Studiu privind infiintarea pensiunii turistice rurale - strategia de marketing si de pret

1. PREZENTAREA PROIECTULUI DE INVESTITII

Proiectul de investitii supus studiului vizeaza construirea unei pensiuni turistice rurale, constructie formata din parter plus mansarda, amplasata intre localitatea Campia Turzii si Turda, judetul Cluj.

Proiectul a fost elaborat cu respectarea prevederilor Ordinului Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei nr.1013/2001.

In vederea realizarii proiectului propus au fost obtinute urmatoarele avize si acorduri:

Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei;

Certificatul de urbanism privind incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat conform legii;

Avizele privind asigurarea utilitatilor (energie electrica, gaz metan, apa, canalizare, telecomunicatii);

Acordul pentru protectia mediului;

Aviz sanitar;

Aviz sanitar veterinar.

1.1. PREZENTAREA S.C. SI A ACTIVITATII SALE INAINTE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

SC 'OLY ' SRL a luat fiinta in anul 1992, fiind inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J31/1992, avand ca obiect de activitate initiala comert, intermediari, vanzari en-gros.

Ulterior in cadrul firmei s-au facut moficari referitor la obiectul de activitate, adaugandu-se in acesta producerea de material saditor, pomicol, viticol si dendrologic. In urma dezvoltarii acestei activitati societatea a suferit o crestere considerabila ajungand la un numar de 5 angajati, dintre care: 3 muncitori 1 tehnician si o secretara. In acelasi context, cresterea activitatii a dus si la o imbogatire a bazei materiale constituita in acest moment din tractoare, motosapatoare, sistem de irigatie, atomizoare.

In anul 2003 SC.OLY SRL a facut demersurile pentru infiintarea unei pensiuni turistice ca urmare a terminarii lucrarii de executie a lacului de pescuit si agrement precum si a amenajarii piscicole. Evolutia acestei pensiuni intr-un termen foarte scurt a fost benefica, in acest sens extinzandu-se pana la constructia restaurantului si a casutelor. Pensiunea 'ANA' are ca si obiect principal pescuitul sportiv, recreativ, drumetii in imprejurimi, lectii de calatorie, plimbari cu ATV-uri etc.

Piata actuala a firmei este compusa din clienti variati din judet si judetele limitrofe care deja au fost multumiti de serviciile aduse. Ei au contactat unitatea datorita site-ului de pe internet si a paginii proprii de televiziune prin cablu si de alti clienti din tara si din Ungaria.

Avand cifra de afaceri ridicata, de cca 1 mld anual, rezultat din exploatarea lacului si a celorlalte servicii de agrement, pensiunea 'ANA' se situeaza in topul celor 10.

Succesul intreprinderii in sectorul turistic rural, precum si achizitia de catre proprietar a unui teren cu un vad commercial bun, a determinat conducerea sa ia decizia de a dezvolta aceasta activitate prin construirea unei noi pensiuni turistice rurale.

1.2. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA REALIZARII INVESTITIEI

Obiectivul principal urmarit in realizarea acestui proiect este valorificarea pe piata turistica interna si externa a principalelor atractii turistice din zona premontana a localitatii.

Amplasarea localitatilor Campia Turzii si Turda pe Drumul European E81, care face legatura intre Europa Occidentala si zona balcanica, ii confera acesteia multiple avantaje de practicare a turismului, prin existenta premisei accesului facil al turistilor straini din intreaga Europa. De asemenea, un avantaj este si existenta proiectului de constructie a autostrazii Brasov –Bors, care va fi amplasata la limita teritoriala a localitatii.

Construirea unei pensiuni turistice rurale in aceasta zona va conduce la cresterea gradului de valorificare a potentialului turistic, natural si antropic, al zonei, prin includerea in circuitele turistice interne si externe a principalelor obiective turistice din zona, cum ar fi: Statiunea montana Muntele Baisorii, Cabana Buru, Cheile Turzii, Valea Ariesului, Salina Turda , Lacurile din zona - unde se poate practica pescuitul sportiv etc., obiective care ofera turistului impatimit de natura peisaje deosebite si conditii optime de relaxare.

Tinand seama de potentialul turistic variat si valoros al zonei, de lipsa unei baze tehnico-materiale adecvate valorificarii acestuia, de existenta posibilitatilor de acces a turistilor (atat romani cat si straini) am considerat oportuna construirea unei pensiuni turistice rurale.

Prin realizarea constructiei se vor crea 14 locuri pentru cazarea turistilor, repartizate in 6 camere (4 camere cu pat dublu, 2 cu pat simplu) si 2 apartamente (dormitor + salon). De asemenea, proiectul de investitie include si amenajarea restaurantului, cu capacitatea de 30 de locuri, destinat servirii mesei pentru turistii cazati in pensiune, dar care va putea servi si alti clienti.

Pensiunea turistica rurala va fi clasificata la categoria de confort: 3 margarete; conform prevederilor OMT 510/2002 in cazul unitatilor de alimentatie publica integrate in unitati de cazare se va asigura o corespondenta intre categoria de confort a celor doua, deci si restaurantul va trebui sa fie clasificat la 3 stele.

Buna functionare a spatiilor de cazare si alimentatie presupune dotarea acestora cu mobilier si echipamente corespunzatoare.

Totodata, proiectul prevede amenajarea spatiului verde din incinta, a cailor de acces si a unei parcari pentru clienti.

Consideram ca acest proiect este binevenit intrucat in zona nu sunt activitati generatoare de locuri de munca, prin realizarea acestui obiectiv de investitie creindu-se noi locuri de munca, cu facilitati deosebite pentru tineri.

Prin activitatea propusa nu doar ca se va obtine o rentabilitate ridicata a intreprinderii ci, implicit, se creaza noi resurse financiare pentru bugetul local, contribuind la dezvoltarea economica a intregii zone. De asemenea, se va inregistra si o dezvoltare economica pe orizontala datorita relatiilor contractuale cu societatile comerciale furnizoare de materii prime, materiale.

1.3. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.3.1. Analiza caracteristicilor terenului

A) Suprafata si situatia juridica a terenului

Terenul pe care este amplasata constructia nu intra in patrimoniul unitatii, ci este proprietatea personala a administratorului societatii. Suprafata totala a acestuia este de 3000 mp, care va fi folosita dupa cum urmeaza:

Suprafata construita propusa (Corp II ) – 204,95 mp;

Suprafata desfasurata propusa (Corp II P+M) – 409,90 mp.

B) Caracteristicile geofizice ale terenului

Studiul privind caracteristicile geofizice ale terenului pe care este amplasata pensiunea cu anexele sale a fost efectuat la data proiectarii constructiei, de o societate comerciala specializata in acest sens.

Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1992, amplasamentul se situeaza in zona seismica F, cu valoarea coeficientului de intensitate seismica Ks=0,08 care corespunde unui grad seismic de calcul de 6,5^o pe scara Mercalli.

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul apartine zonei de terasa a raului Aries.

Din punct de vedere geologic terenul este constituit din fundament de varsta bandeiana reprezentat spre suprafata prin orizontul argilelor marnoase cenusii. Acest strat de baza este acoperit de un complex aluvionar. Adancimea maxima de inghet este de 0,7 m; adancimea minima de fundare recomandata este de 1,2 m, presiunea conventionala fiind de 450 kPa.

Apa freatica apare in stratul aluvionar de pietris cu nisip si lianti in jurul cotei de 2,00 m.

Avand in vedere caracteristicele geofizice prezentate proiectul de constructie a fost avizat favorabil.

1.3.2. Analiza caracteristicilor constructiilor

Constructia propusa se va amplasa la distanta de 2,00 m. fata de limita dinspre N, la distanta de 9,50 m. fata de limita proprietatii la S.

Regimul de inaltime propus este P+M, accesul realizandu-se pe fatada sud, iar accesul la parcela este realizat pe latura de vest.

Cladirea este executata pe fudatii continue din beton cu incastrare minim 20 cm in stratul bun de fundare. Peste fundatii se executa o hidroizolatie orizontala din carton asfaltat lipit cu bitum cald.

Peretii sunt executati din zidarie de caramida cu grosimea de 30 cm si samburi de beton armat si sunt placati cu termoizolatie BCA 10 cm grosime, la exterior rezultand un perete exterior cu grosimea de 40 cm, pentru asigurarea confortului termic. Acestia sunt finisati cu tencuiala mortar, iar interioarele si exterioarele sunt finisate cu vopsea lavabila.

Acoperisul este executat din tigla rosie, scurgerea apelor de pe acoperis facandu-se prin jgheaburi si burlane din tabla zincata.

Finisaje exterioare: tencuieli hidrofuge la fundatii, tencuieli si vopsitorii lavabil alb la pereti, tamplarie PVC, geam termopan.

Finisaje interioare: pardoseli parchet in camere, pardoseli gresie ceramica si placari cu faianta in bai, pardoseli gresie in holuri, zugraveli lavabile.

In jurul cladirii se vor amenaja trotuare de protectie, in partea de NV a parcelei sunt amenajate parcari auto, iar zonele ramase neconstruite se vor amenaja ca spatii verzi.

Aria construita este de 204,95 mp, asa cum precizam mai sus, aceasta fiind structurata dupa cum urmeaza:

la parter se vor amplasa: winfang acces; hol de primire mobilat cu fotolii, masuta si plante decorative; hol de acces spre camere; scara de acces spre mansarda; camera pentru centrala termica si spalatorie; trei camere si un apartament pentru cazarea turistilor.

la mansarda: trei camere si un apartament pentru cazarea turistilor; oficiu pentru depozitarea lenjeriei; hol si doua logii.

1.3.3. Analiza infrastructurii

Obiectivul de investitii propus are avizele necesare pentru racordarea la retelele pentru toate utilitatile necesare. Acesta are acces direct la Drumul European E 81, la reteaua de apa potabila, la reteaua de canalizare, telefonie, colectare reziduuri menajere, internet etc.

1) Instalatia electrica

Alimentarea cu energie electrica a pensiunii se va face prin racordarea cu bransament electric aerian la reteaua LEA existenta. Puterea instalata necesara este de 12,110 kw, iar puterea absorbita este de 7,266 kw.

2) Instalatia sanitara

Alimentarea cu apa potabila se va face prin racordarea la reteaua de apa existenta in zona, iar cea cu apa calda prin instalarea unei microcentrale proprii (vezi instalatia de incalzire).

Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza prin racord cu tubulatura de 110 mm din PVC 32-100 mm, montate pe ghene de instalatii.

Baile camerelor vor fi dotate cu lavoare, cada de baie sau cabina de dus, vas WC si sifoane de pardoseala.

Debitul de restituire a apelor uzate menajere este de 1,40 mc/h.

3) Instalatia de incalzire

Pentru incalzirea cladirii si prepararea apei calde menajere s-a ales sistemul de incalzire cu camera de combustie si tubulatura etansa, prin montarea unei microcentrale termice automatizata de 41 KW, prevazuta cu camera de ardere cu tiraj fortat pe gaz natural. Corpurile de incalzire vor fi din otel de tipul PANEL.

Microcentrala va fi amplasata in incapere separata si va avea urmatoarele caracteristici:

Puterea termica minima/maxima de 30.000/35.000 kcal/h;

Racord tur-retur O ¾;

Racord apa calda/rece:O1/2;

Capacitate vas de expansiune: 72 l;

Alimentare electrica/frecventa: 250/50 V/Hz.

1.3.4. Analiza dotarilor

Dotarea cu mobilierul necesar si aparatura audio-video se va face in conformitate cu criteriile prevazute in OMT 510/2002 pentru incadrarea pensiunii turistice rurale la categoria de confort de trei margarete, acestea fiind formate din:

Tabel nr. 3.2.

Mobilier pentru dotarea camerelor

Sursa: documente interne ale unitatii

Dotarea necesara pentru o camera de cazare este urmatoarea: masa TV si televizor, dulap, fotolii, masuta, pat pentru una sau doua persoane, frigider, somiera, canapea (pentru apartament).

1.3.5. Forta de munca

Buna desfasurare a activitatii unitatii presupune nu doar existenta dotarilor corespunzatoare ci si a resurselor umane, care trebuie sa corespunda numeric, structural si calitativ.

Numarul total de angajati ai pensiunii turistice va fi de 8 persoane, structurat dupa cum urmeaza:

Personal administrativ cu functii de conducere: 1 persoana, care ocupa postul de manager;

Personal administrativ fara functii de conducere: 1 persoana care ocupa postul de contabil;

Personal muncitor cu functii de executie: 6 persoane din care 2 bucatari-ospatari, 1 spalatoreasa, 1 instalator de intretinere-electrician.

Consideram ca personalul angajat este bine structurat pe activitati, acoperind toate sectoarele de activitate si este calificat corespunzator. Se va acorda o atentie deosebita perfectionarii continue a pregatirii profesionale si calificarii intregului personal, prin respectarea prevederilor OMT 510/2002 care mentioneaza trimiterea periodica obligatorie a angajatilor la cursuri, la un interval de maxim 5 ani. Prin aceasta conducerea unitatii vizeaza crearea premiselor de imbunatatire continua a calitatii servirii, si implicit a calitatii activitatii desfasurate de unitate.

2. REPERE PRIVIND ACTIVITATEA VIITOARE A UNITATII

2.1. OFERTA DE SERVICII A UNITATII

Constructiile si amenajarile realizate de unitate prin prezentul proiect de investitii ii va permite acesteia sa ofere urmatoarele categorii de servicii:

a)            servicii de cazare si servicii suplimentare legate de acestea;

b)            servicii de agrement.

a)      Serviciile de cazare

Cazarea este oferita in variantele:

in camere cu doua paturi in regim single sau double (2 camere);

in apartamente formate din salon+dormitor (2 apartamente).

Dotarile camerelor si serviciile de cazare sunt oferite la nivelul calitativ corespunzator categoriei de confort de trei margarete.

In afara de cazarea propriu-zisa turistii vor mai putea beneficia si de alte servicii, gratuite sau cu plata, legate de cazare, precum:

inchirierea de inventar de servire suplimentar;

trezirea clientului la ora indicata;

servicii de parcare in spatiile special amenajate din fata pensiunii;

furnizarea de informatii suplimentare privind obiectivele turistice din zona care pot fi vizitate sau alte informatii solicitate de client pe durata sejurului etc.

b)      Servicii de agrement

Data fiind locatia unitatii si resursele turistice din zona pot fi prestate urmatoarele servicii de agrement pentru turistii interesati:

Servicii recreative: organizarea de excursii la principalele puncte turistice din zona:

Servicii sportive: organizarea de concursuri de tir cu arcul, treasure hunt, excursi cu bicileta;

Servicii culturale: vizitarea unor obictive turistice culturale din municipiul Sibiu si Medias.

2.2. ANALIZA PRINCIPALILOR CLIENTI

Prin locatia sa si serviciile, oferite unitatea se adreseaza in primul rand turistilor dornici sa evadeze din monotonia si stresul cotidiene si sa petreaca un sejur intr-un cadru natural placut si linistit, cu peisaje frumoase, cu un grad mai scazut de poluare, amplasat in mediul rural, in apropiere de Valea Tarnavei Mari.

Atmosfera rurala a unitatii este creata in primul rand prin amplasarea sa geografica, dar si prin modul de amenajare si dotare a incintei unitatii, a camerelor de dormit. In plus, pentru iubitorii mediului rural si a bogatiei etno-folclorice a acestuia, unitatea poate organiza excursii in satele din imprejurimi pentru petrecerea unor sarbatori traditionale, precum: serbarea secerisului, targuri traditionale, masurisul oilor etc.

Pentru aceasta categorie de clienti se pot oferi sejururi pentru odihna, agrement, sau chiar tratament, fiind binecunoscute rezultatele curative ale apelor din Bazna in ameliorarea unor afectiuni reumatismale.

Data fiind amplasarea unitatii in apropierea drumului european E60, aceasta poate sa gazduiasca si turisti aflati in tranzit sau persoane sosite in scop profesional in zona.

2.3. ANALIZA PRINCIPALILOR FURNIZORI

In cadrul acestui paragraf ne vom referi atat la furnizorii de echipamente si bunuri necesare dotarii pensiunii turistice rurale

Dupa constructia propriu-zisa a unitatii, pentru realizarea unor finisaje interioare si dotarea sa cu elemente de mobilier si echipamente necesare in vederea deschiderii pentru public, s-a apelat la urmatorii furnizori:

Tabelul nr. 3.3.

Lista de achizitii pentru dotarea si echiparea unitatii

Sursa: date interne ale unitatii.

Achizitia acestora s-a facut pe baza de factura.

2.4. strategia de marketing A UNITATII

In cadrul acestui paragraf dorim sa facem o scurta prezentare a strategiilor ce vor fi adoptate de unitate, dupa darea sa in exploatare, in domeniul preturilor, distributiei si a promovarii serviciilor oferite. Desi si strategia de produs este o componenta a mixului de marketing, aceasta nu va fi detaliata intrucat serviciile oferite de unitate au fost prezentate in paragraful 3.2.3.

3.2.4.1. Strategia de pret

Tarifele practicate de unitate se pot analiza separat pe tipuri de servicii: cazare, respectiv alimentatie publica.

Tarifele de cazare sunt stabilite pe camera/zi si sunt exprimate in RON, respectiv in Euro pentru turistii straini. Ele se afiseaza la loc vizibil turistilor, la receptia unitatii si sunt urmatoarele:

Tabel nr. 3.5.

Tarifele de cazare ale pensiunii turistice

*) tarifele includ si micul dejun

Sursa: documente interne ale unitatii.

Una dintre strategiile de preturi cele mai des intalnite in sectorul turistic si care este adoptata si de unitatea noastra este strategia tarifelor diferentiate, prin aceasta intelegandu-se diferentierea tarifelor unuia si aceluasi produs in functie de diferite criterii, cum ar fi:

tipul camerei – tariful pentru apartamente este cu 34% mai mare decat cel pentru camera dubla;

regimul de inchiriere al camerei – tarifele pentru locul inchiriat in regim single (103 RON) este cu 67,5% mai mare decat cel pentru locul inchiriat in regim double (61,5 RON);

modul de rezervare al serviciilor de cazare – tarifele prezentate in tabelul nr. 3.5. sunt cele practicate pentru turistii sositi pe cont propriu, adica tarife de receptie; in cazul achizitionarii produselor prin agentia de turism, in functie de volumul serviciilor achizitionate (cazare, masa) se acorda o reducere de pana la 20% la pretul pausal;

sezon – desi in mod normal tarifele pot fi mai ridicate in sezonul de varf sau cu ocazia unor sarbatori (pentru realizarea unor venituri maxime care sa acopere eventualele pierderi din extrasezon) si mai scazute in rest (cu rol promotional) aceasta pensiune turistica nu face deocamdata o astfel de diferentiere a tarifelor;

cursul de schimb valutar – pentru turistii straini pot sa apara diferente intre tarifele platite pentru unul si acelasi produs turistic de la un moment de timp la altul in functie de evolutia cursului de schimb valutar, tarifele fiind platite de acestia, conform reglementarilor legale, in lei la cursul zilei.

O alta strategie de preturi aplicata de unitate este strategia tarifelor pausale, care se refera la oferirea turistilor a unor pachete de servicii la un pret global. Varianta adoptata de unitate este cazare+mic dejun la un pret global, dar la cerere, in cazul distributiei produsului turistic printr-o agentie de turism, mai ales in extrasezon se pot adopta alte variante ale tarifului pausal (cazare + demipensiune, cazare + pensiune completa).

Tarifele pentru alimentatie

Tariful micului dejun este inclus in pretul cazarii, dar acest serviciu poate fi solicitat si separat de catre turisti, pretul pensiunii complete fiind de 45 RON/persoana/zi sau preturile separate sunt:

mic dejun 10 RON/pers./zi;

pranz 20 RON/pers./zi;

cina 15 RON/pers./zi.

Preturile practicate de unitatea de alimentatie se stabilesc diferit in functie de modul de obtinere a produselor:

in cazul produselor obtinute din productie proprie se calculeaza costul de productie la care se adauga marja de profit si apoi TVA la valoarea adaugata;

in cazul produselor achizitionate cu scopul revanzarii se adauga doar adaosul comercial al unitatii (care variaza in functie de tipul produsului) si TVA la adaosul comercial.

In afara de cele doua servicii turistice de baza, serviciile de agrement pe care le-am enumerat mai sus pot favoriza cresterea incasarilor unitatii.

2.4.2. Strategia de distributie

Distributia produsului turistic rural, la fel ca si in cazul produsului turistic in general, se poate face folosind doua metode:

a)      distributia directa;

b)      distributia indirecta.

Prima forma este specifica turismului neorganizat sau pe cont propriu, cand turistul achizitioneaza serviciile direct de la prestatorul lor, pe masura ce intra in contact cu oferta, in timp ce distributia indirecta presupune interpunerea intre prestator si turist a unuia sau mai multor intermediari (care pot fi agentii de turism, birouri de turism etc.). Fiecare dintre cele doua forme prezinta avantajele sale.

Avantajele distributiei directe sunt:

prestatorul va intra in contact direct cu consumatorul si isi va putea, astfel, promova propriile interese si controla, intr-un grad mai ridicat, piata;

comunicand direct cu consumatorul, informatiile difuzate vor ajunge mai repede la publicul-tinta;

producatorul va putea decide ca in perioadele cu cerere redusa sa intervina prompt prin acordarea de reduceri de tarife sau alte facilitati pentru a revigora cererea;

pretul platit de turist nu va include si comisionul agentiei de turism;

cunoasterea mai rapida a nevoilor consumatorilor, ceea ce va permite adaptarea prompta la cerintele acestora;

posibilitatea de a folosi metode directe de promovare etc.

La randul sau, si distributia indirecta are avantajele sale:

faciliteaza accesul consumatorilor aflati la distante mai mari la produsele unitatii;

consumatorii nu mai au grija organizarii voiajului, care cade in sarcina agentiei de turism, si nu vor risca, ca in perioadele de varf sa nu gaseasca produsele dorite;

intermediarii pot informa consumatorii potentiali asupra unor produse noi aparute si stimula, astfel, cererea turistica;

prin achizitia unui aranjament turistic “totul inclus” se poate plati un tarif pausal care va fi mai scazut decat suma tarifelor individuale ale serviciilor componente.

In general, o mare parte dintre produsele turistice sunt distribuite prin intermediari. Cu toate acestea, aceasta situatie nu este intalnita si in cazul turismului rural pentru ca in ciuda numarului mare de agentii de turism in marea majoritate a oraselor tarii, este destul de mic numarul agentiilor de turism care comercializeaza si produse turistice in mediul rural sau a agentiilor care sa fie strict specializate doar in distributia acestor produse. Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam faptul ca agentiile de turism nu vor distribui doar produsele unei singure pensiuni turistice rurale, deci acestea vor intra in competitie.

Pensiunea turistica intentioneaza sa adopte o strategie de distributie intensiva, folosindu-se atat de agentiile de turism specializate in distributia produselor turistice rurale din Cluj-Napoca, dar si de alte agentii de turism din orasele invecinate. Unitatea va solicita ANTREC omologarea pentru turism si inscrierea in cadrul asociatiei si implicit promovarea ofertei sale turistice prin revistele si cataloagele ANTREC.

De asemenea, intentia unitatii este chiar de a coopera cu alte unitati de cazare din zona pentru a-si uni eforturile in realizarea unei oferte comune, mai variate si calitativ superioare in domeniul agrementului sau pentru a crea mijloacele de valorificare a obiectivelor turistice a zonei, in special a bogatiei de resurse etno-folclorice, pentru a atrage un numar cat mai mare de turisti din tara si strainatate.

2.4.3. Strategia promotionala

Unitatea doreste sa desfasoare o activitate sustinuta de promovare pentru informarea clientelei asupra infiintarii unitatii (publicitate de lansare), respectiv asupra serviciilor comercializate (publicitate de informare), precum si pentru a informa prin ce se deosebeste oferta turistica a unitatii fata de cea a unitatilor concurente.

Metodele de promovare care vor fi folosite sunt;

a)      Relatii cu publicul:

se vor intocmi si prezenta oferte pentru diferite institutii si firme private din orasele din apropiere, in special din municipiul Cluj-Napoca;

directorul pensiunii va avea o activitate sustinuta pentru promovarea pensiunii si a zonei turistice;

la receptia pensiunii se va organiza un punct de informare unde se vor distribui pliante, brosuri si alte materiale publicitare pentru cei interesati;

se vor inregistra sugestiile turistilor cazati intr-un caiet de sugestii, care va fi analizat periodic, preluandu-se toate datele utile;

b)      Publicitatea se poate realiza prin:

fluturasi distribuiti prin posta;

pliante, brosuri distribuite prin punctul de informare de la receptie precum si prin agentii de turism din orasele din apropiere sau prin birouri de turism din tara si din strainatate;

carti de vizita;

mapa informativa din camera care ofera informatii privind serviciile unitatii, precum si potentialul turistic al zonei;

bannere amplasate pe traseu sau panouri indicatoare;

carti postale;

cadouri personalizate oferite clientilor la sosirea in unitate sau la plecare;

anunturi publicitare radio sau teledifuzate;

crearea unei pagini proprii de internet, care va juca un dublu rol: pe de o parte promotional, pe de alta parte va oferi turistilor o metoda rapida si moderna de rezervare a locurilor si achitare a serviciilor comandate;

inregistrarea ofertei unitatii in cataloage si publicatii specifice turismului rural (cataloage ANTREC) sau turismului in general, precum si in alte cataloage sau publicatii care inregistreaza oferta tuturor agentilor economici (Pagini Aurii, Pagitur etc.);

participarea la targuri si expozitii cu teme turistic.

3. DOCUMENTATIA ECONOMICA A PROIECTULUI SI INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI

3.1. DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA A INVESTITIEI. DEVIZUL INVESTITIEI

Documentul de baza cu ajutorul caruia sunt sintetizate toate cheltuielile ocazionate de realizarea proiectului de investitii este devizul de investitie.

Prezentam in Anexa nr. 3 Devizul general pentru constructia pensiunii turistice, iar apoi detaliem devizele pe obiective de investitii:

Deviz obiect 1: Construire pensiune turistica;

Deviz obiect 2: Dotare cu centrala termica si aparatura de bucatarie;

Deviz obiect 3: Dotari mobilier;

Deviz obiect 4: Procurare echipamente audio-video.

Pe baza datelor prezentate in cadrul devizului se pot calcula cativa indicatori tehnico-economici ai investitiei:

1. Valoarea totala a investitiei si surse de asigurare a acestora

Valoarea totala a investitiei de deviz (I_deviz) este de 912.324 RON.

In cadrul valorii totale a investitiei de deviz, valoarea C+M (constructii-montaj) este de 350.814 RON, ceea ce reprezinta 38,45% din valoarea investitiei de deviz.

Resursele necesare realizarii investitiei sunt proiectate a se acoperi din surse proprii si din fondurile structurale nerambursabile acordate de U.E., prin Agentia SAPARD, Masura 3.4.

Din valoarea totala a investitiei de 912.324 RON (inclusive TVA), sursele de finantare sunt: 354.000 RON vor fi fonduri nerambursabile prin programul SAPARD, iar restul de 558.324 RON vor proveni din autofinantare.

Sursa: documentatia tehnico-economica a proiectului de investitie

Esalonarea fondurilor de investitie

Proiectul de investitie va incepe sa se deruleze in iunie. 2008 si s-a estimat ca se va intinde pe 13 luni, adica pana in iunie 2008. Pe durata celor 13 luni de executie a investitiei fondurile sunt esalonate astfel:

Tabel nr. 3.6.

Graficul de esalonare a fondurilor de investitie exprimat valoric pe luni si activitati

Graficul de esalonare a fondurilor de investitie exprimat valoric pe luni si activitati

RON

iun.-07

iul.-07

nov.-07

ian.-08

feb.-08

mai.-08

iun.-08

Total

Faza 1

Pregatire proiect (deviz financiar)

Elaborarea planului de afaceri

Elaborarea documentatiei pentru finantare

Elaborarea proiectului tehnic

Asistenta tehnica

Faza 2

Constructii

Utilitati

Amenajarea terenului

Constructii si instalatii

Faza 3

Achizitie utilaje/dotari

Document online: Interviu cu Maestrul sportului FIDE Tiberiu Georgescu Proiect: Inter Milano - scudetto - de-a lungul anilor

Utilaje fara montaj si echipamente de transport

Dotari

1E+05

Faza 4

Plata taxelor

Comisioane si taxe legale

TOTAL

2E+05

Sursa: documentatia tehnico-economica a proiectului de investitie

3. Durata de executie a obiectivului

Proiectul propus se va realiza in 13 luni, etapele realizarii fiind prezentate in tabelul nr. 3.6., termenul de punere in functiune a unitatii fiind 1.07.2008.

4. Capacitatea de prestatie

Prin executia proiectului de investitie se vor crea locuri pentru cazare si locuri pentru divertismentul turistilor.

Capacitatea de cazare a pensiunii va fi de 8 locuri repartizate camere cu doua paturi (4 locuri/2 camere) si apartamente (4 locuri/2 apartamente).

5. Durata normata de functionare a obiectivului

Se va considera egala cu durata de functionare a cladirii, conform normativelor existente in vigoare, aceasta fiind de 50 ani.

3.2. PROIECTIA ECONOMICO-FINANCIARA A ACTIVITATII UNITATII

Aprecierea eficientei proiectului de investitii presupune estimarea rezultatelor previzionate ale pensiunii turistice, dupa punerea sa in functiune. Proiectia rezultatelor financiare am realizat-o pe perioada 2008-2013, anul 2008 fiind incomplet, doar lunile iulie-decembrie, intrucat pensiunea este deschisa pentru public din 1.07.2008 doar.

Principalii indicatori estimati, metodologia de proiectare a acestora, precum si nivelul inregistrat sunt prezentati in cele ce urmeaza.

Venituri din exploatare

Estimarea acestui indicator s-a facut tinandu-se cont de natura celor doua activitati de baza pe care le va desfasura unitatea (activitate de cazare si activitate de alimentatie publica), de gradul de ocupare estimat, precum si de marimea tarifelor si preturilor practicate de unitate.

Venituri din activitatea de cazare

Pe perioada mentionata mai sus s-a estimat un grad de ocupare de aproximativ 60% a capacitatii de cazare, care va creste in anii urmatori, ajungand in anul 2013 la 80%. Cunoscand formula de calcul a gradului de ocupare, numarul estimat al innoptarilor efectuate de turisti la unitate este calculat in tabelul nr. 3.7.

Tabel nr. 3.7.

Evolutia activitatii de cazare turistica a pensiunii “ANA” in perioada 2008-2013

Sursa: date calculate

Camerele unitatii de cazare sunt de mai multe tipuri (simple, duble, apartamente), tarifele de cazare a cestora diferentiidu-se pe tip de camera (vezi tabel nr. 3.9.). De aceea, un alt element esential pentru a putea estima incasarile din activitatea de cazare a fost sa stabilim o rata de ocupare pe tip de camera; am considerat, astfel, ca din totalul innoptarilor 15% sunt efectuate in regim single, 65% in regim double si restul de 20% in apartamente (vezi tabelul nr. 3.8.).

Tabel nr. 3.8.

Repartitia innoptarilor pe tip de camera

Sursa: date calculate

Tarifele de cazare sunt:

Tabel nr. 3.9.

Tarifele de cazare pe tip de camera

Sursa: documente interne ale unitatii

Tinand cont de datele de mai sus si de faptul ca venitul din activitatea de cazare se calculeaza inmultind tariful pentru inchirierea unui loc intro zi cu numarul de innoptari, veniturile din activitatea de cazare vor fi calculate in tabelul nr. 3.11.

Tabel nr. 3.11.

Proiectia veniturilor din exploatare pe perioada 2008-2013

Sursa: date calculate

*) doar de la 1 iulie 2008

Mentionam ca valorile prezentate in tabelul 3.11. nu includ TVA colectat (9% pentru activitatea de cazare).

Observam ca veniturile din explotare cresc pe perioada 2008-2013 de 1,33 ori, ca urmare a cresterii gradului de ocupare a unitatii de cazare, respectiv a coeficientului de utilizare a locurilor in unitatea de alimentatie publica; nu am tinut cont de posibilitatea cresterii veniturilor ca urmare a cresterii tarifelor si preturilor practicate de unitate, precum si posibilitatea diversificarii activitatii in perioada analizata, ceea ce ar conduce la aparitia unor venituri din alte activitati.

Cheltuieli din exploatare

Acestea s-au calculat prin insumarea tuturor cheltuielilor ocazionate de desfasurarea activitatii de baza a unitatii si sunt structurate dupa cum urmeaza:

Cheltuieli privind materialele consumabile – includ cheltuieli de aprovizionare cu detergenti, rechizite etc. (vezi Anexa nr. 4.5.); volumul acestora a fost proiectat liniar pe perioada 2008-2013;

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile si alte cheltuieli materiale au fost estimate la 0,3% din totalul veniturilor din exploatare, deci ele cresc pe perioada 2008-2013 de 1,33 ori (vezi Anexa nr. 4.5.);

Cheltuieli privind utilitatile – includ cheltuieli pentru apa-canal, energie electrica, gaz, care s-au estimat tinand cont de numarul de consumatori, consumul mediu al acestora si perioada de utilizare (vezi Anexele nr. 4.2., 4.3., 4.4.); volumul lor depinde de gradul de ocupare al unitatii, deci nu este liniar pe perioada analizata;

Cheltuieli cu salariile s-au calculat prin insumarea salariilor celor 8 angajati ai unitatii, valoarea lor totala fiind de 4733,98 RON pe luna; ele au fost proiectate liniar pe perioada 2008-2013, deci nu s-a tinut seama nici de cresterea salariului lunar, nici de o eventuala crestere a numarului de salariati, si au fost impartite in doua grupe: salarii directe si indirecte (vezi Anexa nr. 4.1.);

Cheltuieli cu adaosurile la salarii s-au calculat prin aplicarea cotelor de contributii ale angajatorului la fondul de salarii; acestea sunt: CAS – 22%; CASS – 7%; Somaj – 3%; fondul de accidente de munca – 0,5%; comision carti de munca – 0,75%, adica un total de 33,25%; nivelul lor anual ramane constant datorita proiectiei liniare a fondului de salarii;

Cheltuieli cu asigurarea cladirii s-a considerat ca fiind 0,2%/an din valoarea cladirii, care este de 795.225,1 RON fara TVA; acestea s-au proiectat liniar, intrucat nu se poate prognoza care va fi rata de crestere a marimei primei de asigurare, dar eventuala crestere ar fi compensata de faptul ca nu s-a tinut cont de reducerea contabila a valorii cladirii pe durata celor 50 de ani de functionare, prin amortizare (vezi Anexa nr. 4.5);

Cheltuieli cu impozitul pe cladire a fost calculat ca si in cazul cheltuielilor de asigurare, dar s-a luat o cota de impozit de 1%/an din valoarea cladirilor (vezi Anexa nr. 4.5.);

Cheltuieli cu posta si telecomunicatiile s-au proiectat liniar (vezi Anexa nr. 4.5.);

Cheltuieli cu speze bancare s-au proiectat liniar (vezi Anexa nr. 4.5.);

Cheltuieli cu publicitatea s-au proiectat liniar (vezi Anexa nr. 4.5.);

Cheltuieli cu amortizarile am avut in vedere atat mijloacele fixe existente in unitate la data inceperii noului proiect de investitii, cat si pe cele nou create sau achizitionate; calculul acestora se face pornind de la premisa unei amortizari liniare a mijloacelor fixe pe durata de 50 de ani pentru cladiri, 15 ani pentru utilaje, respectiv 8 ani pentru dotari[35] (vezi Anexa nr. 4.5.).

Pornind de la aceste premise, valoarea cheltuielilor din exploatare proiectate pe perioada 2008-2013, pe tipuri de activitati, este prezentata in tabelul nr. 3.12.

Tabel nr. 3.12.

Proiectia cheltuielilor din exploatare pe perioada 2005-2010

Sursa: date calculate

*) fara cheltuilei cu amortizare, care sunt considerate cheltuieli doar in contabilitate.

**) doar de la 1 iulie 2008.

Cheltuielile nu includ TVA si ele cresc pe perioada considerata de 1,07 ori. Cheltuielile cu amortizarea nu au fost incluse in cheltuielile de exploatare, deoarece doar din punct de vedere contabil constituie un element de cheltuiala.

La repartizarea cheltuielilor pe cele doua tipuri de activitati s-a tinut seama de elementele de cheltuiala si provenienta lor, conform Anexelor nr. 4, iar cheltuielile comune s-au repartizat in functie de ponderea fiecarui tip de activitate in cadrul activitatii generale a unitatii.

Cheltuieli echivalente

Acest indicator va servi la calculul indicatorilor de eficienta a investitiei si exprima efortul total facut de intreprinzator pe toata perioada de viata a proiectului. Am calculat acest indicator adunand la valoarea investitiei conform devizului (fara TVA) valoarea cheltuielilor de exploatare (fara TVA) proiectate pe durata normata de functionare a pensiunii. Cheltuielile proiectate pe durata de functionare s-au preluat din bugetul de venituri si cheltuieli (vezi Anexa nr. 6), iar pe anii care au mai ramas dupa 2013 pana la finalul duratei normate de functionare s-a proiectat valoarea cheltuielilor de explotare din anul 2013. Valoarea acestui indicator va fi:

RON.

Rezultatul brut din exploatare (RBE)

Se calculeaza scazand din veniturile din exploatare, cheltuielile din exploatare, rezultatele fiind prezentate in tabelul nr. 3.13.

Tabel nr. 3.13.

Proiectia rezultatului brut din exploatare pe perioada 2008-2013

Sursa: date calculate

*) doar de la 1 iulie 2008

Subliniem faptul ca la calculul rezultatului brut de exploatare nu s-a scazut si cheltuiala cu amortizarea, iar valorile sunt fara TVA. Se constata ca rezultatul brut din exploatare este in crestere si reprezinta peste 40% din valoarea veniturilor din exploatare, ceea ce reflecta o activitate rentabila.

Rezultatul net din exploatare (RNE)

S-a calculat tinand cont de cota de impozit pe profit de 16% pentru fiecare an si marimea indicatorului pe perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 3.14.

Proiectia rezultatului net din exploatare pe perioada 2008-2013

Sursa: date calculate

*) doar de la 1 iulie 2008

Rezultatul total al unitatii va fi egal cu cel de exploatare intrucat nu sunt inregistrate rezultate financiare si exceptionale, ele neputand fi previzionate.

Pentru a avea o imagine mai buna asupra activitatii financiare proiectate a pensiunii turistice pe perioada 2008-2013 anexam documentele:

Anexa nr. 5. Proiectia Fluxului de numerar pe perioada 2008-2013;

Anexa nr. 6. Proiectia Bugetului de venituri si cheltuieli pe perioada 2008-2013;

Anexa nr. 7. Proiectia bilantiera pe perioada 2005-2010;

Anexa nr. 8. Proiectia Contului de profit si pierdere pe perioada 2005-2010.

3.3.3. INDICATORI DE EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIEI

Se vor calcula pe baza urmatoarelor formule de calcul (primii indicatori sunt indicatori de calcul a eficientei) :

Valoarea totala a investitiei ()

Reprezinta principalul indicator de efort folosit in calculul indicatorilor de eficienta a investitiilor, care insumeaza volumul resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului, pana la punerea sa in functiune, precum si alte cheltuieli legate de realizarea proiectului de investitie. In volumul investitiei se include, pe langa cheltuielile propriu-zise efectuate pentru realizarea noului obiectiv turistic, si cheltuieli pentru crearea stocurilor de mijloace circulante necesare la prima dotare a obiectivului economic si anumite elemente de cheltuiala care nu maresc valoarea mijloacelor fixe, cum sunt cheltuieli pentru pregatirea salariatilor viitoarei unitati economice, cheltuieli de lansare a produsului turistic nou, dar care sunt absolut necesare. Acest indicator se calculeaza astfel:

(1)

unde:= valoarea investitiei conform devizului general de investitii;

NFR= necesar de fond de rulment (mijloace circulante);

= alte cheltuieli (exp.: cheltuieli cu dobanzi bancare, cu pregatirea fortei de munca etc.).

Investitia de deviz, la randul sau, este formata din trei componente:

Investitia directa (I_d) – care cuprinde volumul fondurilor care se concretizeaza in obiectivul de cazare propriu-zis (costul terenului si al amenajarii sale, costul constructiei, al mobilierului si echipamentelor din dotare);

Investitia conexa – care cuprinde investitiile care se vor concretiza in dotari suplimentare pentru agrement sau alte servicii suplimentare;

Investitia colaterala – care cuprinde ansamblul investitiilor in infrastructura care vor asigura functionalitatea normala a echipamentelor de prestatie.

(2)

Efectul imobilizarii fondurilor de investitie (E_t)

Este tot un indicator de efort, care surpinde consecintele imobilizarii sumelor investite pe durata executiei obiectivului, in conditiile in care banii respectivi ar fi putut fi investiti astfel incat sa aduca un profit imediat. Acest indicator cuantifica, deci, influenta factorului timp asupra eficientei economice a investitiei; factorul timp poate influenta eficienta unui proiect de investitie prin una din urmatoarele cai:

durata de executie a obiectivului de investitie: cu cat aceasta durata este mai mica, cu atat proiectul va fi mai eficient caci fondurile investite vor ramane mai putin timp imobilizate;

modul de esalonare a fondurilor de investitie pe durata de executie: cu cat se aloca sume mai mari spre sfarsitul perioadei de executie a obiectivului, tinand cont de posibilitatile oferite de specificul lucrarilor de constructii-montaj, cu atat proiectul va fi mai eficient;

efectele nepunerii in functiune a obiectivului la termenul stabilit, ceea ce va prelungi nu numai durata de executie, pe parcursul careia nu se realizeaza incasari ci si durata de recuperare a fondurilor investite.

Formula de calcul a acestui indicator difera dupa cum durata de executie a obiectivului se exprima in ani intregi sau ani intregi si fractiuni, astfel:

durata de executie se exprima in ani intregi:

(3)

unde: E_n= coeficientul normativ de eficienta;

I_k= investitia alocata in anul “k” de executie a obiectivului;

n = numarul de ani intregi de executie a obiectivului;

= numarul de ani cat investitia I_k ramane imobilizata;

0,5 - se scade in ideea utilizarii uniforme a fondurilor pe parcursul unui an.

durata de executie se exprima in ani intregi si fractiuni:

        (4)

unde: I_n+1= fondul de investitie alocat in perioada fractionara;

d = durata de executie a obiectivului in ani intregi si fractiuni;

Durata de executie a obiectivului de investitie (D_e)

Este o prima etapa din viata unui obiectiv de investitie pe parcursul careia se materializeaza fondurile investitionale in capitaluri fixe. Ea trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri. Beneficiarul, in colaborare cu unitatea de constructii, trebuie sa asigure o esalonare rationala a fondurilor pe durata de executie, care sa permita reducerea pierderilor de profit ca urmare a imobilizarii fondurilor de investitii.

Durata normata de functionare a obiectivului turistic (D_f)

Este perioada de timp care se scurge din momentul punerii in functiune a obiectivului turistic pana in momentul incheierii functionarii acestuia; o putem imparti, la randul ei, in:

perioada de timp din momentul punerii in functiune a obiectivului pana la obtinerea parametrilor proiectati;

perioada normala de functionare;

perioada de declin.

Prima si ultima perioada trebuie sa fie cat mai scurte deoarece profiturile obtinute se situeaza sub cele normale, iar cea de-a doua perioada cat mai lunga deoarece efectele sunt maxime.

Principalii indicatori care se folosesc pentru aprecierea eficientei unui proiect de investitii sunt:

1. Durata de recuperare a fondurilor investite (D_r)

Ne arata care este numarul de ani in care investitorul isi va recupera investitia totala, pe seama profitului anual obtinut (P_b), dupa punerea in functiune a obiectivului turistic. Se calculeaza astfel:

a) Pentru obiective nou create:

; ani (5)

b) Pentru investitii de modernizare, cresterea capacitatii sau retehnologizare:

ani (6)

unde: , = profitul anual obtinut in urma/inaintea investitiei.

2. Investitia specifica (I_s)

Acest indicator arata care este volumul investitiei necesare pentru executia unei unitati de capacitate (un loc de cazare, un loc la masa etc.). Este un indicator de tipul efort/efect, deci cu cat nivelul sau va fi mai mic, cu atat proiectul de investitie va fi mai eficient. Relatia sa de calcul difera dupa cum proiectul de investitie vizeaza realizarea unui obiectiv nou sau modernizarea, extinderea unuia deja existent:

a) Pentru obiectivele noi:

(7)

unde: L = capacitatea de prestatie a obiectivului nou creat.

b) Pentru activitatea de modernizare sau dezvoltare a obiectivelor existente indicatorul arata care este costul realizarii unei unitati suplimentare de capacitate.

(8)

unde: L_1,0 = capacitatea obiectivului dupa, respectiv inainte de modernizare.

Daca productia este eterogena in practica indicatorul investitia specifica se exprima in unitati valorice si se calculeaza raportand valoarea investitiei conform devizului general la volumul valoric al productiei:

(9)

unde: Q_V = volumul valoric al productiei anuale proiectate.

3. Randamentul economic al investitiilor (R_e)

Prin intermediul acestui indicator este comparat profitul net obtinut in urma realizarii obiectivului turistic cu efortul investitional si ne arata cati lei profit net se obtin la fiecare leu investit, in intervalul de timp care se scurge din momentul incheierii duratei de recuperare a fondurilor investite si pana in momentul incheierii duratei sale de functionare.

Este un indicator de eficienta de tipul efect/efort, deci pentru a indica o investitie eficienta trebuie sa aiba un nivel cat mai mare. Este considerat ca fiind cel mai cuprinzator indicator de eficienta intrucat surprinde procesul investitional pe toata durata sa, dar, cu toate acestea, in practica exista rezerve la interpretarea eficientei proiectului de investitie prin prisma acestui indicator intrucat nivelul profitului luat in calcul este prognozat pentru primul an si apoi proiectat liniar pe toata durata de viata a obiectivului.

Formula de calcul a randamentului economic al investitiilor este:

(10)

unde: D_f = durata de functionare a unitatii;

D_r = durata de recuperare a fondurilor investite.

4. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (e)

Exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit. Este un indicator de eficienta de tipul efect/efort, deci in cazul mai multor variante de realizare a obiectivului de investitie se opteaza pentru varianta la care acest indicator este cel mai mare.

Relatia de calcul este:

(11)

Intre durata de recuperare a fondurilor investite si acest indicator exista relatia:

(12)

De aceea, in practica, pentru caracterizarea eficientei economice a proiectului de investitie se va utiliza numai unul dintre ei.

5. Cheltuieli echivalente (recalculate) unitare (k)

Determinarea acestui indicator presupune determinarea in prealabil a indicatorului de volum cheltuieli recalculate. In calculul cheltuielilor recalculate se porneste de la premisa ca pentru realizarea si asigurarea functionarii unui obiectiv de investitie se utilizeaza doua categorii de resurse:

resurse utilizate pe perioada de executie a obiectivului, concretizate in fondurile de investitie;

resurse utilizate pe perioada de functionare a obiectivului, concretizate in costurile anuale de prestatie.

Investitorul este interesat sa cunoasca volumul total al cheltuielilor ocazionate de realizarea si functionarea obiectivului turistic; el nu poate afla acest lucru prin insumarea directa a celor doua categorii de resurse intrucat prima categorie reprezinta resurse care se utilizeaza doar o singura data, in timp ce costurile anuale reflecta resurse ce se consuma in fiecare an. De aceea, este necesara echivalarea celor doua categorii de resurse prin utilizarea unui indicator adecvat-cheltuieli echivalente (K)-calculat pe baza relatiei:

(13)

Indicatorul cheltuieli echivalente unitare se va calcula apoi raportand volumul absolut al cheltuielilor echivalente la capacitatea de prestatie a unitatii turistice si va reflecta efortul total facut de intreprinzator pe toata durata de viata a obiectivului economic pentru obtinerea unei unitati fizice de capacitate. El este un indicator de tipul efort/efect, care se optimizeaza prin minimizare. Formula sa de calcul este:

(14)

6. Viteza de recuperare a investitiei ()

Reflecta raportul intre durata de functionare a obiectivului si durata de recuperare a investitiei din veniturile nete si arata de cate ori s-ar putea recupera investitia facuta in decursul perioadei de functionare a obiectivului turistic. Formula sa de calcul este:

(15)

Sistemul indicatorilor de eficienta a investitiilor in turism este mult mai complex. O prezentare exhaustiva a acestuia este dificil de realizat si depaseste obiectivele propuse prin prezenta lucrare. Trebuie facuta, totusi, precizarea ca toti indicatorii prezentati mai sus sunt indicatori statici, care nu tin cont de efectele inflatiei asupra eficientei proiectelor de investitie. O analiza in dinamica a acestora presupune actualizarea fondurilor de investitie, a veniturilor si cheltuielilor estimate a se realiza dupa punerea in functiune a obiectivului de investitii.

Dintre indicatorii folositi pentru aprecierea in dinamica a eficientei activitatii de investitie vom prezenta doar trei, care sunt recomandati de structurile occidentale pentru analiza proiectelor de finantare, mai ales cele cu cofinantare prin institutii financiare externe (ca de exemplu finantarea constructiei si modernizarii de pensiuni turistice prin fonduri UE) dar sunt solicitati si de unele institutii bancare romanesti la obtinerea unui credit bancar pentru finantarea activitatii de investitie.

Metodologia de calcul a acestor indicatori se bazeaza pe folosirea tehnicii actualizarii marimii eforturilor, respectiv a efectelor, prin care se asigura comparabilitatea in timp a acestora, in conditiile in care resursele financiare se devalorizeaza in timp daca nu sunt integrate intr-un proces economic de valorificare, cu atat mai mult daca acestea se exprima in lei. Actualizarea se face cel putin pe durata finantarii proiectului de investitie prin surse externe imprumutate. Rata de actualizare de care se tine seama in practica se stabileste tinand cont de marimea ratei inflatiei, avand o valoare cuprinsa intre nivelul ratei active a dobanzii bancare (la credite) si ratei pasive (la depozite); de altfel, o modalitate de calcul a acesteia, tinand cont de marimea capitalului imprumutat si aportul propriu al intreprinzatorului la finantarea investitiei poate fi:

(16)

unde: C_p = marimea capitalului propriu investit;

C_i = marimea capitalului imprumutat.

Pentru proiectele finantate prin Banca Mondiala aceste organisme au recomandat o rata de actualizare de 15% pentru tarile est-europene.

7. Venitul net actualizat (VNA)

Exprima suma beneficiilor nete actualizate obtinute de un investitor de pe urma exploatarii obiectivului de investitie pentru o anumita perioada de timp. Perioada de timp luata in calcul se stabileste astfel incat sa asigure recuperarea investitiilor si, in acelasi timp, obtinerea unui profit suficient de mare incat sa justifice efectuarea investitiei; conform studiilor de specialitate perioada optima este de 10 ani.

Formula de calcul este:

(17)

unde: V_t = incasarile din exploatarea obiectivului in anul “t”;

I_t = costul investitiei in anul ‘t”;

C_t = cheltuieli de exploatarea obiectivului in anul “t”;

i = rata de actualizare;

n = numarul de ani luat in calcul.

Un proiect este cu atat mai eficient cu cat VNA este mai mare, dar conditia pentru ca proiectul sa fie luat in calcul este ca VNA sa fie pozitiv.

8. Rata interna de rentabilitate economica (RIRE)

Exprima acel nivel al ratei de actualizare pentru care VNA este 0, adica, care anuleaza fluxul de venituri si cheltuieli. Cu ajutorul sau se poate aprecia capacitatea unui proiect de investitie de a furniza incasari suficient de mari pentru a permite acoperirea cheltuielilor operationale si recuperarea costului total al investitiei.

Pornind de la definitia sa, conditia de deducere a RIRE este:

(18)

Formula de calcul a RIRE, dedusa prin metoda analitica, este:

(19)

unde: = rata de actualizare pentru care investitia este neprofitabila;

= rata de actualizare pentru care investitia este profitabila.

Proiectul va fi acceptat daca RIRE este mai mare decat rata de actualizare, iar proiectul va fi cu atat mai eficient cu cat RIRE va fi mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata pentru a compensa costul finantarii si a justifica investitia facuta.

9. Raportul venit/cost (RVC)

Este un indicator care compara veniturile cu cheltuielile inregistrate pe toata durata de viata a proiectului si se calculeaza prin raportarea valorii actualizate a veniturilor (VAV) la valoarea actualizata a cheltuielilor (VAC), rata de actualizare fiind stabilita la fel ca si in cazul venitului net actualizat.

(20)

Conditia de eficienta economica care se impune pentru acest indicator este ca valoarea sa sa fie supraunitara, ceea ce ar insemna capacitatea proiectului de investitii de a asigura recuperarea cheltuielilor totale pe seama veniturilor totale.

Cu ajutorul acestor formule de calcul si tinand seama de valorile indicatorilor de volum prezentati in paragrafele 3.3.1. si 3.3.2, rezultatele sunt prezentate in tabelul nr. 3.15.

Tabel nr. 3.15

Indicatori de eficienta a investitiei la pensiunea turistica “ANA”

Sursa: date calculate

Modalitatea de calcul a indicatorilor de mai sus precum si semnificatia lor este urmatoarea:

Durata de recuperare a fondurilor investite s-a calculat raportand valoarea investitiei totale (842544,6 RON) la profitul net mediu anual (183984,1 RON); valoarea profitului mediu net anual luat in calcul este media profiturilor nete realizate de intreprindere pe intervalul de prognoza (2008-2013); rezultatul ne arata ca investitia totala s-ar putea recupera pe seama profitului mediu net anual in 4,58 ani;

Investitia specifica s-a calculat raportand valoarea investitiei, conform devizului, (823300 RON) la volumul valoric mediu anual al productiei (436691,8 RON); raportul nu se poate face la capacitatea fizica de prestatie intrucat activitatea unitatii este eterogena; din nou valoarea medie a productiei anuale s-a calculat ca o medie pe perioada 2008-2013; rezultatul ne arata ca s-a investit 1,89 lei pentru a obtine o productie medie anuala de 1 leu;

Randamentul economic al investitiei s-a calculat raportand volumul beneficiilor nete totale, calculate pe perioada care se scurge din momentul recuperarii fondurilor investite pana la incheierea duratei normate de functionare (11496519,5 RON) la valoarea investitiei totale; rezultatul arata ca, de pe urma investitiei, investitorul va obtine 13,6 lei profit la 1 leu investit pe durata mentionata mai sus; indicatorul complementar este coeficientul de eficienta economica a investitiilor care arata ca s-au investit 7 lei pentru a obtine 100 de lei profit net pe durata care se scurge din momentul recuperarii fondurilor investite pana la incheierea duratei normate de functionare a unitatii;

Cheltuielile echivalente unitare s-au calculat raportand efortul total facut de intreprinzator pe toata durata de viata a proiectului sau cheltuielile echivalente (12164855 RON) la volumul valoric mediu anual al productiei (436691,8 RON), iar rezultatul arata ca se cheltuie in total 27,86 lei pentru a realiza 1 leu productie;

Viteza de recuperare a fondurilor investite se calculeaza raportand durata normata de functionare a obiectivului la durata de recuperare si ne arata ca investitorul si-ar putea recupera fondurile investite pe seama profitului net anual pe durata de viata normata a pensiunii de aproape 11 ori.

Acesti indicatori reflecta un proiect de investitie eficient desi studiul ar fi fost mai corect daca acesti indicatori se calculau pentru mai multe variante posibile de realizare a investitiei si in functie de valoarea lor, pe baza unor metode decizionale moderne se alegea varianta optima de realizare a investitiei.

Un alt neajuns major al acestor indicatori este ca in calculul lor nu s-a tinut seama de influenta factorului timp asupra eficientei proiectului de investitie, indicatorii folositi fiind statici. De aceea, vom continua analiza eficientei proiectului de investitie cu calculul celor trei indicatori recomandati de Banca Mondiala: VNA, RIRE, RVC.

Pentru calculul acestor indicatori vom avea nevoie de valoarea veniturilor totale si a cheltuielilor totale previzionate pe o perioada de 10 ani (cat se recomanda pentru a obtine rezultate avantajoase pentru investitor) precum si de o rata de actualizare. Vom folosi rata de actualizare de 8%, asa cum este recomandat pentru proiectele finantate prin programul SAPARD, aceasta rata fiind compusa din: 2% rata dobanzii de refinantare a BCE si 6% marja de risc de tara pentru Romania calculata de Banca Mondiala.

Venitul net actualizat (VNA)

Pentru calulul venitului net actualizat s-au parcurs urmatorii pasi intermediari (tabel nr. 3.16):

S-au calculat veniturile anuale totale (venituri din explotare fara TVA) pe perioada 2008-2017;

S-au calculat cheltuielile anuale totale (cheltuieli de exploatare fara TVA, mai putin amortizarea pentru a evita dubla influenta a valorii investitiei) pe perioada 2008-2017;

Scazand din veniturile totale anuale cheltuielile totale anuale s-a calculat rezultatul brut;

S-a aplicat cota de impozit de 16% asupra rezultatului brut minus cheltuielile cu amortizarea si s-a calculat impozitul pe profit; acesta s-a scazut din rezultatul brut si s-a obtinut rezultatul net;

S-a scazut din rezultatul net valoarea investitiei si s-au obtinut fluxurile de numerar nete anuale pe perioada 2008-2017;

S-au actualizat fluxurile de numerar anuale nete, luandu-se ca moment de actualizare anul 2008, folosindu-se rata de actualizare a=8%;

Adunand fluxurile de numerar nete anuale pe perioada mentionata s-a obtinut VNA de 258.041,1 RON.

Conditia ca proiectul sa fie acceptat este ca VNA sa fie pozitiv, aceasta fiind indeplinita.

Rata interna de rentabilitate (RIRE)

Pentru calculul sau s-a calculat VNA la rate de actualizare succesive de: 8%, 10%, 12%, 14% (vezi tabel nr. 3.17.) si s-a constatat ca potrivit definitiei RIRE se gaseste intre 12% si 14% pentru ca la rata de actualizare de 12% VNA este pozitiv, iar la rata de actualizare de 14% este negativ. RIRE se calculeaza, apoi, astfel:

.

Conditia ca proiectul sa fie acceptat este ca RIRE sa fie mai mare decat rata de actualizare de 8%, ceea ce este valabil.

Raportul venit/cost (RVC)

S-a calculat pe baza fluxurilor actualizate de venituri si cheltuieli (vezi tabelul nr. 3.18) astfel:

.

Conditia ca proiectul sa fie acceptat este ca acest raport sa fie supraunitar, ceea ce este valabil.

In urma analizarii principalilor indicatori de eficienta a investitiei rezulta ca investitia este eficienta.

Tabel nr. 3.16

Calculul Venitului Net Atualizat la rata de actualizare a=8%

-RON-

Sursa: date calculate

*) doar de la 1 iulie 2005

Tabel nr. 3.17.

Calculul Venitului Net Actualizat la diferite rate de actualizare

-RON-

Sursa: date calculate

*) doar de la 1 iulie 2005

Tabel nr. 3.18

Calculul Raportului Venituri/Costuri la rata de actualizare a=8%

-RON-

Sursa: date calculate

*) doar de la 1 iulie 2005

3.4. PROIECTIA INDICATORILOR DE EFICIENTA A ACTIVITATII UNITATII

Analiza eficientei activitatii unitatii, dupa punerea sa in functiune, va fi efectuata pe baza rezultatelor economico-financiare previzionate pe perioada 2008-2013. Vom folosi, in acest scop, atat indicatorii generali cat si cei partiali, pe tipuri de activitati, a caror formule le vom prezenta in cele ce urmeaza.

Indicatori generali

Pentru aprecierea eficientei intregii activitati desfasurate de un agent economic ce activeaza in sectorul turistic, deci inclusiv in cazul turismului rural, se pot folosi indicatorii:

Rata profitului (rentabilitatii)

Exprima raportul procentual intre masa profitului (brut sau net) si un termen de referinta ce reflecta efortul depus pentru relizarea lui si este unul dintre cei mai importanti indicatori de eficienta. Se poate aprecia ca in sens restrans rata profitului reflecta eficienta folosirii factorului de productie capital (deci a resurselor financiare intr-o unitate), iar in sens larg caracterizeaza eficienta intregii activitati.

In literatura de specialitate si in practica economica, in functie de modul de exprimare al eforturilor, se disting mai multe modalitati de calcul a ratei profitului, dintre care

rata comerciala a profitului calculata ca raport procentual intre masa profitului brut () si cifra de afaceri (Ca):

(21)

Este un indicator de tipul efect/efect si deci se optimizeaza prin maximizare.

rata economica a profitului determinata ca raport procentual intre masa profitului brut din exploatare (PBE) si valoarea activelor totale (AT):

(22)

Este un indicator de tipul efect/efort si deci se optimizeaza prin maximizare.

rata financiara a profitului se calculeaza ca raport procentual intre masa profitului net din exploatare si cheltuielile de prestatie si/sau comercializare a produsului turistic (CT):

(23)

Este un indicator de tipul efect/efort si deci se optimizeaza prin maximizare.

Nivelul relativ al cheltuielilor

Este un indicator de eficienta care pune in legatura consumul total de resurse (CT) cu rezultatele economice obtinute, respectiv incasarile sau cifra de afaceri (Ca); este un indicator de tipul efort/efect, care se va optimiza prin minimizare.

(24)

Nivelul relativ al cheltuielilor depinde, pe de o parte, de volumul absolut al acestora; cu cat volumul absolut al cheltuielilor va fi mai mic, la acelasi nivel al cifrei de afaceri, activitatea va fi mai eficienta si invers. Pe de alta parte, nivelul indicatorului este influentat de volumul incasarilor intreprinderii, depinzand direct proportional de acestea.

Productivitatea muncii

Acest indicator serveste, in primul rand, la masurarea eficientei resurselor umane a unei intreprinderi, iar apoi la caracterizarea eficientei intregii activitati a acesteia. In literatura de specialitate s-au consacrat doua formule de calcul pentru acest indicator: fie prin raportarea volumului incasarilor (VT) la numarul total de angajati ai unitatii (Np), fie la fondul de timp de munca utilizat de acestia (Ft).

(25)

(26)

In primul caz ne arata cati lei incasati revin in medie pe un angajat, iar in al doilea care este volumul incasarilor realizate de intreprindere pe unitate de timp de munca. Ambele modalitati de calcul conduc la indicatori de tip efect/efort, deci se optimizeaza prin maximizare.

Venituri la 1 de leu active circulante, respectiv active fixe

Acesti indicatori se folosesc pentru a caracteriza eficienta folosirii resurselor materiale ale unitatii si se calculeaza dupa formulele:

(27)

(28)

unde: AF (AC) = volumul mediu anual al activelor fixe (circulante).

Incasarea medie pe turist

Se calculeaza raportand incasarile totale ale unitatii la numarul total de turisti serviti de aceasta.

(29)

Este un indicator de tip efect/efect care se optimizeaza prin maximizare.

Indicatori partiali

Deoarece produsul turistic este alcatuit dintr-un ansamblu de servicii, unele specifice sectorului turistic (cazarea), altele nespecifice (alimentatia, transportul, agrementul etc.) consideram ca pentru a caracteriza eficienta activitatii turistice nu sunt suficienti indicatorii generali prezentati mai sus; la acestia trebuie sa se adauge un sistem de indicatori specifici fiecarei activitati desfasurate de unitate care sa comensureze diferitele laturi ale eficientei domeniului respectiv.

A) Activitatea de cazare

Ca singura activitate specifica sectorului turistic, incasarile din activitatea de cazare turistica detin o pondere destul de ridicata in totalul incasarilor unitatii si conditioneaza, de altfel, incasarile din celelalte tipuri de activitati.

Pentru reflectarea eficientei activitatii de cazare turistica cei mai semnificativi indicatori sunt urmatorii:

Productivitatea muncii

In mod particular, spre deosebire de formulele prezentate mai sus pentru masurarea eficientei folosirii fortei de munca per ansamblul activitatii, in cazul activitatii turistice exprimarea acestui indicator se poate face si in unitati valorice dar si in unitati fizice. Exprimarea in unitati fizice nu este posibila per ansamblul produsului turistic datorita continutului eterogen al acestuia si diferentelor existente intre serviciile componente, ci doar pe tipuri de activitati. Astfel:

exprimata in unitati valorice, productivitatea muncii exprima volumul incasarilor ce revin in medie pe un angajat al departamentului de cazare:

(30)

unde: = volumul incasarilor din activitatea de cazare;

= numar de angajati in cadrul departamentului de cazare.

exprimata in unitati fizice productivitatea muncii arata care este numarul de turisti serviti, in medie, de un angajat al departamentului de cazare; acest indicator va putea fi folosit nu doar pentru cuantificarea eficientei activitatii de cazare ci si a calitatii activitatii, in conditiile in care cu cat numarul de turisti care revin in medie pe un angajat este mai mic cu atat se considera ca serviciile sunt de calitate mai buna:

(31)

Pentru a reflecta folosirea eficienta a resurselor umane, acest indicator trebuie sa aiba o valoare cat mai mare, dar totusi, exprimat in unitati fizice sa nu depaseasca nivelul maxim prevazut in actele normative pentru fiecare tip de unitate in parte pentru ca, cresterea profitului sa nu se faca in detrimentul calitatii serviciului de cazare.

Incasarea medie pe loc de cazare si incasarea medie zilnica pe loc de cazare

Acesti indicatori sunt specifici doar activitatii de cazare si ne arata care sunt incasarile realizate de unitate, in medie, de pe urma unui loc de cazare, intr-un an sau zilnic.

Incasarea medie pe loc de cazare se va calcula raportand incasarile unitatii din activitatea de cazare la numarul de locuri de cazare (L), iar daca raportam rezultatul la numarul de zile de functionare ale unitatii () vom obtine incasarea medie zilnica pe loc de cazare.

(32)

(33)

Nivelul cat mai mare al celor doi indicator reflecta o activitate de cazare eficienta.

Cheltuieli la 1000 de lei incasari din activitatea de cazare

Exprima consumul de fonduri de productie ocazionat de prestarea unui anumit volum al serviciilor si corespunzator unei anumite sume a incasarilor.

(34)

Gradul de ocupare al unitatii de cazare

Este cel mai reprezentativ indicator de apreciere a eficientei activitatii de cazare si arata cat la suta din capacitatea de cazare in functiune a unitatii () a fost efectiv utilizata intr-un an.

(35)

unde: = durata medie a sejurului unui turist la unitate.

Profitul mediu pe un loc de cazare

Acest indicator se calculeaza raportand profitul brut realizat din activitatea de cazare la capacitatea de cazare a unitatii si fiind un indicator de tip efect/efort se optimizeaza prin maxim.

(36)

Pragul de rentabilitate

Rentabilitatea este un concept economic care reflecta capacitatea unei intreprinderi de a realiza profit. Deci, atunci cand de pe urma activitatii desfasurate intreprinderea obtine profit se spune ca activitatea sa este rentabila.

B) Activitatea de alimentatie publica

Dintre indicatorii de masurare a eficientei economice a activitatii de alimentatie publica propusi de teoria din domeniu cei mai utilizati in practica economica sunt urmatorii:

1. Productivitatea muncii

Formula de calcul e similara cu cea prezentata anterior, se calculeaza raportand volumul valoric al desfacerilor (D) la numarul de angajati ai departamentului de alimentatie publica:

(37)

2. Profitul mediu pe lucrator

Se calculeaza raportand profitul brut total realizat de unitate din activitatea de alimentatie publica () la numarul de angajati ai acesteia:

(38)

3. Valoarea desfacerii medii pe loc la masa si desfacerea medie zilnica pe loc la masa

Similar cu formulele prezentate la activitatea de cazare acesti indicatori se calculeaza astfel:

(39)

, iar desfacerea medie zilnica pe loc la masa se determina raportand volumul desfacerilor la produsul dintre numarul de locuri la masa si numarul de zile cat unitatea este deschisa pentru public:

(40)

4. Incasarea medie pe consumator

Acest indicator arata cati lei incaseaza intreprinderea turistica, in medie, din activitatea de alimentatie publica de pe urma unui consumator si trebuie sa aiba valori cat mai mari pentru a reflecta o activitate eficienta. Formula de calcul este:

(41)

unde: C = numarul total de clienti serviti de unitatea de alimentatie intr-un an.

5. Afluxul de consumatori pe un loc la masa

Acest indicator ne arata care este numarul de consumatori serviti pe un loc la masa, pe perioada de timp pe care se face calculul; formula de calcul este:

(42)

Fiind un indicator de tip efect/efort se optimizeaza prin maximizare.

In vederea calcularii indicatorilor generali de eficienta avem nevoie de urmatorii indicatori de volum:

Tabel nr. 3.19.

Indicatori pentru masurarea volumului activitatii pensiunii turistice “ANA”

Sursa: date estimate

*) doar de la 1 iulie 2008.

Folosindu-ne de aceste date si de formulele de calcul prezentate anterior, valoarea indicatorilor de eficienta este prezentata in tabelul nr. 3.20.

Analiza indicatorilor de eficienta reliefeaza urmatoarele:

Cresterea, de la un an la altul a ratelor de profit, ceea ce inseamna cresterea rentabilitatii activitatii;

Rezultatul brut al unitatii detine peste 45% din cifra de afaceri in fiecare an;

Scaderea nivelului relativ al cheltuielilor ca urmare a cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm mai rapid ca si cheltuielile;

Cresterea productivitatii muncii, care impreuna cu nivelul destul de ridicat reliefeaza folosirea eficienta a resurselor umane ale intreprinderii;

Tabel nr. 3.20

Evolutia indicatorilor generali de eficienta a activitatii pensiunii turistice “ANA”

pe perioada 2008-2013

Sursa: date calculate

Reducerea veniturilor la 1 leu AC, ca urmare a cresterii volumului activelor circulante intr-un ritm mai mare ca si incasarile; subliniem ca acest lucru se datoreaza modului de proiectare a bilantului, neavand posibilitatea de a decide o alta modalitate de plasare a disponibilitatilor banesti si neluand in calcul veniturile financiare generate de acestea;

Cresterea incasarilor la 1 leu active fixe, pe de o parte pe fondul scaderii valorii reziduale a activelor fixe (prin amortizare), iar, pe de alta parte, ca urmare a cresterii veniturilor.

Per ansamblu se constata nu doar gestionarea eficienta a resurselor intreprinderii ci si o cresterii a eficientei pe perioada analizata.

Surprinderea unor particularitati ale eficientei activitatii turistice se poate face prin calculul unor indicatori pe tipuri de activitati.

Pentru calculul indicatorilor de eficienta a activitatii de cazare ne vom folosi de datele prezentate in tabelul nr. 3.21.

Tabel nr. 3.21.

Indicatori pentru masurarea volumului activitatii de cazare a pensiunii turistice “ANA”

Sursa: date estimate

*) doar de la 1 iulie 2008.

Pe baza datelor din tabelul de mai sus si a formulelor de calcul prezentate anterior calculam urmatorii indicatori de eficienta ai activitatii de cazare (vezi tabel nr. 3.22).

Tabel nr. 3.22.

Evolutia indicatorilor de eficienta ai activitatii de cazare pensiunii turistice

“ANA” pe perioada 2008-2013

Sursa: date calculate

Analizand indicatorii de eficienta ai activitatii de cazare evidentiem:

Productivitatea muncii care s-a calculat doar tinand cont de numarul de angajati direct productivi in activitatea de cazare, este ridicata si in crestere de la un an la altul; acest lucru se datoreaza cresterii incasarilor unitatii din activitatea de cazare, dar subliniem faptul ca numarul de angajati este mic pentru o pensiune turistica de 3 stele, ceea ce pe viitor ar putea afecta calitatea serviciilor;

Incasarile medii pe loc, respectiv pe loc zi sunt mari, ceea ce reliefeaza buna utilizare a capacitatii de cazare;

Profit mediu net / loc este ridicat datorita cresterii profitului de la un an la altul, ca urmare a cresterii incasarilor intr-un ritm mai rapid decat cheltuielile, deci activitatea este rentabila;

Nivelul scazut al pragului de rentabilitate, si in scadere pe perioada analizata, este un aspect favorabil pentru activitatea unitatii intrucat cresc posibilitatile unitatii de a obtine profit.

In final, vom analiza eficienta activitatii de alimentatie a pensiunii, care se desfasoara in restaurant si barul unitatii. Principalii indicatori de volum ai activitatii de alimentatie sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3.23.

Indicatori pentru masurarea volumului activitatii de alimentatie a pensiunii turistice “ANA”

Sursa: date estimate

*) doar de la 1 iulie 2008.

Pornind de la aceste date, pe baza formulelor prezentate, putem calcula urmatorii indicatori de eficienta (vezi tabelul nr. 3.24).

Indicatorii prezentati in tabelul nr. 3.24. evidentiaza:

Folosirea eficienta a resurselor umane, deoarece productivitatea muncii este ridicata si creste 1,33 ori pe perioada analizata; desi in calculul productivitatii muncii s-a luat doar numarul muncitorilor direct productivi, apreciem ca numarul acestora este mic, si acesta fiind unul dintre motivele pentru care acest indicator are valori atat de mari;

Profitul mediu/ lucrator creste, in medie cu 3594,42 RON de la un an la altul;

Incasarea medie/loc/zi este buna, dar ar mai putea creste; acest lucru poate fi rezultatul faptului ca gradul de ocupare estimat de noi a fost destul de redus, avand in vedere faptul ca vor fi consumatori ai unitatii de alimentatie publica atat turistii cazati, care nu au foarte multe variante in imprejurimi pentru servirea mesei, dar si alte persoane.

Tabel nr. 3.24

Evolutia indicatorilor de eficienta ai activitatii de alimentatie a pensiunii turistice “ANA” pe perioada 2008-2013

Sursa: date calculate

Studiul efectuat de noi dovedeste ca proiectul de investitie este eficient, asigurand recuperarea fondurilor investite intr-un interval de timp scurt, dar si obtinerea unor rezultate financiare bune. Resursele unitatii sunt folosite efeicient pe perioada previzionata, ceea ce conduce la concluzia ca activitatea pensiunii turistice este eficienta.