Tehnologii de obtinere si recoltare a productiilor - TEHNOLOGII GENERALE ANIMALE

TEHNOLOGII GENERALE ANIMALE

Tehnologii de obtinere si recoltare a productiilor

Principalele productii obtinute de la animale sunt laptele, carnea, ouale, lana, pielicelele, aceste productii intereseaza atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.

Productiile animaliere sunt obtinute in urma desfasurarii unor operatiuni efectuate de catre om fie manual fie mecanizat.

Laptele este un produs obtinut in urma operatiunii de muls care este o lucrare ce poate ocupa cca. 50% din timpul de lucru zilnic dintr-ferma de vaci de lapte, aceasta operatiune influenteaza productia cantitativa si calitativa de lapte, starea igienica a laptelui, integritatea glandei mamare, durata exploatarii vacilor si nivelul eficientei economice     intr-o exploatatie.

Obtinerea si recoltarea laptelui la animalele domestice are la baza mulsul manual sau mulsul mecanic. Indiferent de metoda se are in vedere pregatire operatorului a ugerului si a instalatiilor de muls, printr-o serie de operatiuni obligatorii.

La vacile de lapte mulsul manual implica un efort mare din partea mulgatorului         (cca. 20 000 mii de miscari zinic) iar calitatea laptelui poate fi depreciata acesta venind in contact cu aerul.

Mulsul manual se poate face prin diferite procedee: cu mana plina, cu nod, cu doua degete.

Mulsul mecanizat se poate realiza cu diferite instalatii: instalatia de muls la bidon, instalatia de muls cu colectarea si transportul centralizat al laptelui, grup individual de muls pe carucior; sau in sali speciale de muls. Mai nou mulsul se poate realiza cu ajutorul robotului automat de muls care face toate operatiunile de pregatire a ugerului si de efectuare efectiva a mulsului fiind dotat cu un sistem de senzori sau un sistem video cu unde laser, un brat  si un sistem PC.

La oi lactatia incepe fie la sacrificarea fie la intarcarea meilor iar mulsul se realizeaza manual sau mecanic la inceputul lactatiei de trei ori pe zi iar spre sfarsit de doua ori. Mulsul manual se poate realiza din spatele animalului sau din lateral iar obiectivul principal este de a obtine un lapte igienic. Mulsul manual necesita experienta si indiferent de specii actiunea de eliberare a laptelui are loc in trei faze:

1- eliberarea primelor jeturi de lapte,

2- exercitarea unei presiuni asupra ugerului pentru a elibera laptele

3 utilizarea mulsului cu nod pentru golirea totala a ugerului.

Mulsul manual la oi se face de regula in galeata care deasupra are atasta o cupa in care efectiv se mulge laptele si care are drept scop evitarea contaminarii acestuia cu excremente.

Mulsul mecanic implica utilizarea unor instalatii de muls asemanatoare cu cele utilizate la bovine dar de dimensiuni mai mici. Acest tip de muls se practica in special in tarile mari crescatoare de oi bune producatoare de lapte.

Unii specialisti au stabilit faptul ca la ovine prin mulsul mecanic se poate diminua productia de lapte cu 30-40% la rasele nespecializate pe productia de lapte.

Mulsul mecanic la ovine are o serie de avantaje respectiv, cresterea productivitatii muncii si a rentabilitatii, obtinerea unui lapte igienic si sporirea productiei de lapte cu     cca. 8%.

Indiferent de specie si metoda de muls aplicata este obligatoriu respectarea unor reguli privind etapele de lucru si igiena.

Regulile de igiena se refera atat la mulgator cat si la operatiunile care trebuie executate asupra ugerului, asupra instrumentelor si instalatiei de muls.

Obtinerea unei cantitati mari de lapte si golirea ugerului se realizeaza doar respectand etapele de lucru care includ: pregatirea instalatiei de muls, a mulgatorului si a ugerului dupa care urmeaza efectuarea mulsului propriu-zis si se termina cu spalarea echipamentului de muls.

Pregatirea mulgatorului consta in efectuarea de catre acesta a actiunilor de igiena personala si imbracare a echipamentului de protectie si pregatirea ustensilelor pentru muls.

Pregatirea ugerului consta in pregatirea animalului si introducerea acestuia la standul de muls, concomitent se va asigura un mediu climatic favorabil curat si lipsit de stres, se va spala si masa ugerul si se vor dezinfecta mameloanele;  primele jeturi de lapte vor fi mulse separat pentru indepartarea laptelui ce eventual poate fi contaminat cu diversi agenti patogeni precum si a se verifica gradul de sanatate al glandei mamare; apoi se face stergerea ugerului pentru indepartarea solutiei dezinfectante; urmeaza atasarea paharelor de muls incepand cu cele mai indepartate si terminand cu cele mai apropiate cu precizarea ca atasarea paharelor sa se faca in maximul 60 de secunde de la inceperea pregatirii ugerului. Mulsul incepe in momentul in care se da drumul la instalatie si se efectueaza mulsul, dupa terminare se detaseaza paharele si se pregateste aparatul pentru animalul urmator.

Pregatirea instalatiei de muls, instalatia trebuie intretinuta si folosita corect pentru obtinerea unui lapte igienic. Spalarea zilnica presupune clatirea cu apa (35-42 °C), spalarea cu detergent alcalin (72 °C), zece minute si clatirea cu solutie acida (35-42 °C) iar apoi se face dezinfectie cu solutii speciale care raman in instalatie pana la cu 30 de minute inaintea mulsului urmator.

Pentru ca spalarea instalatiei sa se faca corect trebuie ca apa sa fie curata, sa aiba o anumita viteza si temperatura. Se utilizeaza un anumit volum de solutie (apa+solutie dezinfectanta) care trebuie pregatita corect. Scurgerea apei si a solutiilor terbuie sa se faca total.

In vederea bunei functionari a instalatiei periodic se fac verificari si se efectueaza o serie de operatiuni precum spalarea zilnica a tuturor conductelor de inlocuire a filtrelor a paharelor de cauciuc furtunelor de lapte, a pulsatoarelor si se verifica pompa de vacuum.

Pentru o buna efectuarea a mulsului acesta trebuie sa aiba o frecventa stabilita de nivelul productiv. De regula animalele sunt mulse indiferent de metoda de doua ori pe zi, intervalul optim fiind de 12 ore, la peste 14 ore de la ultimul muls creste presiunea intramamara care va reduce intensitatea de sinteza a laptelui. Mulsul trebuie sa se inceapa la 30 maxim 60 de secunde de la incheierea masajului (contribuie la declansarea reflexului de ejectie a laptelui si la eliberarea usoara a acestuia) lucru care va face sa se obtina o cantitate mai mare de lapte. Mulsul trebuie sa fie complet in sensul eliminarii intregii cantitati de lapte si trebuie efectuat la aceleasi ore deci trebuie respectat un program de muls.

Calitatea laptelui muls va depinde de aplicarea tuturor regulilor de igiena si a etapelor si operatiunilor de lucru. Imediat dupa muls laptele va fi filtrat, racit si pastrat in conditii corespunzatoare. Pastrarea laptelui se va face in bidoane sau tancuri izoterme la temperaturi mici in vederea evitarii multiplicarii organismelor din lapte si a creste aciditatea acestuia.

Carnea se obtine in urma sacrificarii animalelor crescute si exploatate in acest scop. Sacrificarea animalelor (bovine, porcine, ovine si pasari) se face in unitati specializate si utilate cu tehnologie care permite un flux tehnologic complet care se finalizeaza cu obtinerea carcaselor.

Inainte de a fi sacrificate animalele sunt supuse unei diete si unui examen sanitar-veterinar  cu scopul descoperirii animalelor bolnave si a le separa de cele sanatose si a nu fi introduse pe fluxul tehnologic ci sacrificate separat.

Sacrificarea animalelor implica toate operatiunile ce se desfasoara in abator pentru a obtine carnea, produsele si subprodusele brute. Sacrificarea implica o serie de procese tehnologice:suprimarea vietii animalului, jupuirea (oparirea la porcine si oparirea si deplumarea la pasari), eviscerarea (scoaterea organelor interne) parcelarea carnii (la unele specii este necesar separarea carcasei pe jumatati sau pe sferturi) si fasonarea carcaselor (pregatirea carcaselor pentru comercializare).

Dupa obtinerea carcaselor acestea urmeaza a fi transate si separate pe specialitati si calitati care vor fi comercializate.