Aspecte de ordin social si economic determinate de combaterea chimica a buruienilor

ASPECTE DE ORDIN SOCIAL SI ECONOMIC DETERMINATE DE COMBATEREA CHIMICA A BURUIENILOR

Diversi cercetatori in domeniu apreciaza ca in cazul unui teren agricol lipsit de buruieni, efectele unei secete accentuate ar fi mai mici si cu consecinte mai putin grave in comparatie cu o seceta ce se manifesta pe un teren puternic imburuienat.

Lipsa unui cadru tehnologic adecvat, a unei forme de organizare a unitatilor agricole, precum si a personalului specializat, a condus in Romania ultimelor doua decenii la lasarea a numeroase terenuri necultivate, suprafete uriase fiind scoase practic din circuitul agricol si supuse unui intens proces de imburuienare.

Buruienile, fiind mai bine adaptate la conditiile de mediu, concureaza puternic plantele de cultura, rapindu-le caldura, lumina, apa si substantele nutritive.

Au fost semnalate o serie de cazuri in care recolta de pe suprafetele de teren fertilizate cu ingrasaminte chimice deosebit de eficiente a ramas totusi scazuta, si aceasta datorita faptului ca respectivele terenuri prezentau un grad ridicat de imburuienare.

In ceea ce priveste combaterea pe cale chimica a buruienilor, erbicidele, trebuiesc folosite cu precautie si in mod rational deoarece pot genera dezechilibre puternice pe termen lung ale ecosistemelor. Utilizarea erbicidelor a fost impulsionata de doua probleme noi aparute:

explozia demografica, care a sporit marirea resurselor de hrana;

extinderea industrializarii care a reevaluat munca umana;

Analiza: Investitiile straine - delimitari conceptual-metodologice. Tipuri de investitori. Analiza: Puterea gandului bun

efectuarea la epoca optima a lucrarilor solului;

fertilizarea si amendarea pe baza cartogramei solului;

combaterea cu eficienta maxima a bolilor, daunatorilor si a buruienilor;

utilizarea in productie a soiurilor si hibrizilor de inalta productivitate;

rotatia culturilor intr-un asolament rational.

2.1 COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA GRAU DE TOAMNA IN PERIOADA 2005-2008

Graul este considerat a fi cea mai importanta cereala, ocupand la nivel mondial cele mai intinse suprafete.

Boabele prezinta un continut ridicat de hidrati de carbon, si substante proteice, atat de necesare organismului uman.

Avand in vedere ca arealul in care graul se cultiva in tara noastra este unul extrem de larg, speciile de buruieni din culturile de grau sunt diversificate, in functie de specificul factorilor climatici din diferite zone.

Combaterea buruienilor, este considerata a fi de catre specialisti in cazul culturii de grau cea mai importanta dintre toate lucrarile de intretinere ce se executa, si asta deoarece in cazul in care nu se efectueaza cu promptitudune, pierderile pot ajunge pana la circa 60-70% din recolta.

Dintre toate metodele, cea mai eficienta si mai des utilizata este combaterea pe cale chimica.

Cele mai mari probleme la nivelul Romaniei sunt ridicate de catre buruienile dicotiledonate, intre care amintim, Sinapsis arvensis, Cirsium arvense, Thlaspi arvense, Capsella bursa pastoris, etc.

2005-200 In cazul S.C. COMCEREAL VASLUI, in anul agricol 2005-2006, au fost cultivate cu grau din soiul Aresan 80 ha, avand ca planta premergatoare cartoful, soiul Dropia 60 ha, avand ca planta premergatoare soia, soiul Fundulea IV 70 ha, avand ca planta premergatoare porumbul.

Imediat dupa recoltarea premergatoarelor, s-a executat o aratura cu tractorul NEW HOLLAND in agregat cu plugul PRP-7, apoi o discuire cu acelasi tractor in agregat cu grapa GDG-2.

Ca masura preventiva la semanat s-a folosit samanta certificata, iar densitatea a fost de 500-700 spice la metrul patrat, utilizandu-se 230 kg samanta la hectar.

Semanatul s-a executat utilizand in agregat tractorul John Deer si semanatoarea SUP- 29, semintele fiind incorporate in sol la circa 4-5 cm adancime.

Principalele buruieni intalnite in numar mare si care au necesitat masuri de ordin chimic au fost Setaria viridis, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus, Sinapsis arvensis si Galium aparine.

Ca lucrare de intretinere s-a erbicidat cu John Deer, utilizandu-se ICEDIN SUPER 1,5l/ha sau SENCOR 1kg/ha.

Productia medie obtinuta a fost de 4500 kg/ha, in cazul soiului Dropia, 4600 kg/ha pentru soiul Fundulea IV, 4590 kg/ha, pentru Ariesan

2006-2007. Au fost cultivate cu grau din soiul Rapid 60 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Ariesan 80 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Fundulea IV 70 ha, cu premergatoare porumbul.

Imediat dupa recoltarea premergatoarei, s-a executat o aratura cu John Deer in agregat cu plugul PRP-7, apoi o discuire cu acelasi tractor in agregat cu discul GDG-2.

Ca masura preventiva la semanat masinile folosite au fost in prealabil curatate, s-a folosit samanta certificata, iar densitatea a fost de 600-700 spice la metrul patrat, utilizandu-se 265 kg samanta la hectar.

Semanatul s-a executat utilizand in agregat tractorul John Deer si semanatoarea SUP-29, semintele fiind incorporate in sol la circa 4-5 cm adancime

Principalele buruieni intalnite in numar mare si care au necesitat masuri de ordin chimic au fost Setaria viridis, Solanum nigra, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus, Sinapsis arvensis si Galium aparine.

Ca lucrare de intretinere s-a erbicidat cu John Deer in agregat cu RAU 2700, utilizandu-se SENCOR, 1kg la hectar.

Productia medie obtinuta a fost de 4800 kg/ha, in cazul soiului Rapid, 4600 kg/ha pentru soiul Fundulea IV, 4750 kg/ha pentru Ariesan.

2007-2008. COMCEREAL VASLUI, in anul agricol 2007-2008, a cultivat grau din soiul Fundulea IV 70 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Gabriela 70ha, cu premergatoare porumbul, si soiul Rapid 70ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

Dupa recoltarea premergatoarelor, s-a executat o aratura cu tractorul New Holland in agregat cu plugul PRP-7, apoi o discuire cu acelasi tractor in agregat cu discul GDG-2.

Ca masura preventiva la semanat s-a folosit samanta certificata, iar densitatea a fost de 550-600 spice la metrul patrat, utilizandu-se 235kg samanta la hectar.

Semanatul s-a facut cu un agregat format din tractorul John Deer si semanatoarea SUP-29, semintele fiind incorporate in sol la circa 5 cm adancime.

Buruienile intalnite mai frecvent au fost Setaria viridis, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus.

Ca lucrare de intretinere s-a erbicidat cu New Holland in agregat cu RAU 2700, utilizandu-se ICEDIN SUPER 1,5l/ha.

Productia medie obtinuta a fost de 4769 kg/ha, in cazul soiului Fundulea IV, 4700 kg/ha pentru Rapid, 4545 kg/ha pentru Gabriela.

2.2 COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FLOAREA SOARELUI 2005-2008

In perioada 2005-2008 in cadrul societatii S.C. COMCEREAL VASLUI s-au cultivat urmatoarele suprafete cu floarea soarelui:

in anul agricol 2005-2006 s-a cultivat suprafata de 75 ha;

in anul agricol 2006-2007 s-a cultivat suprafata de 85 ha;

in anul agricol 2007-2008 s-a cultivat suparafata de 95 ha.

In anul 2006 floarea soarelui s-a cultivat pe o suprafata de 75 ha pe sola TUDOR.

Sola TUDOR are o suprafata de 75 ha, iar pentru anul 2005 floarea soarelui a avut ca planta premergatoare cultura graului, aceasta fiind insamantata cu hibiridul GRADUR.

Aratura s-a efectuat la adancimea de 25 cm, odata cu aceasta incorporandu-se si ingrasamintele chimice pe baza de fosfor si potasiu.

In toamna, la aproximativ doua saptamani dupa aratura s-a efectuat o maruntire a araturii cu grapa cu discuri. Odata cu efectuarea acestei lucrari s-au combatut si o parte din buruieni, aratura intrand in iarna curata.

Pregatirea patului germinativ s-a efectuat printr-o lucrare cu combinatorul, deoarece nu mai era necesar lucrarea cu grapa cu discuri, solul fiind bine uniformizat si maruntit in primavara.

Pentru combaterea buruienilor s-a executat o erbicidare cu FURORE in doza de 1,5l/ha incorporat in sol odata cu pregatirea patului germinativ si inca un tratament pe vegetatie cu FUSILADE in doza de 1,5 l/ha. Aceste erbicide au dat rezultate foarte bune, cultura fiind lipsita de buruieni, ceea ce a dus la o dezvoltare uniforma a plantelor, acestea avand un foliaj bine dezvoltat, de culoare verde intens.

Pentru combaterea daunatorilor nu s-a efectuat nici un tratament deoarece particulartatile anului respectiv nu au impus acest lucru.

In timpul perioadei de vegetatie s-au executat doua prasile mecanice.

Productia medie obtinuta a fost de 2300 kg/ha.

Pe anul 2007, floarea soarelui a fost cultivata pe o suprafata de 85 hectare, pe sola MARIA.

Aratura s-a efectuat la adancimea de 25-28 cm.Toamna s-au administrat ingrasaminte chimice pe baza de fosfor si potasiu in doza de 60 kg azot si 60 kg fosfor substanta activa. Pana la intrarea in iarna aratura a fost intretinuta printr-o lucrare cu grapa cu discuri.

Pregatirea patului germinativ s-a facut cu ajutorul a doua lucrari, una cu grapa cu discuri, iar cea de-a doua cu ajutorul combinatorului.

Pentru combaterea buruienilor in afara de RAFT, s-a mai efectuat un tratament pe vegetatie cu FUSILADE FORTE in doza de 1.5 l/ha.

In timpul perioadei de vegetatie s-a efectuat o singura prasila mecanica. Productia medie obtinuta a fost de 2500kg/ha.

In anul agricol 2007-2008, cultura florii soarelui a fost amplasata pe sola VASILE cu o suparafata de 95 hectare.

Aratura s-a efectuat la adancimea de 25-28 cm. Pana la intrarea in iarna aratura a fost intretinuta printr-o lucrare cu grapa cu discuri.

Pregatirea patului germinativ s-a facut printr-o lucrare cu grapa cu discuri si o lucrare cu combinatorul.

Pentru combaterea buruienilor s-a folosit erbicidul RAFT in doza de 1,25l/ha preemergent si erbicidul FUSILADE FORTE in doza de 1,5 l/ha.

Combaterea ratisoarei nu a fost necesara.

Pe sola VASILE nu s-a facut o fertilizare de baza ci doar la semanat pe rand. Fertilizarea pe rand s-a facut cu azotat de amoniu in doza de 60 kg substanta activa. Productia medie a fost de 2400 kg/ha.

2.3 COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE RAPITA IN PERIOADA 2005-2008

Rapita ocupa, in prezent, un loc deosebit de important in economia mondiala, ca sursa de uleiuri vegetale. Semintele contin 42-48% ulei utilizat atat in alimentatie, la prepararea unor margarine, cat si in industrie.

La acestea se adauga multiple avantaje fitotehnice: se seamana si se recolteaza in afara perioadelor aglomerate; are reactie favorabila la fertilizare; permite utilizarea completa a aceluiasi set de masini ca si la cereale; poate fi utilizata ca excelenta premergatoare pentru culturi succesive sau pentru cereale de toamna; ridica fertilitatea solului si impiedica eroziunea pe terenurile in panta; este o buna planta melifera; turtele fiind bogate in proteine, glucide si saruri minerale, au o buna valoare furajera; partea epigee a plantei (paiele) poate fi utilizata la fabricarea placilor aglomerate; poate fi utilizata si ca nutret verde toamna tarziu si primavara devreme.

Rapita prezinta si unele dezavantaje date de: seceta din perioada semanatului; alternanta intre dezghet si dezghet in primavara si brumele din perioada de imbobocire-inflorire.

Cele mai mari cultivatoare de rapita sunt China cu 7,2 milioane hectare si India cu peste 6,9 milioane hectare.

2005-200 In acest an agricol, s-au cultivat 50 hectare din soiul Triumf, avand ca planta premergatoare graul de toamna.

Ca lucrari ale solului, s-a executat o aratura cu tractorul New Holland in agregat cu plugul PRP-7, la adancimea de 20-25 cm, in agregat cu grapa stelata, urmata de o discuire cu GDG-2 si semanarea executata cu SPC-12.

Dintre speciile de buruieni cele mai frecvente in cultura rapitei sunt speciile de buruieni anuale, in special Sorgum halepense.

Ca masuri preventive de combatere, mentionam: folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate in prealabil.

Lucrarile de ingrijire au constat in erbicidarea cu Fusilade Super in doza de 1l/ha.

Productia obtinuta a fost de 2700 kg/ha.

2006-2007. Unitatea a cultivat 50 hectare de soia, din soiul Madora, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

Lucrarile solului constau in executarea unei araturi cu tractorul John Deer in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG-2, in agregat cu acelasi tractor, si semanare executat cu SPC-12.

Dintre speciile de buruieni prezente: Setaria spp., Avena fatua, Cynodon dactylon.

Cu privire la masurile preventive de combatere a buruienilor, mentionam: utilizarea de masini agricole curatate in prealabil, folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidarea cu Galant super in doza de 1l/ha, cu ajutorul agregatului John Deer+RAU 2700.

Productia a fost de 2900 kg/ha.

2007-2008. S-au cultivat 50 de hectare din soiul Madora, avand ca planta premergatoare graul de toamna.

In ceea ce priveste lucrarile solului s-a executat o aratura la adancimea de 20-25 cm cu tractorul New Holland in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG-2, in agregat cu acelasi tractor, si semanat executat cu SPC-12.

Dintre speciile de buruieni intalnite in cultura enumeram Setaria spp., Sorgum halepense, Xanthium spp.

Masurile preventive de combatere a buruienilor, constau in folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate de semintele de buruieni etc.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidarea

Trebuie sa se tina seama si de criteriul economic, iar acesta impune stabilirea si cunoasterea pentru fiecare specie in parte a pragului economic de daunare sau a "pragului de toleranta", care indica nivelul acceptabil si practic detectabil de pagube, fiecare stat stabilindu-si propriile praguri economice de daunare.

Utilizarea erbicidelor trebuie apreciata atat din punct de vedere a consecintelor directe cat si a celor indirect:

eficienta in timp, economie de forta de munca mecanica si manuala, cresterea productivitatii muncii pe unitatea de productie efectiv recoltat, sporul de productie realizat, coacerea mai uniforma si mai timpurie a plantelor, cresterea calitatii produselor agricole;

Efectele indirecte induse de utilizare acestei metode de combatere sunt:

simplificarea problemelor organizatorice si administrative legate de asigurarea fortei de munca umana, sporirea operativitatii desfasurarii proceselor de productie, reducerea costurilor actuale si ulterioare prin prelungirea duratei de exploatare a masinilor si tractoarelor, cresterea randamentului masinilor de recoltat.

Prin utilizarea erbicidelor, ca metoda de combatere chimica, nu trebuie uitate si metodele agrotehnice, necesare ciclului agricol, amintind de: rotatie sau asolament, araturile de calitate, semanatul in epoca optima, prasilele mecanice sau lucrarea cu sapa rotativa.