Arboretul

ARBORETUL

Din ecosistemul forestier poate lipsi orice component , cu exceptia arborelui . in momentul in care lipseste arborele , ecosistemul forestier nu mai poate exista. El reprezinta circa 80 % in totalul componentelor  padurii.

Este cel mai prezent , atat in partea supraterala a ecosistemului prin tulpini si prin coroane cat si in partea subterana a ecosistemului prin radacini.

Prin functiile pe care le are ecosistemul forestier arborele reprezinta elementul de stabilitate al acestuia. Functiile esentiale ale arborelui in ecosistem sunt acelea ca se paote regenera , are rol ecoprotector si rol ecoproductiv.

Are capacitatea de a acumula biomasa lemnoasa urmare procesului de asimilatie clorofiliana pe baza apei si sarurilor minerale pe care le extrage din sol. Prin procesul de fotosinteza acumuleaza crestere in inaltime prin celulele meristematice si crestere in diametru sau in grosime prin celulele cambiale.

Prin procesul de bioacumulare , arborele nu saraceste exosistemul forestier pentru ca prin frunze prin seminte , prin ramurile care se usuca si cad arborele insusi contribuie la refacerea potentialului productiv al exosistemului forestier.

Rolul ecoproductiv al arborelui rezida in faptul ca bioacumularile (deci cresterile acumulate) inseamne in final masa lemnoasa.

Rolul ecoproducator –arborii crescand modifica microclimatul in cadrul ecosistemului. In interiorul acestuia , parametri climatici modificandu-se esential.(temp isi diminueaza extremele , creste umiditatea aerului, scada pana la 0 viteza de miscare a aerului.

Microclimatul padurii este mult mai bland decat in exteriorul acesteia, deci urmare cresterii arborelui acesta i-si exercita 3 functii fundamentale : - poate deveni apt pentru reproducere

Are rol productiv

Are rol protector

Vorbim despre arbore prezentam o a 2 caracteristica dupa crestere Sociabilitatea –

Intelegem prin acesta insusire capacitatea arborilor de a putea vietui impreuna cu alti arbori in cadrul ecosistemului forestier dar si cu alte componente ale acestuia. Urmar a acestei caracteristici arborii se pot asocia cu alti arbori din aceiasi specie sau din alte specii , in felul acesta nu numai ca folosesc la un nivel superior resursele ecosistemului dar stabilesc impreuna caracteristici noi ale ecosistemului rezultate in urma traiului in comun. Deci arborii sunt sociabili deci pot trai impreuna. Urmare acestei caracteristici , arborii mai prezinta o calitate si anume plasticitatea lor – caracteristica arborilor chiar apartinand aceleiasi specii sa isi poata modifica conformatia astfel incat sa dezvolte o conformatie intr-un anumit fel cand se dezvolta singular si au o alta infatisare cand se dezvolta in colectivitate adica in interiorul padurii. Forma pe care o prezinta arborele atunci cand se dezvolta singular fara a fi influentat de alti arbori se numeste forma specifica. Portul , infatisarea pe care o capata arborele care traieste in colectivitate cu alti arbori se numeste forma forestiera sau portul forestier. Diferentele intre cele 2 forme pentru un arbore dintr-o aceiasi specie in cele 2 forme este foarte mare.

In forma specifica arborii prezinta o coroana foarte dezvoltata cu ramuri groase care se pot intinde pe toata inaltimea arborelui pana aproape de suprafata solului. In forma sa forestiera arborele are o infatisare mult mai zvelta. Deci in forma forestiera arborele creste mult mai mult in inaltime , coroana este mult mai putin dezvoltata si localizata catre varful tulpinii, trunchiul este spalat de crengi si mult mai drept. Sub aspect tehnologic in forma forestiera arborele prezinta mult mai multe noduri deci are o calitate tehnologica mult mai buna. In forma sa specifica , arborele beneficiaza de un flux luminos mult mai puternic , motiv pentru care frunzisul este mai bogat , arborele infloreste mai abundent , fructificatia este mai abundenta.

Sistemul radicelar – ar arborelui in forma specifica este mult mai dezvoltat conferindu-i arborelui o mult mai mare stabilitate; in forma forestira arborele este obligat sa imparta cu alti arbori din prejma sa  atat spatiul suprateran ceea ce inseamna un flux luminos mult mai slab dar sa imparta si spatiul subteran ceea ce poate declansa o concurenta activa pentru apa si saruri in sol.

Referat: Pomicultura ecologica - fertilizarea solului – organica si minerala Eseu: Daunatori din livezile de mar, par si gutui

Consecinta traiului in comun – arborii in forma lor forestiera trebuie sa faca fata in permanenta concurentei cu alti arbori , concurenta in urma careia are loc o selectie continua. Urmarea selectiei ce se exercita in mod natural intre arbori care convietuiesc nu totdeauna inving exemplarele apartinand speciilor celor mai valoroase. Pentru a se corecta selectia naturala ce are loc intre arbori in lupta lor continua pentru lumina si hrana , uneori trebuie intervenit in sensul dirijarii selectiei in favoarea speciilor celor mai valoroase si a exemplarelor purtatoare de insusiri calificative superioare. Selectia se realizeaza prin lucrarile de ingrijire a arboretelor.

Fitocenoza forestiera –desi se caracterizeaza printr-o mare diversitate si heterogenitate fitocenoza forestiera poate fi structurata in partile sale componente in felul urmator :

-in mod normal este alcatuita din 4 etaje –

Etajul 1–cel mai important este etajul arborilor , in mod generic etajul arborilor i se mai spune si arboretul

Etajul 2 – cel ar arbustilor sau subarboretul.

Etajul 3 – semintisul – in padurile de codru si cel al lastarisului in padurile de crang.

Numim padure de codru – padurea regenerata pe care generativa adica din samanta sau din puieti proveniti din samanta.

Numim padure de crang – padurea regenerata pe care vegetativa adica din lastari ori drajoni.

Lastarii – plantele tinere obtinute prin sectionarea tulpinei.

Drajonii – plantele tinere obtinute prin sectionarea radacinilor unor exemplare de arbori.

Etajul 4 -  etajul paturii erbacee sau a-l paturii vii. Formata din totalitatea speciilor ierboase care cresc in interiorul padurii.

Intelegem prin arboret – totalitatea arborilor dintr-o padure de acelasi fel . Caracterizati print-o omogenitate a insusirilor lor. Care omogenitate se refera la specie , varsta , inaltime, diametru, clasa de calitate.

Intre caracteristicile cele mai importante ale arboretului deosebim :

- originea arboretelor (sunt de urm tipuri : arborete naturale (virgine) , artificiale (cultivate) iar la inteferenta intalnim arboretele mixte in care s-a intervenit si pe cale artificiala.

- provenienta arboretelor in raport cu care deosebim arborete din samanta care pot fi obtinute prin semanaturi directe sau prin puieti.

- varsta arboretului. In raport cu varsta intalnim 2 categorii mari : arboretele de aceiasi varsta sau echiene si arborete pluriene(arbori de varste difetite). In raport cu arboretele echiene , atat la padurile de codru cat si la padurile de crang intalnim arboretele relativ echiene(arboretele in componenta carora intalnim arbori a caror diferenta de varsta poate fi de pana la 20 de ani la padurile de cadru sau de pana la 5 ani la padurile de crang.

Despre arboretele echiene putem spune ca structura lor este o structura echiena asa cum despre cele pluriele putem spune ca au o str. pluriena.

Compozitia arboretelor – sub aspectul compozitiei intalnim arborete pure constiutita dintr-o singura specie si arborete amestecate formate din mai multe specii.In raport cu modul in care sunt amestecate amestecul arborilor poate fii un amestec intim cand arborii sunt diseminati in mod uniform in interiorul arboretelui,daca amestecul nu este intim amestecat el poate fii grupat amestecat.

Dupa marimea grupelor in care o specie se int in interiorul speciei majoritare grupul poate fii buchet,palc.

In categoria arboretelor amestecate, amestecul poate sa existe pe intreaga viata a arboretului si avem deaface cu-n arboret amestecat permanent dar intalnim si arboret amestecat de temorare in care amestecul nu dureaza pe intraga viata a arboretului ptr k o sa int mai tarziu nu toate exemplarele au menirea sa traiasca pe tot timpul existentei arboretului.

Consistenta - caracteristica arboretelor de a fii mai rare ori mai dese. Numim arboret cu consistenta plina arboretul la care proectia coroanelor arborilor pe suprafata solului este continua. Cand aceasta prezinta discontinuitati consistenta nu mai este plina arboretele avand dupa caz o consistenta aproape plina,, rarita luminata sau bracuita.

Consistenta este redata prin indicele de consistenta care are valori intre 0-1 astfel incat consistenta plina are val 1consistenta aproape pluna are val intre 0,7 si 0,9. Consisteanta este luminata 0,4 – 0,6 si degradata intre 0,1-0,3.

Aceste caracteristici tin de structura orizontala a arboretului.

Etajarea arboretelor , profilul arboretulu.

Clasa lor de calitate – raportul dintre starea lor la un anumit moment dat si starea optima pe care ar putea sa o aiba arboretul daca ar valorifica intr-un mod maximal conditiile stationare date.