Principiile si formele raspunderii juridice in administratia publica

PRINCIPIILE SI FORMELE RASPUNDERII JURIDICE IN ADMINISTRATIA PUBLICA

In cadrul societatii, raspunderea sociala capata forma raspunderii politice, juridice, morale, etc. Raspunderea juridica se deosebeste de celelalte forme de raspundere sociala prin faptul ca vizeaza obligatia de a da seama pentru incalcarea normei de drept. Nesocotirea prevederilor normei de drept este singurul temei al raspunderii juridice.

Raspunderea juridica poate fi definita ca fiind ,,acea forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urma incalcarii normelor de drept printr-un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel vinovat, inclusiv prin utilizarea fortei de constrangere a statului, in scopul restabilirii ordinii de drept astfel lezate". Elementele determinante ale raspunderii juridice, care o deosebesc de alte forme ale raspunderii sociale sunt: savarsirea unei fapte ilicite, incalcarea unei norme juridice si interventia organelor de stat dupa o procedura strict determinata. Fapta ilicita reprezinta conduita care este in contradictie cu legea si care trebuie sanctionata, dar numai daca incalcarea legii este reala si nu aparenta ori formala. Interventia statului, specifica numai raspunderii juridice, urmareste atat inlaturarea incalcarii normei de drept, restabilirea situatiei initiale si sanctionarea celui vinovat, cat si prevenirea savarsirii in viitor, de catre acelasi subiect de drept sau de catre altii, a unor abateri similare sau diferite. Asadar, institutia raspunderii juridice are in societate un caracter reparator, sanctionator si educativ.

Conditiile raspunderii juridice sunt reprezentate de cumulul factorilor esentiali ce se cer a fi reuniti, atat sub aspectul faptei ilicite, cat si al autorului ei, in vederea crearii cadrului necesar obligarii celui vinovat la suportarea consecintelor conduitei sale. Conditiile raspunderii juridice constau in existenta conduitei sau a faptei ilicite, a rezultatului sau efectului social-juridic produs de aceasta, a legaturii cauzale dintre fapta si rezultat, existenta autorului incalcarii normei juridice si vinovatia acestuia, lipsa unor imprejurari care sa excluda caracterul ilicit al faptei.

In cadrul raspunderii juridice trebuie avut in vedere cadrul fundamental in care opereaza. Cadrul general in care opereaza raspunderea juridica a determinat aparitia unui sistem de principii care se afla in stransa legatura cu principiile generale ale dreptului dar si cu principiile ce stau la baza unor ramuri de drept. Dintre acestea enumeram

1       principiul legalitatii raspunderii;

2       principiul raspunderii pentru fapta savarsita cu vinovatie;,

3       principiul raspunderii personale;

4       principiul justetei sau proportionalitatii raspunderii juridice;

5       principiul unicitatii raspunderii juridice;

6       principiul umanismului raspunderii juridice;

7       principiul preventiei prin raspundere;

8       principiul celeritatii sau operativitatii tragerii la raspundere.

In afara de principiile generale ale raspunderii juridice, comune pentru toate formele de raspundere juridica exista si principii care sunt proprii numai unei anumite forme ale acesteia. De exemplu, unul din principiile care particularizeaza raspunderea administrativa este principiul egalitatii in fata sarcinilor publice. Potrivit acestui principiu activitatea administrativa se exercita in interesul comun al tuturor administratilor, iar in cazul in care unul dintre cei administrati devine victima unui prejudiciu provenit din activitatea administrativa, interesul sau personal a fost sacrificat, in masura mai mica sau mai mare, in avantajul interesului general.

Formele sau felurile raspunderii juridice sunt moduri de manifestare ale acesteia determinate de diverse criterii: scopul urmarit, continutul, natura faptei ilicite, natura normei incalcate, gradul de pericol social al faptei, caracterul sanctiunilor. Formele raspunderii juridice prezinta o importanta teoretica, dar mai ales practica. In stabilirea formelor raspunderii juridice s-a tinut cont si de alte criterii: natura, gravitatea si rezultatul incalcarii normelor, natura si importanta sociala a interesului lezat prin fapta ilicita, particularitatile definitorii ale conduitei ilicite din punct de vedere al normei juridice si al interesului social lezat.

Dintre numeroasele criterii de clasificare a raspunderii juridice, cea mai importanta este aceea care are in vedere criteriul normei de drept incalcata prin fapta ilicita si al raportului juridic generat de aceasta. Din acest punct de vedere aproape fiecare ramura de drept determina un gen propriu de raspundere juridica:

1       raspunderea penala este rezultatul savarsirii unei infractiuni, reprezentand o incalcare tipica a normei de drept penal;

2       raspunderea contraventionala se declanseaza ca urmare a savarsirii unei contraventii ca abatere specifica dreptului administrativ;

3       raspunderea disciplinara este antrenata de savarsirea unei abateri disciplinare ce constituie o incalcare a unei indatoriri profesionale, ori o incalcare a unei indatoriri derivata din calitatea de functionar public;

4       raspunderea patrimoniala pentru pagube cauzate unitatii de catre personalul propriu angajat este o forma a raspunderii juridice specifica dreptului muncii;

5       raspunderea civila intervine in cazul prejudicierii persoanelor fizice sau juridice, fie prin neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor contractuale (raspundere contractuala), fie prin savarsirea unei fapte ilicite cu caracter prejudiciant (delict civil) fata de o alta persoana fizica sau juridica si in afara oricarui raport contractual.

Delimitarea formelor raspunderii juridice se poate face avand in vedere cele doua mari diviziuni ale dreptului, facandu-se astfel distinctie intre raspunderea de drept public si raspunderea de drept privat.

Formele raspunderii administrative. Raspunderea administrativa este ,,acea forma a raspunderii juridice ce intervine in urma incalcarii normelor de drept administrativ". Raspunderea administrativa cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza raspunderea juridica a celor ce nesocotesc si incalca normele de drept administrativ, adica acele norme de drept care reglementeaza raporturile sociale ce apar intre organele administratiei publice in realizarea sarcinilor puterii executive, precum si intre aceste organe si persoane fizice sau juridice. Raspunderea administrativa cuprinde mai multe forme specifice, si anume:

1       raspunderea contraventionala care este o forma tipica de raspundere juridica ca urmare a savarsirii unui anumit tip de fapt ilicit (abatere administrativa, in sens larg), are anumite caracteristici (contraventia) si este guvernata de anumite reguli juridice specifice si exclusive. Aceasta forma de raspundere juridica cuprinde si sanctiuni caracteristice;

2       raspunderea administrativ-disciplinara care apar-tine functionarilor publici si care isi are temeiul in continutul raportului juridic de functionare, respectiv in calitatea de functionar public;

3       raspunderea patrimoniala a organelor adminis-trative pentru daunele cauzate prin actele lor de administrare si raspunderea patrimoniala a functionarilor publici care este o forma de raspundere administrativa cu un pronuntat caracter reparator, dar si sanctionator. Prejudiciile cauzate ca urmare a savarsirii de abateri administrative al caror rezultat imediat il reprezinta intocmirea de acte administrative vatamatoare in raport cu drepturile subiective ale celor lezati, trebuie reparate. Sanctiunea specifica tuturor formelor de raspundere juridica cu caracter patrimonial consta in obligatia organului administrativ emitent al actului vatamator de a repara prejudiciul cauzat unei persoane fizice sau juridice.