Tehnica mecanica
Macarale de bord - descrierea instalatieiCranicul-instalatie de manipulare a marfurilor la bord, a aparut din eforturile de a reduce durata de stationare a navei sub operatiuni in porturile de escala. Consolidarea macaralei pe pozitia de montaj, se face cu ajutorul unui pivot cilindric care pleaca de la nivelul puntii superioare pana la puntea imediat urmatoare, inferioara. Coloana, postamentul si pivotul asigura macaralei principala baza de rezistenta si stabilitate. Parti componente : pivot cilindric, coloana, postament = piese de rezistenta; bratul cranicului (flesa); roata dintata plus un mecanism de rotire cu roata dintata care asigura rotirea cranicului in plan orizontal; vinci de sarcina si vinci de balansina; post de conducere Coloana - rol de suport - este prevazuta la partea superioara cu raiurile palancului de sarcina si de balansina. Balansina si palancul de sarcina sunt deservite de vinciuri proprii, instalate pe macara si care asigura efectuarea celor doua miscari, pe verticala si orizontala, ale bratului, liber sau cu cotada de marfa. Cea de-a treia miscare, rotirea macaralei, se asigura prin: -mecanismul special de rotire, -roata dintata, montata solidar pe postamentul fix si rezistent la rotatie, - roata pinion alergatoare si motorul. Postul de conducere al macaralei trebuie sa asigure o buna vizibilitate. Variante de instalare la bord a cranicelor In raport de tipul navei, caracteristicile si dimensiunile gurilor de magazie, variantele de instalare la bord a cranicelor sunt: macarale de bord fixe, instalate in plan diametral; macarale de bord fixe, instalate in borduri; macarale de bord mobile in plan longitudinal; macarale de bord mobile in plan transversal;
Echipamentul tip al macaralei de punte 1 - coloneta macara; 2 - constructie portanta macara; 3 - lagar coroana-pinioane; 4 - cabina operator; 5 - brat macara; 6 - lagar brat; 7 - hidrocilindru deschidere brat; 8 - cablu ridicare; 9 - rola incastrata brat; 10 - rola incastrata coloneta; 11 - ridicare; 12 - manson capat cablu; 13 - chei tachelaj; 14 - vartej; 15 - za terminala; 16 - carlig Cranicele instalate in planul diametral al navei au greutate mai mica si cost mai redus. Au dezavantajul ca asigurarea bataii necesare pentru bord impune un brat lung. Instalarea macaralelor in borduri acopera in mai buna masura dezavantajul de mai sus, dar duce la marirea numarului cranicelor, cresterea costurilor, reducerea suprafetei libere pentru marfuri pe punte, cat si a coeficientului de exploatare a instalatiei. Sistemul se utilizeaza numai la navele mari comerciale, la care prima varianta nu asigura bataia. Cranicele mobile in plan longitudinal prezinta mari avantaje, deoarece asigura o zona uniforma de operare de-a lungul navei a carei latime este determinata de lungimea bratului macaralei. Cranicele mobile in plan transversal, instalate intre gurile de magazii, permit reducerea lungimii bratului acestora ,scurtarea bratelor si micsorarea greutatii instalatiei. Poate opera la ambele magazii intre care se instaleaza.
Tipuri de cranice navale Caracteristici de exploatare Viteza de deplasare a cotadei de marfa cu o macara de bord este aproximativ de doua ori mai mare decat in cazul bigii, la capacitatea maxima de ridicare. Schimbarea unghiului de inclinare si a bataii se poate face cu o viteza de 20-30 metri/minut iar viteza de rotatie este de 1-1,5 rotatii/minut, depasind net posibilitatile tehnice ale bigilor. Capacitatea de ridicare a macaralelor de bord se inscrie in limitele bigilor usoare, deci 1-10 tone forta. La macarale, coloana fiind mica, pozitia balansinei nu admite lungirea peste anumite limite a bratului si mai ales nu poate asigura rezistenta la solicitarile greutatilor mai mari (exemplu: capacitate de ridicare 3-5 tone, 3 tone la unghi minim fata de orizontala si 5 tone la unghi maxim fata de orizontala). Suprafata de deservire a macaralei este zona circulara cu raza egala cu bratul cranicului. Avantajele cranicelor fata de bigi sunt: posibilitati superioare de interventie directa pe o suprafata mai mare si cu o precizie mai mare a manevrei; productivitate mare, in special la cele cu capacitate mare de ridicare si in cazul gurilor de magazii de dimensiuni mari; posibilitatea efectuarii simultane a miscarilor de coborare (ridicare), rotire si basculare; camp de vedere larg in lipsa coloanei inalte si a manevrelor fixe si curente auxiliare; posibilitatea de a lucra cu graiferul la operarea marfurilor in vrac; Dezavantaje importante, cum ar fi: capacitate de ridicare limitata si redusa; greutate mare in raport cu capacitatea de ridicare; cost initial mare; limita posibilitatilor de lucru la unghiuri de inclinare a navei de 5 - 8 grade; sensibilitate mare a bratului; necesita operator cu calificare; Macarale si palancuri Toate mecanismele si dispozitivele auxiliare folosite in marina pentru efectuarea unor lucrari cu parame intra in categoria macarale, palancuri si accesorii. Se utilizeaza la efectuarea oricaror lucrari cu parame: ridicare greutatilor, legarea navei, urcarea si coborarea barcilor, manevra velelor, manevra pavilioanelor, Sunt necesare si o serie de dispozitive auxiliare pentru fixarea capetelor unor parame, pentru schimbarea directiei de actionare a unei parame, pentru multiplicarea fortei de tractiune. Macarale Macaralele sunt mecanisme simple, de genul scripetilor. Se folosesc in marina pentru ridicarea unor greutati sau pentru schimbarea directiei de tractiune a unei parame. Indiferent de materialul din care este construita o macara, este alcatuita din trei parti principale: corpul macaralei raiul sbirul Corpul macaralei este format din doua placi laterale ovale, numite fete si doua piese de lemn, numite tocuri, inchizand capatana sus si jos. Capatana astfel formata are in interior locasul pentru rai. Raiul este o rola care se invarte liber in jurul unui ax (osie). Pe suprafata periferica a raiului este practicat un canal, numit santul raiului, care permite asezarea unei parame da anumita grosime si rularea ei fara alunecare. Sbirul este o piesa de sustinere a macaralei. El poate fi metalic sau din parama vegetala, exterior sau interior si se termina cu o rodanta, un ochi, o cheie sau un carlig.
Macarale A - de lemn dubla cu zbir interior metalic (sectiune): 1 - cheie; 2 - bulon; 3 - zbir interior;4 - capatana; 5 - rai; 6 - buza; 7 - osie; 8 - degetar; 9 - fata; 10 - cheita; 11 - splint; 12 - cap; 13 - tocuri; 14 - cui de arama; 15 - gat; 16 - perete; 17 - taietura; 18 - coada; B - de lemn simplu cu zbir de canepa dublu: 1 - rodanta; 2 - legatura; 3 - zbir dublu; C - metalica simpla: 1 - sarcina de incarcare; 2 - sarcina de lucru; 3 - cheie; 4 - fata; 5 - rai; D - de biga; E - cu tachet: 1 - zbir; 2 - tachet; 3 - foarfeca; Constructia macaralelor Macaralele se construiesc din lemn sau din metal. Cel mai bun lemn pentru confectionarea corpului macaralelor este lemnul de ulm. Raiul se prelucreaza din lemn foarte tare, tek sau gaiac si este prevazut la centru cu un orificiu prin care trece axul macaralei. Macaralele metalice se confectioneaza de regula din otel. Raiurile din otel sunt prevazute cu o bucsa de bronz. Axul macaralei (osia), in jurul careia se roteste raiul, este confectionat din otel, atat la macaralele metalice cat si la cele din lemn. Axul are de regula, un capat ingropat pe una din fetele capatanii, iar celalalt capat prevazut cu un orificiu pentru fixarea unui cui spintecat. Sbirul macaralei poate fi confectionat din parama vegetala sau metalica care la randul sau poate fi interior sau exterior. Clasificarea macaralelor Macaralele se clasifica in primul rand dupa materialul de constructie, lemn sau metal. Cele doua tipuri isi gasesc o larga intrebuintare la bord. Macaralele metalice, fiind mai solide si mai durabile, sunt preferate in special pentru manevre de forta. Dupa numarul de raiuri, macaralele pot fi: simple duble triple Macaralele se mai pot clasifica dupa grosimea raiului, dupa diametrul si dupa modul de suspensie, cu carlig, cheie, etc. Dimensiunile unei macarale trebuie, mai bine zis, sunt determinate de grosimea curentului care trece prin ea: lungimea fetei unei macarale trebuie sa fie de trei ori circumferinta curentului; diametrul raiului unei macarale trebuie sa fie de doua ori circumferinta curentului. Exemplu: pentru un curent din parama vegetala cu circumferinta de 75 mm este necesara o macara cu lungimea fetei de 225 mm si cu un rai cu diametrul de 150 mm. Dupa forma capatani, macaralele se clasifica in: macarale palarie, macarale vioara, macarale cu sart simplu si dublu, pastici. Dintre toate acestea, cea mai importanta este pastica. Aceasta este o macara cu una din fete mobila, pentru a permite introducerea in rai a dublinului unei parame. Pasticile au intotdeauna un carlig cu tatana, ceea ce le permite sa se roteasca si a lua orice orientare, pentru a calauzi curentul pe directia dorita. Pasticile se folosesc intotdeauna cand este necesar a se schimba directia de tractiune, a unei parame aflate deja in actiune.
|