Stupina in decembrie - ghemul de iernare, actiuni specifice in stupina

Luna Decembrie

           

Ultima luna a anului, prima luna de iarna astronomica (21 decembrie - data solstitiului de iarna cand ziua are durata cea mai scurta) s-ar parea ca este un interval de timp mort in care apicultorul n-are ce face. Nu este deloc asa si vom vedea de ce atunci cand vom enumera actiunile specifice. Diferit de ceea ce se intampla cu majoritatea altor specii de insecte, albinele au un comportament distinct si propriu de iernare. Ele se aglomereaza in acel ghem compact denumit ghemul de iernare in care se produce, se emite si se pastreaza caldura astfel ca albinele pot suporta gerurile cele mai mari.

Ghemul de iernare reprezinta o unitate fiziologica complexa, in care activitatea albinelor se mentine la un nivel relativ ridicat. Producerea caldurii necesare este asigurata de acestea prin contractii ale fibrelor musculare toracice si abdominale. Caldura trebuie produsa atat pentru necesitatile fiecarui individ cat si pentru a mentine in interiorul stupului o temperatura constanta, in jurul valorii de 28°C. Practic ghemul se gaseste intr-o continua miscare, fiind format din doua unitati distincte: miezul ghemului si coaja.

In miezul ghemului temperatura este mai ridicata cu 1-2 grade, fiind si locul de iernare a matcii.
            Coaja ghemului este formata din albine ce se misca din interiorul ghemului formand un strat protector. Pe masura ce temperatura fiecarui individ din coaja scade acesta se misca spre interior spre a se incalzi. Producerea de caldura in ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve.

            In aceasta perioada nu exista crestere de puiet, hrana fiind folosita exclusiv pentru mentinerea unei temperaturi constante in stup.

Datele experimentelor stiintifice ca si observatiile si constatarile multianuale ale unor prestigiosi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evidentiaza faptul consumului inegal de miere de la rezervele de hrana din stup. Acest consum depinde de puterea familiei intrate la iernat, de asprimile iernii, de gradul de etanseizare a stupilor impotriva frigului ,in general de corectitudinea pregatirii familiei si a stupului pentru sezonul rece. Este de retinut ca familiile slabe consuma mai mult decat cele puternice acest consum sporit fiind insotit de o uzura mai accentuata a albinelor care ierneaza. Conform datelor unor statistici multianuale putem accepta ca in luna decembrie o familie de putere medie poate consuma pana la 750-850 g de miere.
            Chiar daca - datorita bunei pregatiri - rezervele de hrana indeplinesc aceste trei conditii esentiale:1. cantitate suficienta; 2. calitate buna; 3. accesibilitate pentru albinele din ghem, se recomanda controlul iernarii intr-una din zilele cu timp frumos intelegand prin timp frumos o vreme calma si insorita ,cu temperaturi peste 13 grade. Aceasta operatie trebuie executata rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine.

Controlul sumar presupune: ridicarea capacului (cu grija), ridicarea saltelutelor, pernitelor si a podisorului (tot cu grija) si observarea formei si amplasarii ghemului de iernare. Acesta trebuie sa se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere. Daca situatia se prezinta conform descrierii de mai sus se inchide stupul cu aceeasi atentie existand siguranta ca albinele nu au necazuri si iernarea decurge bine. De obicei in decembrie in toate stupinele cam asa ar trebui sa se petreaca lucrurile. Daca ghemul nu este format pe rezervele de hrana se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina.

La familiile la care se observa un consum ridicat de hrana, se va cauta cauza, aceasta putand fi generata de prezenta rozatoarelor, zgomote puternice, sau ciocanitori. De asemenea consumul mare de hrana poate fi cauzat de neizolarea stupilor impotriva frigului.

Controlul consumului de hrana din perioada de iarna se poate face prin mentinerea pe cantarul de control - bine protejat contra intemperiilor - a unei familii de albine de puterea mijlocie (medie). Scaderile periodice de greutate indica cu destula precizie cantitatile consumate si intervalul de timp in care s-a produs consumul.

O metoda foarte buna de a tine situatia sub control este ascultarea stupilor sau mai bine-zis a familiei. Acest control auditiv se face fara deschiderea stupilor prin atasarea urechii de peretele din fata al stupului sau prin introducerea unui tub de cauciuc prin urdinis si ascultarea zumzetului care se aude din stup. O usoara lovire a stupului intensifica zumzetul astfel ca urechea exersata a unui stupar priceput poate interpreta corect felul si durata emisiei sonore. Este ca si cum un medic asculta cu stetoscopul inima si plamanii ciocanind cu degetul cosul pieptului pacientului aflat la consultatie si, functie de ceea ce doctorul aude si interpreteaza, pune diagnosticul si stabileste tratamentul Despre interpretarile emisiilor sonore pe care stuparul le receptioneaza cand asculta stupii exista relatii lamuritoare in 'Iernarea familiilor de albine', cap.VI,

Lucrari ce se efectueaza iarna in stupina Recomand, mai ales apicultorilor incepatori, sa citeasca literatura de specialitate si daca este posibil sa faca aceste controale de iarna sub indrumarea unui apicultor consacrat si priceput bucurandu-se la fata locului de competenta dobandita dupa ani si ani de practica a indrumatorului. Oricum in decembrie situatii anormale este putin probabil sa fie constatate. De aceea eventualele interventii mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom incerca sa le tratam in calendarele lunilor urmatoare.

Zapada afanata prin care aerul patrunde cu usurinta si care uneori poate acoperi stupii nu constituie un pericol pentru viata albinelor, pentru buna lor iernare.

Dar daca stratul de zapada a prins pojghita sau pe scandurelele de zbor, la urdinis, s-a format gheata aceasta se inlatura usor, cu grija, fara zgomot intrucat obturarea urdinisului determina sufocarea albinelor.

            Orice zgomot sau miscare din jurul stupinei este perceputa de albine, ceea ce determina o agitatie marita a acestora. O familie agitata va consuma astfel cantitati mai mari de hrana, existand pericolul epuizarii rezervelor. De aceea trebuie inlaturata orice sursa de zgomot din stupina.

In luna decembrie stuparul harnic si priceput are de lucru, in stupina, in atelierul stupinei, la masa de lucru si in reuniunile apicole el trebuie sa fie prezent la urmatoarele

Actiuni specifice

Referat: Proiect la gestiunea financiara a intreprinderii Proiect: Negocierea - forma de comunicare in relațiile umane

In stupina

Controlul mersului iernarii trebuie facut concret, la fata locului. Fiecare stup va fi atent observat si ascultat procedand asa cum este precizat in articolele amintite mai inainte.

Vizitarea periodica - cel putin saptamanal sau decadal a stupinei are si un alt scop principal anume acela de a asigura linistea deplina in incinta, pe vatra de iernare ca si in fiecare stup. A nelinisti albinele, a provoca deranjul lor datorita patrundem soarecilor in stupi, datorita atacului ciocanitorilor sau pitigoilor, datorita trepidatiilor, zgomotelor, lovirii sau rasturnarii stupilor de catre animalele domestice sau chiar de catre hoti ori alti raufacatori inseamna de fapt pierderi grave de efectiv, pagube care de obicei nu mai pot fi recuperate.

            De aceea, securitatea stupinei ca si a fiecarui stup pe tot parcursul iernii este o conditie fara de care traversa,ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput Tocmai aici trebuie sa apreciem locul si rolul masurilor de protectie luate din timp ca si necesitatea controlarii indeplinirii concrete a tuturor cerintelor care asigura ceea ce indeobste denumim o iernare linistita, fara pierderi de efectiv.

Inlesnirea zborurilor de curatire este asigurata anterior daca stupii au fost orientati cu urdinisurile spre rasarit. Daca in decembrie sunt zile cu cateva ore mai calde si insorite putem asista la zboruri de curatire. In cazul in care a cazut zapada aceasta se inlatura de pe suprafata oglinzii stupului si se presara paie, frunze uscate sau pleava pe care albinele care ies la zbor se pot aseza si odihni fara riscul de a intepeni din cauza frigului. Pentru favorizarea zborurilor de curatire din zilele frumoase se vor elimina, de asemenea, albinele moarte de la urdinis (cu ajutorul unei sarme indoita la unul din capete).

Sigur ca,se procedeaza astfel numai daca in ferestrele iernii apar zile calde si insorite cu temperaturi de +12 -+14°C care permit zborurile de curatire.

In cazul in care se observa curenti de aer rece se vor lua masuri pentru protejarea stupinei, prin instalarea de paravane.

In atelierul stupinei

Se verifica atent starea generala si functionala a tuturor uneltelor, utilajelor, diapozitivelor din dotarea stupinei.

In functie de constatari se incepe reconditionarea acestora intelegand prin reconditionare curatirea, dezinfectia, repararea, vopsirea si finisarea acestora in principal este vorba despre stupi, centrifuge, topitoare solare, tavi de descapacit, afumatoare, dalti, ambalaje de depozitare a mierii, echipament de protectie etc.

Insasi atelierul, cabana apicola, rulota apicola, remorca apicola si chiar pavilionul vor trece printr-o atenta verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatarile verificarilor.

Vechea zicala romaneasca conform careia 'bunul gospodar isi face vara sanie si iarna car' este acum de actualitate in sensul ca atelierul stupinei devine locul in care stuparul pregateste din timp tot ce-i va fi necesar in viitorul sezon activ.

Fagurii si ramele de la rezerva stupinei vor fi luati la mana astfel ca rezerva stupinei sa fie completata numai cu rame si faguri ce corespund exigentelor. Tot ce nu corespunde este trecut la reforma.

Reformarea si topirea fagurilor, extragerea si conditionarea cerii este o actiune care daca nu a inceput poate incepe.

Incheierea ramelor achizitionate ca rame la pachet, insarmarea lor si lipirea fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi, reconditionate este de asemenea o actiune la ordinea zilei.

Conditionarea si valorificarea semintelor de plante melifere.

Organizatorice:

ridicarea calificarii profesionale.

procurarea de utilaje si materiale.

elaborarea planului de imbunatatire si folosire a bazei melifere in anul urmator.

La masa de lucru

Se calculeaza cat mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic expirat.

Se insumeaza cantitativ si valoric productiile de miere si alte produse apicole inclusiv material biologic (roi, familii, matci)obtinute in stupina in perioada sezonului apicol. Avand aceste date bilantul de venituri si cheltuieli este aproape gata. Venitul sau profitul pe stupina se obtine scazand totalul cheltuielilor din totalul veniturilor. Analizand elementele de cheltuieli se poate usor determina ponderea fiecareia in totalul sumei cheltuite si efectul asupra productiei sub aspect cantitativ si valoric.

            Un bun manager stie sa traga concluzia analizand bilantul stupinei si bazat pe aceste concluzii poate intocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ. Aceasta este o actiune importanta care se face la masa de lucru cu pixul in mana si eventual cu calculatorul alaturi.

Cea mai buna perioada de citit si recitit literatura apicola nu trebuie irosita in van. Cine crede, pretinde sau afirma ca le stie pe toate greseste si, mai devreme sau mai tarziu, se va dovedi ca fudulia este paguboasa.

In reuniuni apicole

Viata asociativa, in sezonul apicol activ, se desfasoara cu precadere in perimetrele bazinelor melifere de interes national unde apicultorii din zona respectiva se intalnesc cu altii din diferite judete (unele foarte departate) in cadrul deplasarilor ocazionate de stuparitul pastoral la culesurile de salcam, tei, floarea-soarelui, mana, flora de balta sau alte specii.Apicultorii se aduna, in sezonul rece, discuta, analizeaza si dezbat ce au facut si fac planuri despre ce ar trebui sa faca in viitor in cadrul unor reuniuni cu certa conotatie profesionala

In fiecare an in intreaga lume apicola prima saptamana din aceasta luna (1-7 decembrie) este consacrata de aproape trei decenii ca Saptamana internationala a apicultorului. Aceasta manifestare a fost instituita de Apimondia - Federatia Internationala a Asociatiilor de Apicultura - in urma cu aproape 3 decenii la initiativa marelui apicultor care a fost Prof. univ. dr. ing. Veceslav Harnaj care in acea vreme era Presedintele asociatiei nationale a apicultorilor romani si Presedinte al Apimondia. Pe parcursul acestei saptamani, in functie de zelul organizatorilor, se desfasoara actiuni diverse care reunesc pe stuparii ce au aceleasi idealuri si aceleasi interese.

In aceasta luna sau alteori, in unele orase sau municipii, chiar din noiembrie, incep Cursurile si Conferintele apicole care pot avea doua sectiuni. 1. incepatori si 2. avansati. La aceste cursuri si conferinte sunt promovati ca lectori cei mai buni apicultori din zona, specialisti din cercetarea stiintifica apicola sau din Departamentul tehnic al A.C.A. Formele concrete in care se desfasoara aceste cursuri si conferinte gratuite au cunoscut in ultimii ani o diversificare si modernizare salutara prin utilizarea unor mijloace audio-video, prin organizarea unor mese rotunde si dezbateri interactive deosebit de utile.

Tot in decembrie si in urmatoarele luni ale iernii se desfasoara sedintele statutare ale structurilor teritoriale ce compun Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania. Ele sunt organizate in conformitate cu Statutul A.C.A. in spiritul unei democratii exemplare ce trebuie sa caracterizeze organizatia profesionala a stuparilor romani ca parte integranta a societatii civile din Romania.

Daca nu au facut-o pana in decembrie acum este momentul ca apicultorii sa se aboneze la revistele de specialitate.

In ultima zi a Saptamanii Internationale a Apicultorului intreaga lume crestina praznuieste pe Sfantul Ambrozie in ziua de 7 decembrie. Acest sfant ecumenic este si patronul apicultorilor romani, ocrotitor al albinelor si protector al celor care iubesc albinele. Consacrarea lui in tara noastra s-a facut dupa 1989 cu aprobarea sefilor principalelor biserici istorice din Romania. Si nu in ultimul rand, in aceasta luna vine Mosul. 'Craciun fericit!' tuturor si 'La multi ani!'.

Este bine sa stim ca

Toamna, la formarea cuiburilor, in cazul iernarii a cate doua familii intr-un stup orizontal, apicultorul trebuie sa puna cate o rama plina cu miere de o parte si de alta a peretelui despartitor al diafragmei. Albinele din ambele familii vor fi atrase de caldura spre aceste rame.

In apicultura este cunoscuta Legea celor 40 de zile conform careia din momentul depunerii oului de catre matca fecundata, pana in momentul iesirii din stup a albinei zburatoare trec 40 de zile.

Apicultorul care asigura in toate conditiile necesare unei ponte intense, o regleaza in acelasi timp, urmarind termenele optime - nu mai putin de 40 de zile pana la culesul principal - va avea suficiente albine culegatoare capabile sa valorifice profitabil abundenta de nectar. De exemplu, daca culesul principal, sa zicem cel de la salcam este asteptat la 15 mai, familiile se pregatesc cu 6 saptamani inainte adica incepand cu prima decada a lunii aprilie.

In stupii acoperiti cu zapada albinele ierneaza bine. in prima parte a iernarii activitatea lor este redusa si in familie este suficient aerul ajuns in stup prin zapada afanata. in cea de a doua parte a iernarii in cuiburi apare puietul si, urmare acestui fapt, creste necesarul schimbului de aer.

Matcile imperecheate la inceputul toamnei pot fi de calitate. Dupa imperechere ele pot incepe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet. Ouale, de regula, sunt indepartate pe neobservate sau sunt mancate de albine, in aceasta situatie apicultorul isi poate face o parere gresita conform careia matca a intrat in iarna neimperecheata din cauza lipsei de trantori.

Nu uitati

Iernarea familiilor de albine in bune conditii reprezinta premisa cresterii unui puiet de buna calitate, incepand din ianuarie-februarie, precum si o dezvoltare de primavara buna. Prin protejarea vetrelor de stupina contra vanturilor si curentilor si prin expunerea stupilor in plin soare, micsorati consumul de hrana si uzura organismului albinelor !