Masuri de protectie a muncii in lucrarile de dezinfectie, dezinsectie si deratizare

Masurile de protectia muncii la lucrarile de dezinfectie:

Personalul care efectueaza lucrari de dezinfectie cu substante dezinfectante,

caustice trebuie sa cunoasca perfect tehnica folosirii utilajelor si agregatelor, toxicitatea substantelor dezinfectante,modul lor de actiune asupra microorganismului uman, tehnica prepararii si aplicarii substantelor dezinfectante, modul lor de transport, depozitare si manipulare.

Personalul folosit la dezinfectie va fi bine instruit tehnic pe linia protectiei muncii si prevenirii intoxicatiilor la oameni si animale si se va purta in mod obligatoriu, echipamentul de protectie conform normativului in vigoare.

Pregatirea solutiilor dezinfectante se va face in locuri special amenajate, departe de surse de apa cu sant de o cazma adancime de jur imprejur si ingrdit, sub supravegherea responsabilului locului de munca.

Operatiunile de dezinfectie se vor executa numai in timpul zilei. Inaintea operatiei de dezinfectie, animalele, furajele, galetile si alte materiale vor fi scoase din adaposturi si vor fi introduse numai dupa perfecta indepartare a urmelor de substanta dezinfectanta.

Evidenta produselor toxice dezinfectante se va tine in registre speciale, parafate si sigilate, iar scoaterea substantelor toxice  se va face pe baza de acte legale intocmite dupa consumul lor, de catre cei in drept.

Simptomele intoxicatiilor cu unele produse dezinfectante si masurile de prim-ajutor .

Clorura de var- produce intoxicatii grave datorita clorului pe care il degaja. Simptomele intoxicatiei sunt: lacrimare, stranut, tuse, sufocare, edem pulmonar etc. persoanele cu semne de intoxicatie vor fi scoase la aer curat imediat si duse intr-o incapere bine aerisita.

Soda caustica (hidratul de sodiu)-este dezinfectantul cel mai frecvent intrebuintat in sectorul sanitar-veterinar. Asupra organismului are actiune iritanta si

caustica. Asupra tractusului digestiv actioaneaza producand arsuri bucale, esofagiene si gastrice insotite de dureri, sialoree, varsaturi care in primele ore pot fi sanguinolente.

In cazul intoxicatiei, antidotul este acidul acetic diluat (5%), sucuri de fructe in cantitate de  cel putin 2 L pentru 30 g substanta bazica,ingerata, otet diluat, la nevoie cantitati mari de apa de robinet.

Varul stins (hidroxidul de calciu). In contact cu tegumentele poate produce

iritatii sau leziuni; in contact cu mucoasa respiratorie produce senzatie de sufocare.

Ca antidot se va face neutralizarea cu solutie de 1-5% de acizi slabi: otet diluat pana la 3%, acid acetic, sucuri de fructe.

Soda de rufe (carbonat de sodiu). Intoxicatiile la om sunt extrem de rare, simptomele fiind cele caracteristice substantelor alcaline.

Formolul. Actiunea generala a formolului asupra organismului uman se manifesta prin depresiunea sistemului nervos.

Ingerat,determina iritatia mucoasei tractusului digestiv. Intoxicatiile se produc accidental.

Doza minima letala -50 este de 10-20ml pentru solutia de 40%.

Proiect: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere) Lucrare: Controlul functiei de reproductie la suine (REPRODUCTIA ASISTATA LA ANIMALE)

Masuri de protectia muncii la lucrarile de dezinsectie:

Masurile de protectia muncii la lucrarile de dezinsectie prin pulverizare sau gazare, unde se folosesc substante toxice se refera la: evitarea inhalarii si inghitirii lor, evitarea venirii acstora in contact cu pielea, cunoasterea folosirii echipamentului de protectie, a primelor simptome de intoxicare, a masurilor de prim ajutor si a antidoturilor.

Pregatirea solutiilor insecticide se va face numai in locuri alese si amenajate in acest scop, departe de sursa de apa potabila sau de apa curgatoare.

Utilajele folosite nu vor fi utilizate sub nici o forma in alte scopuri (uz casnic, adapatul animalelor etc.).

La prepararea solutiilor vor fi folosite numai masuri gradate  si cantare care nu vor putea fi utilizate in alte scopuri

Substantele ramase neutralizate la sfarsitul zilei vor fi predate in mod obligatoriu la magazine. Locul de preparare a toxicelor nu va fi lasat fara paza si va fi marcat vizibil cu inscriptia “ Loc pentru pregatirea solutiilor toxice”.

Purtarea echipamentului de protectie la lucrari este obligatorie.

Ca masuri de prim ajutor se va proceda la intreruperea expunerii la toxic, indepartarea imbracamintei, spalarea intregului coro cu apa in cantitati mari si sapun.

Masuri de protectia muncii la lucrarile de deratizare:

In operatiile de deratizare substantele si produsele toxice se aplica sub forma de prafuiri, momeli toxice, otravirea surselor de adapare a rozatoarelor, gazarea

galeriilor de rozatoare clare din sol si care nu comunica cu spatii locuite  de oameni sau populate cu animale.

Prepararea si pregatirea acestora se face numai de catre operatori instruiti si autorizati pentru aceste operatii.

Vasele si ustensilele folosite in aceste operatii, dupa terminarea lucrariivor fi spalate bine cu apa.

Ambalajele din carton si material plastic vor fi arse sau deteriorate si ingropate la distante de minimum100 m de sursele de apa si la adancime de 1m.

Toxicele (pulberi sau momeli) ramase neconsumate de rozatoare, la finele actiunii, se vor ridica si ingropa la 1m adancime.

Pentru evitarea intoxicatiilor la om si animale, se vor utilize pulberi cu concentratie slaba (varfarat 1%) sau in momeli cu DL cronic (momneli cu concentratie 0,025-0,050%  aplicate 4-5 zile consecutiv) si nicidecum DL acut care este apropriat de cel al omului si animalelor domestice.

ANTU-ul produce intoxicatii la om si animale domestice prin ingerare masiva. Organul afectat in acest caz este pulmonulin care se produce edem pulmonar in urma actiunii toxicului asupra capilarelor pulmonare.

Fostoxinul este un toxic puternic pentru om si animale. Simptomele intoxicatiei sunt : dureri de cap, senzatie de voma, tuse seaca, ameteli, diaree.

Bibliografie

• Barbu Tepordei, Gelu Pintilie, Iacob Tulus —Dezinfectie, Dezinsectie, Deratizare in unitati de industrie zootehnice si alte sectoare, editura CERES, Bucuresti 1985

• Prof. dr Emilian Licperta, dr.  Alexandru Bogdan, prof. Maria Moisiu — Patologie veterinara si controlul sanitar-veterinar al alimentelor, editura CERES, Bucuresti 1984

• C. Popescu, O. Mihaiescu— Masuri de dezinfectie, dezinsectie, deratizare in  fermele avicole, editura CERES, Bucuresti 1968