladirii, astfel:

a) - la cladiri proprietate personala, reabilitarea sau modernizarea se realizeaza o data cu lucrarile de renovare sau consolidare;

b) - la cladiri colective, care sunt supuse consolidarii structurale, lucrarile de reabilitare termica se executa obligatoriu simultan cu cele de consolidare structurala;

c) - la cladiri colective care nu sunt supuse consolidarii, asociatia de proprietari este cea care decide asupra executarii reabilitarii termice;

d) - la cladirile colective aflate in proprietatea administratiei locale, aceasta din urma este obligata sa intocmeasca programe de reabilitare si sa obtina fondurile necesare din surse locale sau surse guvernamentale si din programe internationale.

Alegerea solutiilor complexe se va face avand in vedere starea tehnica a cladirii, durata de viata ramasa acesteia, sursa de finantare, durata de recuperare a investitiei prin economii de energie in exploatare si posibilitatea practica de realizare a interventiilor propuse.

1. Masuri 'fara costuri'

Masurile de reabilitare termica 'fara costuri' sunt cu caracter organizatoric si administrativ si se pot aplica fara costuri sau cu costuri nesemnificative. Aceste masuri pot fi grupate astfel:

a) - Masuri generale si de organizare care au ca scop:

- informarea utilizatorilor despre economisirea energiei;

- intelegerea corecta a modului in care cladirea trebuie sa functioneze atat in ansamblu cat si la nivel de detaliu;

- stabilirea unei strategii clare de administrare, in paralel cu o politica de economisire a energiei in exploatarea cladirii;

- incurajarea ocupantilor de a utiliza cladirea corect, fiind motivati pentru a reduce consumul de energie;

- inregistrarea regulata a consumului de energie;

- analiza facturilor de energie si a contractelor de furnizare a energiei si modificarea lor, daca este cazul;

- instruirea personalului administrativ.

b) - Masuri asupra cladirii care vizeaza:

- uscarea subsolurilor inundate;

- asigurarea accesului la retelele de distributie din subsol;

- imbunatatirea etansarii la usile si ferestrele spatiilor comune;

- etansarea gurilor de acces la instalatia sanitara, de incalzire si apa calda din subsol;

- inlocuirea geamurilor sparte sau fisurate.

c)- Masuri asupra instalatiilor de incalzire care vizeaza:

- indepartarea obiectelor care impiedeca cedarea de caldura a radiatoarelor catre spatiul interior (perdele, mobilier);

- introducerea intre perete si radiator a unor suprafete reflectante, care sa impiedece transferul de caldura spre exterior;

- verificarea existentei circulatiei agentului termic prin radiator (aerisirea instalatiei);

- verificarea daca robinetele cu dublu reglaj sunt deschise;

- reducerea temperaturii in spatiile nelocuite.

d) - Masuri asupra instalatiilor de preparare a apei calde de consum care vizeaza:

- optimizarea orarului de functionare a sistemului de alimentare cu apa calda.

- economisirea apei calde (utilizare de dispersoare economice etc.

- inlocuirea garniturilor si repararea robinetelor defecti.

Nota: - In continuare se trateaza doar problemele de reabilitare specifice anvelopei cladirilor.

2. Masuri 'cu costuri reduse'

Masurile cu costuri reduse nu modifica alcatuirea constructiva a elementelor anvelopei, dar prin realizarea lor se urmareste un consum rational de energie la nivelul anvelopei. Astfel:

- asigurarea etansarii ferestrelor si chituirea geamurilor de la casa scarii;

- asigurarea etansarii usilor la ghenele de gunoi din cadrul casei scarii;

- asigurarea inchiderii etanse a usilor de intrare in cladire, inclusiv a sasului protector (windfangului);

- etansarea usilor apartamentelor spre casa scarii;

- etansarea usilor si ferestrelor exterioare din apartamente, cu asigurarea unei ventilari naturale controlata;

- etansarea golurilor de pe conturul tamplariei exterioare;

- etansarea golurilor de acces la instalatia sanitara.

3. Masuri de reabilitare 'cu costuri ridicate'

Aceasta categorie de masuri reprezinta solutii complexe de reabilitare si modernizare a anvelopei cladirilor si urmaresc sa asigure, pentru elementele anvelopei, rezistente termice corectate, care sa conduca la consumuri energetice specifice cladirilor eficiente energetic. In prezent valorile rezistentei termice corectate, din conditia de utilizare eficienta a energiei, stabilite in NP 049 – 2000 sunt cele din tabelul de mai jos, valabile pentru cladiri amplasate in zona a II-a climatica. Pentru zona a III-a si a IV-a climatica, rezistentele termice corectate ar trebui multiplicate cu coeficientii 1,075 si respectiv 1,15.

ESEU: Clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc ESEU: Durabilitate - clasificarea conditiilor de mediu inconjurator, expunerea la umezeala, durabilitatea zidariei

Rezistente termice corectate pentru cladirea eficienta energetic

Catalogul cu solutiile de reabilitare din SC 007 – 2002 si normativul NP 060 – 2002 propun ca valori limita maxima a rezistentei termice corectate a elementelor anvelopei valorile de mai jos:

Valori maxime recomandate pentru rezistenta termica corectata a ele­mentelor anvelopei cladirilor de locuit

Coeficientii de majorare a rezistentelor termice corectate din tabelul de mai sus sunt propusi cu titlu de recomandare.

Conform NP 060 – 2002, in stabilirea valorilor de mai sus s-au avut in vedere:

- posibilitatile tehnice actuale si pentru viitorul apropiat;

- utilizarea materialelor termoizolante in conditii de eficienta economica pe baza unor calcule de optimizare;

- practica actuala si tendintele din tarile UE.

Pentru alte cladiri civile decat locuinte, rezistentele termice sunt date in C 107/2 1997.

Realizarea practica a masurilor de reabilitare 'cu costuri ridicate' necesita respectarea unor conditii tehnice si tehnologice ca cele de mai jos:

- alegerea unor materiale pentru izolarea termica suplimentara din categoria celor foarte usoare, cu conductivitate termica cel mult 0,06 W/mK; in aceasta categorie se incadreaza polistirenul expandat si polistirenul extrudat, placile rigide si semirigide de vata minerala, placi din vata de sticla, spuma poliuretanica etc.;

- alegerea judicioasa a pozitiei termoizolatiei suplimentare, evitand riscul de condens superficial si structural si modificari defavorabile ale stabilitatii termice; pozitia optima a izolatiei termice suplimentare este la fata exterioara a elementelor anvelopei deoarece in acest mod se corecteaza puntile termice; la cladirile la care modificarea fatadei nu este admisa, pozitionarea izolatiei termice suplimentare la fata interioara trebuie cuplata obligatoriu cu ventilarea naturala controlata; aceeasi conditie se impune atunci cand ferestrele obisnuite sunt inlocuite cu ferestre termopan;

- corectarea puntilor termice, tinand seama de zona de influenta a acestora;

- realizarea unei continuitati a izolatiei termice, atat geometric cat si ca valoare a rezistentei termice, pentru zone cu alcatuiri diferite;

- realizarea unor coeficienti liniari de transfer termic ψ cat mai redusi, la nodurile care reprezinta punti termice geometrice: colturi iesinde, intersectii ale peretilor exteriori cu terase, podul, soclul, conturul tamplariei exterioare etc.;

- asigurarea unei stabilitati termice corespunzatoare, atat pentru conditiile de iarna cat si pentru cele de vara; in cazul elementelor de constructie usoare si foarte usoare se va majora rezistenta termica conform prevederilor din normativul C 107/3 – 97, pct. 13.8;

- finisajele care se aplica la interior si la exterior trebuie sa satisfaca exigentele de performanta specifice conditiilor de exploatare; conditii speciale se cer finisajelor exterioare, care trebuie sa fie permeabile la difuzia vaporilor de apa si sa poata prelua socul termic;

- solutia de izolare termica suplimentara a elementelor anvelopei trebuie sa asigure protectia la apa a acestora, indiferent de provenienta acesteia.

- solutia de izolare termica suplimentara a elementelor anvelopei nu va modifica gradul de protectie la foc a cladirii fata de situatia dinainte de reabilitare; materialele utilizate vor respecta aceasta cerinta;

- lucrarile de reabilitare termica a elementelor anvelopei se executa numai dupa uscarea prealabila a suprafetelor ce urmeaza a fi izolate; uscarea se face dupa caz prin ventilare naturala, prin ventilare mecanica sau prin uscare fortata;

- fixarea la suport a izolatiei termice suplimentare se realizeaza cu adezivi si cu mijloace mecanice; fixarea cu adezivi este necesara ca faza tehnologica; fixarea mecanica, cu bolturi expandabile, este cea care da siguranta necesara si se verifica la actiunea vantului;

- in proiectare se recomanda sa se foloseasca solutii tehnice si tehnologice verificate in practica, executate de catre societati de constructii atestate;

- solutia de reabilitare aleasa va fi fundamentata economic; documentatia economica din proiect va cuprinde toate categoriile de cheltuieli, cu recapitulatia curenta.