dizabilitate sau handicap? CUVINTE CARE NE DOR
comportamentul si limbajul adecvat privind persoanele cu dizabilitati
Ghid realizat de un consortiu de organizatii ale persoanelor cu handicap
Cu sprijinul Fundatiei Soros,
Romania
Material
realizat in cadrul campaniei "Pune-te in locul meu!"
Introducere
Este extrem de important
pentru persoanele cu dizabilitati ca dizabilitatea sa
fie recunoscuta drept o problema ce tine de drepturilor omului, de egalitate si
nediscriminare. Prin acest ghid, vom incerca sa
clarificam limbajul si comportamentul adecvat in relationarea cu persoanele cu
dizabilitati, asa cum au fost definite chiar de catre acestea.
Acest ghid este rezultatul unui demers al Organizatiei
Nationale a Persoanelor cu Handicap din Romania cu sprijinul si unui grupe
de voluntari persoane cu dizabilitati, cu organizatiile si familiile acestora. Punctul de
plecare in elaborarea il reprezinta ghidul elaborat de catre Centrul pentru
Viata Independenta Integrata si Incluziva din Barking & Dagenham, Marea
Britanie in anul 2001.
Pentru a combate discriminarea, opresiunea si stereotipurile, organizatiile
persoanelor cu dizabilitati, atat la nivel national, cat si international, au
promovat activ propriile definitii. Acestea au fost extrase din Modelul
Social al Dizabilitatii, pe care il puteti gasi descris in cadrul acestui ghid.
Majoritatea recomandarilor din ghid urmaresc crearea unui inteles comun
asupra a ceea se inseamna comunicare bazata pe politete, bun simt si respect in
relatiile dintre oameni. Este important sa intelegem ca exista cuvinte si
expresii, din pacate, utilizate pe o scara extrem de larga, care jignesc, si
care intaresc prejudecatile, perpetuand atitudinile si practicile
discriminatorii in randurile publicului larg.
Va rugam sa acordati putin timp reflectiei asupra limbajului si
comportamentului prezentate in ghidul de fata. Numai invatand sa privim si din
perspectiva celuilalt vom putea depasi bariere de comunicare si comportamentale
care limiteaza sansele persoanelor cu dizabilitati de a se integra activ in
societatea romaneasca.
Modelele dizabilitatii
Ati observat desigur ca folosim termenul 'dizabilitate' in loc de
'handicap' si 'persoana cu dizabilitati', in loc de
'handicapat'.
Izolarea, discriminarea si excluderea persoanelor cu dizabilitati din viata
comunitatii au facut ca organizatiile persoanelor cu dizabilitati sa conteste
modul in care persoanele erau tratate si etichetate de catre societate si mai
cu seama de catre medici. In plan lingvistic, acest demers s-a concretizat prin
inlocuirea termenului 'handicap' cu 'dizabilitate' in
discursul public.
Sintagma 'persoane cu handicap/handicapati" este contestata pe plan
mondial de catre organizatiile persoanelor cu dizabilitati. Termenul
"handicapati" este jignitor pentru multe persoane cu dizabilitati, deoarece
este asociat (din limba engleza) cu imaginea " sapca tinuta in mana
pentru cersit' ("handy"- manual, de tinut in mana; "cap"- sapca). Termenul
preferat este 'persoane cu dizabilitati'.
Pe de alta parte, HANDICAP este unul dintre cuvintele care au intrat cu forta
in Romania, inca din primele zile de dupa Decembrie 1989.
Datorita neintelegerii definitiei sale, acest termen a capatat in cadrul
societatii romanesti o conotatie puternic peiorativa ("Handicapatule!'
este o injurie, o insulta deranjant de frecvent intalnita). Din pacate acesta
utilizare incorecta se intalneste la formatori de opinie ai societatii romanesti,
de la ziaristi pana la parlamentari, si numerosi politicieni.
Pentru a combate asocierea negativa a conotatiilor peiorative cu persoanele
care sunt afectate de o dizabilitate, noi recomandam inlocuirea sintagmei de
"persoana cu handicap" cu cea de "persoana cu dizabilitati", urmand termenii
Conferintei de la Salamanca [ Spania] din 1994.
Desi demersul ONPHR de inlocuire a terminologiei a inceput in anul 1994,
inertia sociala, este, insa, enorma, asa ca, multi ziaristi, reprezentanti ai
administratiei centrale si locale si chiar reprezentanti ai organizatiilor
neguvernamentale, precum si actele oficiale folosesc in continuare sintagma
"persoana cu handicap".
Pentru o mai buna intelegere a diferentelor dintre cele doua modele la care am
facut referire pana acum vom face in randurile urmatoare o prezentare paralela
a acestora.
Modelul medical al dizabilitatii considera
ca problema apartine individului si ca numai un tratament medical o poate
rezolva. El neaga valoarea indivizilor, utilitatea sociala si
individualitatea, intrucat ei nu corespund normelor general acceptate ale
societatii noastre. Acest model este, de asemenea, perceput ca o tragedie sau
ca un model al caritatii si perpetueaza adesea modul in care persoanele cu
dizabilitati sunt vazute de catre societate.
|
Modelul social al dizabilitatii contesta
definitia data de profesionistii din domeniul medical si a fost elaborat de
catre un grup de persoane cu dizabilitati care a reusit sa "evadeze" din
sistemul de ingrijire institutional in 1976.
Modelul social afirma ca "problema" trebuie cautata in atitudinea societatii
(nu la persoana cu dizabilitati) si in barierele pe care societatea le
creeaza pentru a impiedica participarea persoanelor cu dizabilitati.
|
Definitia Organizatiei Mondiale a Sanatatii:
- Dizabilitatea este
reprezentata de orice restrictie sau lipsa (rezultata in urma unei
infirmitati) a capacitatii (abilitatii) de a indeplini o activitate in
maniera sau la nivelul considerate normale pentru o fiinta umana.
|
Definitiile sunt:
- Infirmitate-
lipsa partiala sau totala a unui membru, sau o trauma a acestuia, a unui
organ sau unei functii a organismului.
- Deficienta
- starea fizica, senzoriala, intelectuala sau comportamentala a unui
individ. (Action on Disability
and Development)
- Dizabilitate- dezavantajul sau
limitarea indeplinirii unei activitati, cauzate de societatea in care
persoana respectiva traieste. Societatea tine prea putin, sau deloc,
seama de necesitatile persoanelor cu diferite deficiente excluzandu-le
astfel de la participarea in cadrul activitatilor sociale obisnuite.
Pentru a tine seama de
toate formele de opresiune sociala si de toate deficientele, Organizatia
Internationala a Persoanelor cu Dizabilitati (DPI) a redefinit
dizabilitatea in 1981 ca fiind:
- Lipsa sau limitarea
sanselor, care impiedica persoanele cu deficiente sa ia parte la viata
de zi cu zi a comunitatii la nivel egal cu ceilalti, din cauza
barierelor fizice si sociale pe care le intampina".
|
Etichetele medicale sunt de multe ori inselatoare
pentru ca nu exista doi oameni in intregime asemanatori. Etichetele medicale
tind sa consolideze stereotipuri cu privire la persoanele cu dizabilitati ca
pacienti care sunt bolnavi, neputinciosi si dependenti in intregime de
medici.
|
Aceste clasificari nu neaga existenta problemei
dizabilitatii, insa o localizeaza in societate. Limitarile individuale, de orice
natura ar fi, sunt percepute ca fiind numai unul dintre factori.
Mult mai important este,
spun ei, esecul societatii de a se asigura ca nevoile persoanelor cu
dizabilitati sunt pe deplin luate in considerare pe toate planurile vietii
comunitare.
In momentul de fata,
noile tendinte pe plan mondial impun termenul de "persoana dizabilitata" (de
catre societate) in locul celei de "persoana cu dizabilitati", tocmai pentru
a sublinia faptul ca dizabilitatea nu este un atribut al persoanei ci este un
atribut al relatiei persoana - mediu.
Mediul neadaptat este cel care
"dizabiliteaza" o persoana datorita barierelor arhitecturale pe care acesta
le intampina.
|
Prin urmare, conform
Modelului Social,
DIZABILITATEA ESTE O STARE SOCIALA SI NU O CONDITIE
MEDICALA
|
Legislatie nationala
Lege nr. 448/2006 -
republicata in 2008 -Republicare 1 MOF nr. 1 - 03/01/2008
ORDIN nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 -pentru
aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste
incadrarea in grad de handicap
LEGE nr. 448 din 6
decembrie 2006
OUG nr.
. Pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap HG
nr.
Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind
protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Ordin nr. 60/2007 -privind aprobarea Procedurii de autorizare a unitatilor
protejate
OUG nr 14/2003 ; OU 170/1999; L 74/1999
OU
136/1999 ; HG
1273/2000 ; O
954/2000
HG 886/2000 ; ORD
nr. 748/460 din 2002
L
17/2001; L
195/2001; Ord.
CNAS nr. 262/2002
L
705/2001; L
215/2001; Lege
nr. 783/2001
Legea nr. 145/1997 ; HG
225 din 2002
Legea nr. 116 din 2002 ; Lege
nr. 202/2002
Hotarare nr. ; Ordin
nr. 237/2002
Ordin nr. 18/2002 ORD
nr. 725/2002
ORD nr. 726/2002 Lege
nr. 346/2002
HG nr. 448/2002 Legea
nr. 487/2002
O.G. nr. 58/2002 HG
nr. 97/2003
Lege nr. 48 /2002
Ordinul M.S.F nr. 277/ 2003
Ordin nr. 302/2003
LEGE
din 18 septembrie 2003
Hotarare nr. 1176/2003
Lege nr. ; Legea
nr. 217/2003
Lege nr. 678/2001 ; Lege
nr.197/2000
Lege nr. 612/2002 ; OUG
nr. 77/2003
HG nr. 1194/2001 Legea
nr. 144/2004
Lege nr. 467/2004 Legea
571/2003
OG nr. 6/2005 Lege
nr. 35/2005
Hotarare nr. 463 din 19/05/2005
Legea nr. 125 din 12/05/2005
Ordin
ANPH ; HG
nr. 1055/2004