Notiuni fundamentale in proiectarea higrotermica a cladirilor

Obiectul higrotermicii si scopul proiectarii higrotermice a cladirilor

Notiunea de cladire defineste o constructie inchisa, dotata cu instalatii, destinata sa adaposteasca omul, activitatea omului si produse ale activitatii omului.

Ca orice bun creat de om, destinat unui anume scop, o cladire este un sistem, care indeplineste functia pentru care a fost conceputa, prin partile sale componente. Ca urmare, proiectarea cladirilor este o activitate constienta, organizata pe principiile conceptelor de sistem si de performanta, materializate in legi si in coduri de proiectare.

Legile cuprind sistemul de organizare a proiectarii, executarii si exploatarii cladirilor, cu drepturile, obligatiile, responsabilitatile si sanctiunile celor care concep, executa si exploateaza cladiri.

Codurile de proiectare cuprind exigente si criterii de performanta asociate exigentelor, care decurg din destinatia cladirilor.

Prin activitatea de proiectare se urmareste ca produsului cladire sa i se asigure performantele ce decurg din destinatia acesteia.

O performanta proiectata si realizata prin executie reprezinta o calitate a cladirii respective.

Suma calitatilor proiectate si realizate reprezinta aptitudinea de exploatare a cladirii, care trebuie sa se pastreze la un anumit nivel pe toata durata de viata normata a cladirii.

Higrotermica are ca obiect studiul legilor fizice care guverneaza schimbul de energie termica si masa de vapori si de aer in cladiri.

Prin proiectarea higrotermica se urmareste realizarea calitatilor cladirii, care decurg din functia carora ii este destinata si din contactul nemijlocit dintre cladire si mediul exterior, pe care il influenteaza si de care este la randul ei influentata.

O proiectare higrotermica corecta presupune:

cunoasterea parametrilor ambiantei interioare care influenteaza confortul higrotermic si limitele de variatie ale acestora;

cunoasterea parametrilor ambiantei exterioare care influenteaza confortul din cladiri si a valorilor de calcul ale acestora;

stapanirea unor metode cat mai precise de evaluare a raspunsului cladirii la variatiile parametrilor ambiantei interioare si exterioare, astfel incat sa se poata asigura conditiile de confort, in perioada calda si in perioada rece a anului, cu consumuri optime de materiale de constructie si de energie necesara exploatarii cladirii.

Pentru a evita o alcatuire oneroasa a elementelor anvelopei cladirilor, acestea se doteaza cu instalatii de incalzire si/sau de climatizare, care, in perioadele in care parametrii mediului exterior au valori ridicate ale amplitudinii de oscilatie, vin in sprijinul anvelopei cladirii si atenueaza aceste amplitudini de oscilatie, contribuind la asigurarea confortului higrotermic.

Optimizarea valorii cheltuielilor de investitie si de exploatare a cladirilor este posibila doar in conditiile in care se asigura o colaborare stransa intre arhitect, inginerul constructor si inginerul de instalatii, pentru fiecare dintre ei fiind necesar un anumit volum de cunostinte in domeniu.

Notiuni fundamentale, marimi si parametri climatici utilizati in proiectarea higrotermica a cladirilor

Temperatura

Temperatura este o marime de stare, care arata gradul de incalzire sau de racire a unui mediu material. Se poate raporta la spatiu si timp, in coordonate rectangulare, cilindrice sau sferice si se masoara in grade Celsius sau Kelvin:

T = f ( x, y, z, t ); T = f ( r, , t ); T = f ( r, , t ); ( sC ; K ) (1.1)

In proiectarea higrotermica:

pentru mediul interior se noteaza cu T_i , in sC sau K;

pentru mediul exterior se noteaza cu T_e , in sC sau K;

pentru mediul interior neincalzit se noteaza cu T_u , in sC sau K.

Valorile de calcul sunt conventionale si sunt stabilite in codurile de proiectare. Astfel:

pentru mediul interior, valorile temperaturii T_i si T_u sunt stabilite prin STAS 1907/2-97, in functie de destinatia cladirilor si a incaperilor din cladiri ( vezi Anexa nr.1.1 );

Nota:   - STAS-ul SR EN ISO 7730 face anumite precizari in legatura cu valorile temperaturii mediului interior in perioada calda si in perioada rece a anului si cu omogenitatea temperaturii mediului interior ca o conditie de asigurare a confortului termic.

pentru mediul exterior, valorile de calcul ale temperaturii T_e sunt diferentiate in functie de verificarea fiecarui criteriu de performanta; valorile de calcul normate se vor preciza in capitolul 3.

Regim termic

In mod real, temperaturile mediului interior si ale mediului exterior variaza in timp.

Daca cel putin temperatura unui mediu este variabila se instituie regimul termic nestationar sau variabil.

Daca se admite ipoteza simplificatoare conform careia temperaturile celor doua medii nu variaza in timp se instituie regimul termic stationar sau permanent.

In mod simplificat, proiectarea higrotermica se efectueaza in regim termic stationar. Efectul regimului termic real, nestationar se introduce prin coeficienti de corectie sau prin verificari suplimentare.

Suprafete si linii izoterme

Suprafetele unui mediu material care au aceeasi valoare a temperaturii se numesc suprafete izoterme.

Liniile care unesc puncte de aceeasi valoare a temperaturii se numesc linii izoterme.

Caldura

Caldura este o forma a energiei.

Caldura se propaga intre medii sau zone ale unor medii de temperaturi diferite. In univers exista tendinta de echilibru termic.

Marimi caracteristice transferului de caldura in regim stationar

a)     Cantitatea de caldura care se schimba intre doua fete ale unui element de constructie cu temperaturile T₁ si T₂ de arie A, in m², de grosime d, in m, si conductivitate termica , in W/mK, in timpul t, in secunde este data de relatia:

Q =                ( J sau Ws ) (1.2)

b)     Fluxul termic este cantitatea de caldura schimbata in unitatea de timp si este dat de relatia:

= = ( J/s sau W ) (1.3)

c)      Densitatea fluxului termic defineste fluxul termic schimbat prin unitatea de suprafata si este dat de relatia:

==                            ( W/m² ) (1.4)

d)     Rezistenta termica defineste proprietatea mediilor prin care se propaga caldura de a se opune acestei propagari.

In cazul schimbului de caldura in cladiri, transferul de caldura are loc prin convectie, radiatie si conductie termica. Convectia si radiatia termica au loc intre fluid si elementul de constructie, iar conductia termica are loc prin mediul solid. Relatia generala de calcul a rezistentei termice care se opune propagarii fluxului de caldura unidirectional, intre doua ambiante separate de un element de constructie este de forma:

R = R_si + R_s + R_se (m²K/W) (1.5)

in care:

R_si  este rezistenta termica la schimbul de caldura intre interior si fata interioara a elementului de constructie si este data de relatia:

R_si = (m²K/W) (1.6)

R_se - rezistenta la schimbul de caldura intre suprafata exterioara si mediul exterior si este data de relatia:

R_se = (m²K/W) (1.7)

R_s   - rezistenta termica la schimbul de caldura prin conductie, prin elementul de constructie si este data de relatiile:

- pentru un element de constructie monostrat:

R_s = (m²K/W) (1.8)

- pentru elemente de constructie stratificate:

R_s = (m²K/W) (1.9)

Valorile coeficientilor _i si _e si ale rezistentelor termice R_si si R_se sunt date in Anexa

Valorile coeficientului de conductivitate termica pentru gama uzuala de materiale de constructie sunt redate in Anexa 1.3.

In proiectarea higrotermica se mai utilizeaza ca marimi derivate din rezistenta termica:

e)     Transmitanta termica sau coeficientul de transfer termic dat de relatia:

U =          (W/m²K) (1.10)

f)       Coeficientul de cuplaj termic al unei suprafete, dat de relatia:

L =           (W/K) (1.11)

si reprezinta fluxul termic care se propaga printr-un element de constructie de arie A si rezistenta termica R pentru un gradient de temperatura de 1 ⁰C.

g)      Coeficientul liniar de transfer termic Ψ care tine seama de influenta unei punti termice liniare, fata de un calcul unidirectional al coeficientului de transfer termic.

h)     Coeficientul punctual de transfer termic χ, care tine seama de influenta unei punti termice punctuale fata de un calcul unidirectional al coeficientului de transfer termic.

Nota: Alte marimi caracteristice transferului de caldura in regim stationar se prezinta in capitolul 3.

Marimi caracteristice transferului de caldura in regim nestationar

In cazul regimului termic nestationar, fenomenul de transfer termic are loc cu acumulari sau pierderi de caldura. Calculul cantitatilor de caldura necesita integrarea ecuatiei diferentiale a conductiei termice in conditii de contur reale.

In cazul proiectarii higrotermice cu metode operative, efectul regimului termic nestationar se introduce prin marimile de mai jos:

a)     Coeficientul de asimilare termica a unui material, care are semnificatia cantitatii de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui strat gros, cu suprafata de 1 m² cu un grad si este dat de relatia:

s =                                  (W/m²K) (1.12)

in care:

λ este conductivitatea termica a materialului, in W/mK;

c – caldura masica a materialului, in J/kgK sau Ws/kgK;

– greutatea specifica a materialului, kg/m³;

t – timpul ( perioada ) de oscilatie a fluxului de caldura, in secunde sau ore.

In Anexa 1.3 sunt redate valorile coeficientului de asimilare termica, s₂₄, in W/m²K, pentru materialele cu utilizare curenta in constructii, pentru perioada de oscilatie a fluxului termic care cade pe suprafata elementului de constructie egala cu 24 de ore.

b)     Coeficientul de asimilare termica a unei suprafete, S_j, care are semnificatia cantitatii de caldura necesara pentru a ridica temperatura unei suprafete de 1 m² cu un grad, dat de relatia:

S_j = (W/m²K) (1.13)

in care:

A_Q este amplitudinea densitatii fluxului de caldura care vine in contact cu o suprafata de 1 m² a unui material, in W/m²;

A_Ts – amplitudinea de oscilatie a temperaturii suprafetei, in sC.

c)      Difuzivitatea termica a unui material, care are semnificatia fizica a unei viteze de raspandire a caldurii pe suprafata unui material si este data de relatia:

a = ( m²/s sau m²/h ) (1.14)

d)     Viteza de propagare a caldurii in material asimilat cu un semiplan infinit, data de relatia:

v = ( m/s sau m/h ) (1.15)

e)     Lungimea de unda a oscilatiei undei de temperatura in material asimilat cu un semiplan infinit, data de relatia:

l = ( m ) (1.16)

in care t este perioada de oscilatie a fluxului termic care cade pe suprafata materialului asimilat cu semiplanul infinit, in secunde sau in ore.

f)      Grosimea stratului brustelor oscilatii, care reprezinta adancimea x_2, intr-un semiplan infinit, la care amplitudinea de oscilatie a undei de temperatura se reduce la jumatate, data de relatia:

x₂ = ln 2 ( m ) (1.17)

Marimea x₂ se mai noteaza si cu d₀ si reprezinta stratul brustelor oscilatii.

g)     Timpul necesar undei de temperatura sa parcurga o adancime x intr-un material, asimilat cu semiplanul infinit, dat de relatia:

t_x = ( secunde sau ore ) (1.18)

in care abscisa x poate lua valori semnificative ( x = x₂ ; x = l ; x = 1 m);

h)     Indicele inertiei termice, care este o marime adimensionala si reda numarul de lungimi de unda pe care il face oscilatia de temperatura in grosimea unui semiplan infinit. Pentru un element de constructie omogen indicele inertiei termice este dat de relatia:

D = R_s ( - ) (1.19)

Calculele efectuate pe diferite materiale de constructie asimilate cu semiplanul infinit, supus la oscilatii de temperatura cu perioada de 24 de ore, arata ca pentru o lungime de unda indicele inertiei termice este aproximativ egal cu 8. Pentru x = x₂ indicele inertiei termice este D = 1, iar grosimea x₂ poarta numele de strat al brustelor oscilatii, in care amplitudinea de oscilatie a undei de temperatura se reduce la jumatate. Marimile a, x₂(d₀) si marimile v, l si t pentru x = 1 m sunt redate in tabelul din Anexa nr.1.4, pentru o gama mai mare de materiale de constructie.

i)       Coeficientul de amortizare a amplitudinii oscilatiei temperaturii, care este raportul intre amplitudinea oscilatiei temperaturii de pe o fata a unui element de constructie supus unui flux termic variabil si amplitudinea de oscilatie a temperaturii pe fata opusa, in momentul in care fluxul se manifesta pe aceasta fata tot cu valoare maxima si este dat de relatia:

= = F ( D, s₂₄, S_j, R_si, R_se )                    ( - ) (1.20)

j)       Coeficientul de defazaj, care reprezinta timpul dupa care un maxim de flux termic de pe o fata a unui element de constructie se resimte tot cu o valoare maxima, dar atenuata, pe fata opusa, dat de o relatie de forma:

= F ( D, R_si, R_se, S_i, S_e )                                  ( h ) (1.21)

k)     Indicele de masivitate termica, marime care reda legatura intre indicele inertiei termice, capacitatea de acumulare termica si de amortizare a amplitudinii de oscilatie a temperaturii. Relatia de legatura intre aceste marimi este de forma:

m = 1,225 – ( - ) (1.22)

1.2.7. Marimi utilizate in calculul difuziei vaporilor de apa prin elementele de constructie in regim stationar

Calcul elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa se efectueaza in regim stationar, in zona de camp a elementelor de constructie, deci pentru fluxul de vapori unidirectional.

Fluxul termic este un flux cuplant. El este urmat de fluxul de vapori si de fluxul de aer.

Difuzia vaporilor este cauzata de gradientul de presiune care exista intre mediul mai cald, care poate fi mai bogat in vapori de apa, spre mediul mai rece care retine un volum mai mic de vapori de apa.

1.2.7.1. Caracteristicile aerului umed care intereseaza domeniul difuziei

a)     Umiditatea absoluta U_a, in g/m³, indica masa vaporilor de apa continuti la un moment dat si la o temperatura data, intr-un m³ de aer.

b)     Umiditatea de saturatie U_as, in g/m³ reprezinta masa maxima de vapori de apa, pe care o poate retine un m³ de aer la o temperatura data. Valorile U_as, in functie de temperatura T sunt reprezentate in Anexa 1.5.

c)      Umiditatea relativa j, in %, indica gradul de incarcare al aerului cu vapori de apa, in raport cu situatia limita de saturatie, calculata cu relatia:

j [%] (1.23)

de unde:

[g/m³] (1.24)

d)     Presiune partiala a vaporilor de apa p, in Pa, este presiunea pe care ar avea-o vaporii de apa continuti intr-un m³ de aer, daca ar ocupa numai ei acest volum.

e)     Presiunea de saturatie a vaporilor de apa p_s in Pa, este presiunea pe care ar avea-o vaporii de apa continuti intr-un m³ de aer, care si-a atins concentratia de saturatie. Ca si umiditatea de saturatie, presiunea de saturatie depinde exclusiv de temperatura volumului de aer. In Anexa 1.6 sunt prezentate valorile functiei p_s(T) pentru temperaturile care intereseaza domeniul Higrotermicii cladirilor. Pentru domeniul

T = -30 ⁰C la T = + 40 ⁰C, valorile rapoartelor U_a / U_as si p / p_s sunt practic egale. Ca urmare se poate scrie:

j [%] (1.25)

de unde:

p = j [Pa] (1.26)

f)      Temperatura de condens q_r in ⁰C, este temperatura pana la care trebuie racit volumul de aer, avand o umditate si o temperatura data, pentru a atinge nivelul de saturatie. Temperatura de roua este deci o functie de valorile T si j. In Anexa 1.7 sunt indicate valorile q_r pentru valori uzuale T si j

Pentru alte combinatii de temperatura si umiditate decat cele din Anexa 1.7, q_r se determina extragand din Anexa 1.6 temperatura pentru care presiunea partiala a vaporilor de apa corespunzatoare valorilor T si j devine presiune de saturatie.

1.2.7.2 Alte marimi utilizate in domeniul difuziei vaporilor de apa

a)     Rezistenta la permeabilitate la vapori R_v, in m/s, a unui element de constructie stratificat

este data de relatia :

R_v = R_v1 + R_v2 + . +R_vn = [m/s] (1.27)

in care:

R_vj este rezistenta la permeabilitate la vapori a stratului j de grosime d_j, in m/s:

m_Dj – factorul rezistentei la permeabilitate la vapori a stratului j redat in Anexa 1.8;

M – coeficientul de difuzie a vaporilor de apa in aer, avand valoarea medie 54 10⁸, in s^-1.

Nota: Rezistenta la permeabilitate la vapori de apa a straturilor limita de aer de la fetele elementelor de constructie R_vi si R_ve fiind foarte mica in comparatie cu a materialelor de constructie, se negiljeaza.

b)     Cantitatea de vapori care strabate un element al anvelopei de arie A, cu rezistenta la permeabilitate la vapori R_v, ce separa doua ambiante de presiune a vaporilor p₁ si p₂ , in timpul t este data de relatia:

[kg, litri] (1.28)

c)      Fluxul de vapori este cantitatea de vapori care difuzeaza prin elementul de constructie in unitatea de timp si este dat de relatia:

F_v [kg/h, l/h] (1.29)

d)     Fluxul unitar de vapori (densitatea fluxului de vapori) defineste fluxul schimbat prin unitatea de suprafata si este dat de relatia:

q_v = [kg/m²h, l/m²h] (1.30)

*

In proiectarea higrotermica se utilizeaza sistemul international de unitati de masura ( SI ). Pentru unele transformari de natura energetica se pot utiliza relatiile de legatura:

1 W = 1 J/s = 0,860 Kcal/h

1J = 1 W/s = 2,39 10⁴ Kcal

1 W/h = 3600 J = 0,860 Kcal

1 Kcal/h = 1,163 W = 1,163 J/s

Pentru conversia in calculul de difuzie a vaporilor de apa se pot utiliza relatiile de legatura:

pentru presiunea p:

1 mm Hg = 133,322 Pa

1 Pa            = 7,50 10^-3 mmHg

1 Pa            = 1 N / m²

1 Torr = 1 mmHg

pentru coeficientul de permeabilitate la vapori, m_Dj

1 g / mhmmHg = 2,084 10^-9 s

1 s                    = 0,480 10^-9 g / mhmmHg

pentru rezistenta la permeabilitate la vapori, R_v:

1 m²hmmHg/g = 4,80 10⁸ m/s

1 m²hPa/g        = 3,60 10⁶ s

1 m/s = 0,028 10⁸ m²hmmHg/g

1 m/s                = 0,278 10^-6 m²hPa/g

ANEXA NR.

Temperatura interioara conventionala de calcul

Categoria cladirii si destinatia Temperatura interioara

incaperilor conventionala de calcul

T_i [˚C]

1 2

1. LOCUINTE

Camere de locuit si holuri 20

Vestibuluri                                                                    8

Camere pentru baie, dusuri 22

Bucatarii                                                                       8

Closete in cadrul apartamentului                               18

Closete in afara apartamentului 15

Scari si coridoare exterioare apartamentului            10

Intrari ( windfang )¹⁾ 12

Spalatorii si calcatorii                                                              15

Uscatorii la blocurile de locuinte                                25

Garaje sub locuinte                 10

2. CLADIRI ADMINISTRATIVE SI ANEXE SOCIALE

DIN INTREPRINDERI INDUSTRIALE

Birouri 20

Sali de conferinte si festivitati 18

ali de asteptare 16

Biblioteci, camere de lectura 20

Biblioteci, depozite de carti 15

Holuri, vestibuluri, garderobe 15

Camera portarului 20

Scari, coridoare 15

Grup sanitar ( closete, pisoare ) 15

Vestiare 22

Camere de dezbracare si dusuri 22

Spalatoare fara dezbracare 20

Arhive cu personal 18

Arhive, depozite de carti 10

Centrale telefonice, statii de radioficare etc. 20

Bufete 20

Cabinete medicale 22

Intrari ( windfang )¹⁾ 12

Cabinete de toaleta pentru femei 20

Incaperi pentru alaptare 22

*) Preluata dupa SR 1907/2

1 2

3. CLADIRI CULTURALE

Sali de adunare 18

Sali de expozitie                                                           18

Sali de conferinte                                                         18

Birouri 20

Biblioteci, camere de lectura, de auditie                   20

Depozite de carti                                                          10

Depozite de carti, biblioteci 18

Sali de sah si alte alte jocuri similare                                     20

Sali de biliard si tenis de masa                                   18

Fumoare                                                                       18

Holuri, vestibuluri, garderobe                                                 18

Intrari ( windfang )¹⁾ 12

Camere de dezbracare si dusuri 22

Grup sanitar ( closete, pisoare ) 15

Bufete 18

Scari, coridoare 18

4. SCOLI SI FACULTATI

Clase                                                                             18

Cancelarii, birouri                                                        20

Laboratoare 18

Amfiteatre, sali de conferinte                                                 18

Biblioteci, camere de lectura                                      20

Sali de desen                                                                20

Sali de disectie                                                             16

Ateliere 18

Holuri, sali de recreatie, fumoare                               18

Coridoare, scari 18

Intrari ( windfang )¹⁾ 12

Grup sanitar ( closete, pisoare ) 15

Dusuri, camere de dezbracare                                    22

Sali de educatie fizica                                                              18

Cabinete medicale 22

Bufete 18

Bucatarii                                                                       15

Cabina portarului                                                        20

5. CRESE SI GRADINITE DE COPII

Camere de primire 20

Camere de joc in crese                                                22

1 2

Dormitoare 20

Camere de joc in gradinite      20

Sali de mese                                                     20

Camere de lucru si de citire                20

Camere de personal si de secretariat 20

Bai si dusuri pentru copii                                            24

Toalete, closete pentru copii si camere de oale de noapte 20

Closete pentru personal                                              18

Vestibuluri, coridoare, holuri, scari                            18

Intrari ( windfang )¹⁾ 12

Cabinete medicale 24

Camere de izolare                                                        22

Camere pentru rufe curate                                         16

Depozite pentru saci de dormit                                  16

Camere pentru rufe murdare                                                  10

Bucatarii                                                                       15

Anexe bucatarii preparare, spalare vase                    18

Spalatorii, calcatorii 15

6. HOTELURI SI CAMINE

Camere 20

Holuri                                                                            18

Bai si dusuri                                                                  22

Vestibuluri, garderobe                                                             18

Coridoare, scari                                                18

Closete 15

Birouri 20

Sali de lectura, sali de sah                                           20

Sali de billiard si tenis de masa                      18

Restaurante, cofetarii, frizerii                                                 18

Bucatarii, oficii                                                             15

Intrari ( windfang )¹⁾ 12

Magazii ( depozite )                                                     15

Ateliere 18

Spalatorii, calcatorii 15

7. SPITALE, CLINICI, MATERNITATI

Rezerve sau saloane pentru bolnavi ( adulti si copii ) 22

Rezerve sau saloane pentru chirurgie                                    22 . 25

Camere sau saloane pentru sugari 24

Camere sau saloane pentru lehuze                            24

Coridoare interioare                                                    20

Fisiere, holuri, scari, garderobe, vestibuluri   18

1 2

Intrari ( windfang )¹⁾ 12

Grup sanitar ( closete, pisoare ) 20

Cabinete medicale in policlinici si dispensare                                 22

Sali de asteptare                                                          20

Sali de dezinfectie                                                        18

Sali de pregatire operatie si de nastere                     22 . 25

Sali de operatii si de nastere              25

Sali pentru masaje                                                       22

Camere de personal, camere de garda                       22

Electroterapie, Roentgen 22

Hidroterapie                                                                 24

Bai, dusuri si camere de dezbracare                           24

Spalatoare                                                                    15

Sali de autopsie                                                           16

Morga                                                               5

Camere pentru rufe curate                                         16

Camere pentru rufe murdare                                                  10

8. TEATRE SI CINEMATOGRAFE

Sali de cinematograf                                                    18

Sali de teatru, scena si fosa orchestrei 20

Fumoare, bufete                                                          18

Vestibuluri, garderobe , scari 15

Hol de intrare si ghisee incalzite                     15

Sali de asteptare la cinematograf                   12

Intrari ( windfang )¹⁾ 12

Casa, birouri                                                                 20

Grup sanitar ( closete, pisoare )                               15

Cabina actorilor                       20

Spalatoare, dusuri pentru actori        22

Depozit de costume                                         12

Depozit de decoruri                                         10

Cabina de proiectie                             18

Camera de acumulatori                                   10

9. BAI PUBLICE

Bai si dusuri ²⁾                                                  22

Bai de abur ⁵⁾                                                    40

Bai de aer cald ⁵⁾                                              50

Bai de aer fierbinte ⁵⁾                           60

Sali de odihna dupa baie, sali si scari de trecere                             22

Camere de dezbracare, imbracare, vestiar     22

Hale pentru inot        (cu 2˚C peste temperatura apei din bazin) 22 . 28

1 2

Vestibuluri, sali de asteptare                                                  18

Closete 18

Intrari ( windfang )¹⁾ 12

Cabinete medicale, sali de masaje 22

Camere de personal 20

Frizerii 20

Restaurante, bufete, garderobe 20

Ateliere 15

Depozit de rufe curate                                                 16

Depozit de rufe murdare                                             10

10. MAGAZINE, RESTAURANTE, CANTINE

Magazine diverse nealimentare, cosmetica ⁴⁾            18

Magazine pentru alimente                              15

Sali de mese                                                     18

Birouri                                                               20

Depozite de alimente 5

Depozite de marfuri nealimentare ^{1), 4)}                     10

Garderobe                                                        18

Bucatarii ²⁾                                            18

Incaperi pentru prepararea carnii si a zarzavatului             18

Incaperi pentru spalat vase 18

11. SPALATORII MECANICE DE RUFE

Sali de masini de spalat                                               15

Sali de masini de uscat si de calcat cu aburi sau gaze 15

Sali pentru dezinfectare                                  15

Incaperi pentru reparat rufe                           18

Incaperi pentru depozitat rufe murdare                              10

Incaperi pentru primit rufe murdare                          18

Incaperi pentru rufe curate 16

Incaperi pentru uscatorii 25

12. DIVERSE INCAPERI

Muzee                                                functie de specificul exponatelor

Gari - holuri 15

- sali de asteptare 15

- case de bilete, birouri 20

- restaurante 18

- camera mamei si a copilului 20

- magazine diverse 18

Garaje pentru parcare auto 5

Garaje pentru parcare si reparatii auto                               15

Sali si hale pentru competitii sportive 18

Sali si hale pentru bazine de inot                   22 . 28

(cu 2˚C peste temperatura apei din bazin)

OBSERVATII

Temperatura interioara conventionala de calcul este valabila in cazul incalzirii incaperii, dar incalzirea ei este facultativa.

Temperaturile indicate sunt valabile in ipoteza nefunctionarii utilajului tehnologic. Pentru calculul necesarului de caldura al incaperilor invecinate, utilajul se considera in functiune si temperatura interioara considerata este de 20 . 22˚C.

Temperatura indicata este valabila si pentru baile din anexele sociale ale intreprinderilor industriale.

Pentru magazine si depozite speciale (blanuri, mobile, etc.) temperaturile se stabilesc dupa necesitati. In cazul incaperilor pentru care tabelul indica doua valori ale temperaturii, temperatura interioara conventionala de calcul se alege functie de tipul incalzirii, existenta sau absenta curentilor de aer, felul imbracamintii ocupantilor, conditiile de folosire a incaperilor.

ANEXA NR.

CoeficienTi de transfer termic superficial [W/m²K] si

rezistente termice superficiale [m²K/W] **)

Directia si sensul fluxului termic	Elemente de constructie in contact cu : - exteriorul - pasaje deschise (ganguri) - rosturi deschise		Elemente de constructie in contact cu spatii ventilate neincalzite : - subsoluri si pivnite - poduri - balcoane si logii inchise - rosturi inchise - alte incaperi
		(*)
		(*)
		(*)

- pentru conditii de vara: α_e = 12 W/m²K, R_se = 0,084 m²K/W.

(**) – valori preluate dupa Normativul C 107/3-97

ANEXA NR.

CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR

DE CONSTRUCTIE *)

Nr. crt.	Denumire material	Densitate aparenta kg/m3	Conductivitatea termica de calcul [W/(mK)]	Coeficientul de asimilare termica s [W/(m2K)]	Factorul rezistentei la permeabi-litate la vapori 1/KD (μDj)
I. Produse pe baza de azbest Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK)
	Placi din foi de azbest Placi termoizolante din azbest
II. Materiale asfaltice si bituminoase Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK)
	Mortar asfaltic Beton asfaltic Bitum
III. Betoane Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK)
ESEU: Clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc ESEU: Durabilitate - clasificarea conditiilor de mediu inconjurator, expunerea la umezeala, durabilitatea zidariei	Beton armat Beto simplu cu agregate naturale de natura sedimentara sau amorfa (pietris, tuf calcaros, diatomit) Beton cu zgura de cazan Beton cu zgura granulata Beton cu zgura expandata
	Beton cu perlit Beton cu granulit Beton celular autoclavizat (gazbeton): tip GBC-50 tip GBN-50 tip GBN-35 tip GBN-T; GBC-T Produse rigide spumate din cenusa de termocentrala liata cu ciment
IV. Betoane Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK)
	Mortar de ciment Mortar de ciment si var Mortar de var Mortar de zgura cu ciment
V. Vata minerala si produse din vata minerala Capacitate calorica masica cp = 750 J/(kgK)
	Vata minerala: tip 60 tip 70 Saltele din vata minerala: tip SCI 60, SCO 60, SPS 60 tip SPS 70 Pasla minerala: tip P 40 tip P 60 tip P 90 Placi din vata minerala: tip G 100 tip G 140 tip AP 140 Placi rigide din fibre de basalt tip PB 160
VI. Sticla si produse pe baza de sticla Capacitate calorica masica cp = 840 J/(kgK)
	Sticla
	Sticla spongioasa Vata de sticla: cal. I cal. II
VII. Produse pe baza de ipsos, perlit, diatomit Capacitate calorica masica cp = 840 J/(kgK)
	Placi de ipsos Placi de ipsos cu umplutura organica Ipsos celular Sapa de ipsos Produse termoizolante din diatomit Placi termoizolante din perlit liate cu ciment
VIII. Pamanturi si umpluturi Capacitate calorica masica cp = 840 J/(kgK)
	Pamant vegetal in stare umeda Umplutura din nisip Umplutura din pietris
IX. Lemn si produse din lemn Capacitate calorica masica cp = 2510 J/(kgK)
	Pin si brad perpendicular pe fibre in lungul fibrelor Stejar si fag perpendicular pe fibre in lungul fibrelor Placaj incleiat Rumegus Placi termoizolante din talas, tip STABILIT Beton cu agregate vegetale (talas, rumegus, puzderie) Placi termoizolante din coaja de rasinoase tip PACOSIP tip ISOTER Placi din fibre de lemn, tip PFL (placi moi) placi S placi B si BA Placi aglomerate fibrolemnoase, tip PAF Placi din aschii de lemn, tip PAL: termoizolante startificate omogene pline omogene cu goluri
X. Produse termoizolante fibroase de natura organica Capacitate calorica masica cp = 1670 J/(kgK)
	Placi aglomerate din puzderie, tip PAP Stufit presat manual presat cu masina Placi din paie Placi din deseuri textile sintetice, tip IZOBLASIN Saltele din deseuri textile sintetice, tip vata de tapiterie Saltele din deseuri textile sintetice in folie de polietilena
XI. Umpluturi termoizolante Capacitate calorica masica cp = 840 J/(kgK)
	Zgura de cazan Zgura granulata, zgura expandata Cenusa si zgura de termocentrala Granulit Perlit Diatomit
XII. Pietre naturale si zidarie din piatra naturala Capacitate calorica masica cp = 920 J/(kgK)
	Scorie bazaltica Marmura, granit, basalt Gresie si cuartite Pietre calcaroase Tuf calcaros Zidarie din pietre de forma regulata, cu densitatea aparenta a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3
	Zidarie din pietre de forma neregulata, cu densitatea aparenta a pietrei de: 2800 kg/m3 2000 kg/m3 1200 kg/m3
XIII. Zidarie din caramizi, blocuri mici si produse din beton celular autoclavizat Capacitate calorica masica cp = 870 J/(kgK)
	Zidarie din caramizi pline Zidarie din caramizi cu goluri verticale, tip GVP, cu densitatea aparenta a caramizilor de: 1675 kg/m3 1475 kg/m3 1325 kg/m3 1200 kg/m3 1075 kg/m3 950 kg/m3 Zidarie din caramizi de diatomit, cu densitatea aparenta a caramizilor de 1000 kg/m3 Zidarie din blocuri mici pline din beton cu agregate usoare, cu densitatea aparenta a blocurilor de: 2000 kg/m3 1800 kg/m3 1600 kg/m3 1400 kg/m3 1200 kg/m3 1000 kg/m3 Zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat: cu rosturi subtiri tip GBN 35 tip GBN 50 cu rosturi obisnuite tip GBN 35 tip GBN 50 Fasii armate din beton celular autoclavizat: tip GBN 35 tip GBN 50
XIV. Metale Capacitate calorica masica cp = 480 J/(kgK)
	Otel de constructii Fonta Aluminiu
XV. Polimeri si spume de polimeri Capacitate calorica masica cp = 1460 J/(kgK)
	Polistiren celular Spume de policlorura de vinil Poliuretan celular
XVI. Materiale in suluri Capacitate calorica masica cp = 1460 J/(kgK)
	Covor PVC fara suport textil cu suport textil Panza bitumata, carton bitumat etc.

*) Valori preluate dupa Normativul C 107/3-97

**) Valoarea este conform STAS 6472/4-89

OBSERVATII

Conductivitatile termice de calcul din Anexa 1.3 sunt date in conditiile unui regim normal de umiditate a materialelor in timpul exploatarii, conform prevederilor STAS 6472/3-89.

Alte materiale decat cele din Anexa 1.3 pot fi utilizate in elemente de constructie numai cu avizul unui institut de specialitate.

Pentru materialele care nu sunt cuprinse in Anexa 1.3, conductivitatea termica se poate determina experimental conform STAS 5912-89 (pentru materialul in stare uscata), conductivitatea fiind raportata la temperatura de 0˚C.

Conductivitatile termice de calcul se obtin prin majorarea valorilor determinate experimental dupa cum urmeaza:

betoane usoare, avand:

W/(mK) 60%

W/(mK) 35%

W/(mK) 30%

W/(mK) 25%

W/(mK) 20%

produse din vata minerala                               10%

produse din lemn 20%

produse fibroase de natura organica 20%

masa ceramica    20%

polimeri si spume din polimeri

cu pori inchisi                            10%

cu pori deschisi                         20%

Densitatea aparenta data in Anexa 1.3 se refera la materiale in stare uscata pana la masa constanta.

Pentru materialele cuprinse in Anexa 1.3, dar avand alte densitati aparente, conductivitatea termica de calcul se poate determina prin interpolare.

Pentru materialele si densitatile aparente necuprinse in Anexa 1.3, coeficientul de asimilare termica s_m se calculeaza conform pct.5.3 din STAS 6472/3-89.

Pentru materialele care nu au valori 1/K_D sau _Dj in Anexa 1.3, precum si pentru alte materiale necuprinse in Anexa 1.3, factorul rezistentei la permeabiliate la vapori se va determina pe cale experimentala de un institut de specialitate.

Pentru materiale sub forma de vopsele, pelicule sau folii, valorile 1/K_D sau _Dj se dau in Normativul C 107/6-02.

ANEXA 1.4

MARIMI CARE CARACTERIZEAZA PROPAGAREA CALDURII IN REGIM

NESTATIONAR PRIN DIVERSE MATERIALE DE CONSTRUCTII

ANEXA 1.5

CONTINUTUL DE UMIDITATE AL AERULUI SATURAT

IN FUNCTIE DE TEMPERATURA LUI *)

*) Valori preluate dupa Normativul C 107/6-2002

ANEXA 1.6

PRESIUNEA DE SATURATIE A VAPORILOR DE APA [p_s (P_a)]

PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI *)

ANEXA 1.6 (continuare)

ANEXA 1.6 (continuare)

*) Valori preluate dupa Normativul C 107/6-2002

ANEXA 1.7

TEMPERATURA DE ROUA _r [˚C] PENTRU DIFERITE VALORI ALE

TEMPERATURII SI UMIDITATII RELATIVE ALE AERULUI *)

*) Valori preluate dupa Normativul C 107/6-02

ANEXA 1.8

FACTORUL REZISTENTEI LA PERMEABILITATE

LA VAPORI PENTRU DIVERSE MATERIALE *)

FACTORUL REZISTENTEI LA PERMEABILITATE LA VAPORI PENTRU FOLII SI PELICULE CU ROL DE BARIERA CONTRA VAPORILOR, PROTECTIE SAU FINISAJ

*) Valori preluate dupa Normativul C 107/6-2002