Aspecte generale privind conceptul de agriculura ecologica

Aspecte generale privind conceptul de agriculura ecologica

Inca din perioada practicarii agriculturii traditionale au aparut unele efecte nefavorabile cauzate de defrisarea padurilor, eroziune, cultivarea empirica a pamantului, irigarea la intamplare sau suprapasunat. Efectele nefavorabile s-au accentuat si prin modernizarea agriculturii, introducerea tehnologiilor de varf, prin mecanizarea si automatizarea excesiva a tehnologiilor de productie, utilizarea de cantitati mari de ingrasaminte si pesticide, specializare si politici guvernamentale care au favorizat maximizarea productiei. Insa, interventiile abuzive la care au fost supuse terenurile agricole, au avut numeroase urmari negative de lunga durata asupra mediului, inclusiv asupra solului. Astazi este unanim acceptat faptul ca sistemul de agricultura conventionala degradeaza chimic, biologic, si fizic mediul inconjurator (V. Ion si colab. 2005).

Astfel, ca alternativa la sistemul conventional de agricultura s-au dezvoltat si alte sisteme care urmaresc in mod prioritar cresterea fertilitatii solului si producerea de alimente sanatoase, care aplica inputuri reduse, ecologizeaza solul si atmosfera in conditiile sustinerii unei agriculturi durabile. Contextul favorabil dezvoltarii agriculturii ecologice se datoreaza, in mare parte, grijii consumatorilor de a vedea expuse produse sanatoase si de a respecta mai mult mediul. Spre deosebire de agricultura conventionala, care reprezinta un sistem energo-intensiv, costisitor pentru societate, cu potential daunator asupra mediului inconjurator si sanatatii populatiei (Lampkin, 1990), conceptul agriculturii ecologice se bazeaza pe ideea ca, natura este perceputa mai mult decat elementele componente, considerate individual, si permite solutionarea unei dileme care marcheaza lumea contemporana: poluarea sau scaderea eficientei economice (IFOAM).

Un numar mare de tari si o multitudine de organizatii private de certificare au dat definitii agriculturii ecologice. In trecut, diferentele dintre aceste definitii erau foarte mari, dar cerintele din comertul international si organismele implicate in procesele de acreditare au dus la o uniformizare evidenta. Astfel, Federatia Internationala a Miscarilor pentru Agricultura Organica (IFOAM), defineste agricultura ecologica ca fiind "o abordare holista a sistemului de management al productiei, care promoveaza si intretine dezvoltarea sanatoasa a agro-ecosistemelor, incluzand biodiversitatea, ciclurile biologice si activitatea biologica a solului". Iar acest concept si principiile care stau la baza dezvoltarii acestui tip de agricultura sunt adoptate de cele 108 tari care au aderat la Federatia Internationala a Miscarilor pentru Agricultura Organica.

In conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene 834/2007, agricultura ecologica este definita ca "un sistem global de gestiune agricola si de productie alimentara care combina cele mai bune practici de mediu, un nivel inalt de biodiversitate, conservarea resurselor naturale, aplicarea unor standarde inalte privind bunastarea animalelor si o metoda de producție care respecta preferintele anumitor consumatori pentru produse obtinute cu ajutorul unor substante si procese naturale

Prin aceasta, se doreste aplicarea principiilor agriculturii ecologice pentru dezvoltarea sistemului de management al agriculturii durabile si integrarea activitatilor agricole in cadrul comunitatilor rurale.

Importanta practicarii unei agriculturii ecologice deriva din urmatoarele aspecte (dupa V. Ion, 2005):

- Produse agricole, apa si aer mai putin contaminate - interzicerea pesticidelor (erbicide, fungicide, insecticide) determina un risc mai scazut de contaminare a produselor agricole. Aceasta inseamna ca produsele agricole ecologice sunt produse sanatoase si sigure pentru consumator. In ceea ce priveste prezenta pesticidelor in apa potabila, aceasta a devenit in ultima perioada o problema din ce in ce mai mare in toata lumea, agricultura conventionala fiind o sursa importanta de poluare a apelor freatice cu pesticide, nitrati si bacterii.

- Conditii sigure de munca pentru agricultori - rata mortalitatii datorate diverselor forme de cancer este foarte mare chiar si in tarile foarte dezvoltate care practica o agricultura moderna. Aceasta se datoreaza utilizarii in cantitati mari a pesticidelor.

- Biodiversitatea - pesticidele reprezinta un risc pentru anumite specii salbatice de plante si animale, dar mai mult decat atat, utilizarea acestora limiteaza biodiversitatea culturilor si in zonele invecinate, cu implicatii deosebite de-a lungul lanturilor trofice. Rotatia culturilor, practicata in sistemul de agricultura ecologica, contribuie la durabilitatea solului, la un peisaj mai variat si asigura o biodiversitate mai mare, protejand in acelasi timp si agricultorii de catastrofele economice cauzate de scaderea preturilor, actiunea unor factori de stress sau calamitati naturale.

- Sol fertil si sanatos - fertilitatea si sanatatea solului sunt mentinute prin practici biologice precum: rotatia culturilor, lucrarile manuale, prasit, compostare si mulcire. Prin folosirea ingrasamintelor organice in agricultura ecologica, creste continutul de materie organica a solului.

- Pierderi mai reduse de elemente nutritive prin levigare - aporturile de ingrasaminte organice si interzicerea ingrasamintelor chimice, reduc riscul spalarii substantelor nutritive.

- Reducerea eroziunii solurilor - atat ameliorarea solului cat si reducerea eroziunii solului se poate realiza prin mentinerea terenului acoperit cat  mai mult posibil, prin mulcire, sau prin cultivarea unor culturi ascunse.

- Management mai bun al factorului apa - ameliorarea solului si o mai buna acoperire a acestuia (de exemplu mulcirea) conduc la reducerea consumului de apa in agricultura ecologica.

- Calitate nutritiva superioara a produselor ecologice - produsele ecologice se caracterizeaza printr-un continut mai ridicat in substanta uscata, respectiv in aminoacizi, vitamine, saruri minerale, oligoelemente.

- Minimizarea contributiei agriculturii la problemele globale de mediu - agricultura ecologica minimizeaza problemele globale de mediu precum: incalzirea globala, ploile acide, reducerea biodiversitatii si desertificarea.

- Agricultura ecologica contribuie la cresterea productivitatii in cadrul sistemelor de agricultura conventionala - exploatatiile agricole conventionale beneficiaza de pe urma introducerii controlului biologic al daunatorilor in exploatatiile agricole ecologice.

Agricultura ecologica nu este limitata la fermele si produsele ecologice certificate, ci include toate sistemele de productie agricola care folosesc procese naturale, altele decat inputurile externe pentru a creste productivitatea agricola. De aceea, agricultura ecologica necertificata include si sistemele traditionale care nu utilizeaza substantele chimice dar care aplica demersuri ecologice pentru a creste productia agricola.