Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Tehnica mecanica


Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica
Fabricarea unui set de doua repere din componenta produsului -



Fabricarea unui set de doua repere din componenta produsului -



I TEMA PROIECTULUI


Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de doua repere din componenta produsului 'P'

1.2.Conditii generale

BENEFICIAR:- SUCURSALA CFR MARFA CONSTANTA

EXECUTANT:-STUDENT VASILE ADRIAN

VOLUMUL DE PRODUCTIE:-800 de bucati pe an.

Conditii si termene de livrare: livrarea se realizeaza trimestrial in urmatoarele conditii:

trim. I-   180 buc.

trim. II. 240 buc.

trim. II- 240 buc.

trim. IV- 180 buc.

Livrarea se executa in ultima saptamina a fiecarui traimestru.


II ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCTIE




2.1 Structura de dezagregare a produsului SDP.

Produsul 'P' se realizeaza din ansamblul A =1 in componenta caruia se afla subansamblurile A =1 si A =2, iar in componenta fiecarui subansamblu avem:pentru subansamblul A reperul R =1 iar pentru subansamblul A reperul R =2 conform schemei SDP. Deci pentru a construi 800 buc. din produsul 'P' vor trebui produse :

Cantitatea brut R =1 x 1 x 1x 800 =800 buc.

R =2 x 2 x 1x 800 =3200 buc.


2.2 Structura de dezagregare a lucrarilor SDL

SDL-este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor di proiect.

Pentru reperele R si R lucrarile se executa conform tabelului de mai jos.


Nr.

crt.


Denumirea operatie

Cod

oper.

Tu

min/buc

Tpi

min/lot


Resurse


Cod

R1


Debitare

D



Ferastrau alternativ FA400

R1


Rabotare

RB



Seping SH600

R2


Frezare de degrosare

F



Masina de frezat FU32

R3


Frezare de finisare

F



Masina de frezat FU32

R3


Rectificare de degrosare

RP



Masina de rectificat plan RP100

R4


Gaurire- alezare

G



Masina de gaurit G16

R5


Strunjire interioara

S



Strung normal SNB400

R6


Rectificare de finisare

RP



Masina de rectificat plan RP100

R4


Control final

C11



Banc de control

R7

R4


Debitare

D42



Ferastrau alternativ FA400

R1


Strunjire

S42



Strung normal SNB400

R6


Rabotare


RB



Seping SH 600

R2


Frezare stanga

F43



Masina de frezat FU32

R3


Frezare stanga

F44



Masina de frezat FU32

R3


G urire-alezare

G42



Masina de gaurit G16

R5


Rectificare

RP



Masina de rectificat RU320

R8


Control final

C42



Banc de control

R7


Codificarea operatiei Cij:

i- reprezinta codul reperului aflat in procesare;

j-numarul operatiei de acelasi tip;

Rk- o singura bucata de fiecare tip de resursa.


2.3. Calculul necesarulul brut

Pentru realizarea produsului 'P' este necesara executia reperelor R si reperul R si se intocmeste PLANUL DE PRODUCTIE DIRECTOR (fig 1)

CN=CB-S

Unde:CN- cantitatea neta;

CB- cantitatea bruta;

S- stocul.

a).Reperul R este parte componenta a subsnsamblului A care este parte componenta a

ansamblului A

A =1 si A =1 rezulta

CB=800x1x1=800 buc

b).Reperul R este parte componenta a subansamblului A care este parte componenta a ansamblului A

R =2,A =2 si A

CB=2x2x1x800=3200 buc.


2.4. Calculul necesarului net


Pentru reperul R :CB=800 buc; S=0; => CN=800-0=800 buc.

Pentru reperul R : CB=3200 buc; S=2000 buc;=> CN=1000 buc.

Planul de productie director este documentul de baza ce st in programarea si coducerea productiei, si cuprinde cantitatile brute, nete, termene de livrare, perioade de asamblare.

Perioada de asmblare este de doua saptamini.

Necesarul brut pentru fiecare reper se calculeaza conform SDP, iar necesarul net se calculeaza ca diferenta dintre necesaru brut si cntitatea stocata si care reprezinta volumul de productie pentru fiecare reper.

PPD elaborate pe baza tuturor elementelor prezenrate este structurat in fig.


2.5. Elaborarea programului de lucru.


Activitatea se desfasoara intr-un schimb de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamina.

In anul 2006 sunt 244 zile lucratoare . Fondul total de timp este:

Fn = 244 zile x 8ore/zi = 1952 ore.


2.6. Determinarea tipului de productie.


Fn=Zl x Rs x h =1 x 8 x 244 =1952 ore;

Rg=;

TPkg=;

Rg -ritmul mediu al fabricatiei reperului g.

Tuk- timpul unitarde prelucrare a reperului g la operatia k.







Pentru reperul R1avem:

Rg==146,4;


Pentru reperul R4 avem:

Rg ==117,12;

1.TPkg ==20,3

2.TPkg ==13,9

3.TPkg ==15,4

4.TPkg

5.TPkg ==19,2

6.TPkg ==25,2

7.TPkg ==28,1

8.TPkg ==30,5

9.TPkg ==34,8



1.TPkg ==17,74

2.TPkg ==7,6

3.TPkg ==6,65

4.TPkg ==17,74

5.TPkgR45==5,9

6.TPkg ==7,6

7.TPkg ==10,64

8.TPkg ==26,6


Nr

operatiei


Coeficient TPkg

Reperul 1

Serie

Reperul 4

Serie



mica


mijlocie



mijlocie


mare



mijlocie


mare



mica


mijlocie



mijlocie


mare



mica


mare



mica


mijlocie



mica


mijlocie



mica





R1(%)=

R1(%)=




R4(%)=


R4(%)=





Tipologia productiei



Reper



M


Serie


U


SM


Smij.



Sm




























Tipul preponderant de productie in care se incadreaza fabricatia este serie mijlocie Smij(50%+33,4%).

Formele de organizare: organizare mixta sau succesiva cu ritm corelat.

Modul in care se desfasoara productia: discontinuu pe loturi cu repatabilitate limitata.


2.7. Stabilirea formei de aprovizionare cu semifabricate .

Aprovizionarea se face prin serviciul de aprovizionare propriu de la furnizori in magazia unitatii de unde semifabricatele se vor scoate pe baza de bon de consum de catre seful de atelier.


III. VARIANTA I

PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PROIECTULUI DE PRODUCTIE IN CONDITII DE RESURSE LIMITATE SI FARA DATE IMPUSE


3.1 Ipoteze de baza.Principii de organizare a proceselor de productie

In cazul reperului R si R se adopta forma de organizare mixta sau succesiva cu ritm corelat.

3.2. Stabilirea resurselor de productie.

Resursele de productie necesare executarii lucrarilor pentru fiecare reper R si R sunt comune si sunt in numar de 8 masini unelte R R

Determinarea lotului de fabricatie optim si a lotului de fabricatie economic


N =; (12.70)

Ng=CN;

L=A+B; [lei/lot] (12.28)

; [lei/lot] (12.26)



; [lei/lot] (12.27)

mk=1;

; [lei/lot]

; [lei/lot]

; [lei/lot]

; [lei/lot]

L1=109340+73733,3=183073,3 [lei/lot]


L4=98157,5+65833,3=163990,8 [lei/lot]


3.3.1.Calculul costurilor curente

C1=Cm+Cr+Cif+Cind; [lei/buc] (12.22)

Cm-cost de fabricatie; Cm=25000-35000lei/buc.

C -Costul curent.

Cr-costul de retributie al personalului direct implicat.

Tuk=timpul unitarconsumat pentru efectuarea fiecarei operatii.

Sk= valoarea medie a salariului direct;Sk=30200 lei/ora.

Srk=salariul m,ediu orar;Srk=35500lei/ora.

Cota orara: ak=25000 lei/h.

Resursa de productie de acelasi tip mk


; [lei/buc] (12.23);

[lei/buc]

[lei/buc]

; [lei/buc] (12.24)

; [lei/buc]

; [lei/buc]

; [lei/buc] (12.25)

; [lei/buc]

; [lei/buc]

C11=25000+31005,3+25666,6+34105,83=115777,73 [lei/buc]


C14=25000+48722,6+40333,3+53594,86=167650,76 [lei/buc]

Zm=; (12.71)

Rg=

Xm=:     -numai valorile pozitive.







Pentru reperul R1: Xm=7,1

Tuk-Tuk+1: 7,2-10,5= -3,3

10,5-9,5=1

9,5-6,8=2,7

6,8-7,6= -0,8

7,6-5,8=1,8

5,8-5,2=0,6

5,2-4,8=0,4

4,8-4,2=0,6

Rg=

Zm=


Pentru reperul R4: Xm=26,4

Tuk-Tuk+1: 6,6-15,4= -8,8

15,4-17,6=-2,2

17,6-6,6=11

6,5-19,8= -13,2

19,8-15,4=4,4

15,4-11=4,4

11-4,4=6,6


Rg ==117,12;

Zm=



E=0,1


Pentru reperul R

N = =>Ne=400;nL=2 loturi.


Pentru reperul R

N =; =>Ne=250;nL=4 loturi


3.4. Stabilirea lotului de transport optim si economic.

Transportul pieselor de la un post de lucru la altul in cazul organizari mixte se realizeaza sub forma unor loturi de transport,Marimea optima a lotului este data de relatia 12.27.Dupa determinarea lotului optim de transportse va determina lotul economic astfel:

-valorile obtinute din calcul se vor rotunji astfel incat sa se obtina submultipli intregi ai lotului economic de fabricatie Ne.

Nt =; (12.72)

Nt =

Nt =


3.5.Determinarea duratei ciclui de productie si a perioadei de repetare a lotului

Tc-durata ciclui de productie;

Tr-perioada de repetare;

; (12.58)

N-lotul economic=>N=Ne;

Nt-lotul economic de transport determinat ca parte intreaga;

Tr=; (12.64)

ne=nl;


;

Tr1=

Tr4=

; min

;  min


3.6.Elaborarea programului de lucru pentru fiecare reper in parte

Programele de ordonantare reprezinta programul resurselor proiectului de productie astfel incat sa se permita livrarea catre beneficiara comenzi in conditii optime.

Elaborarea unui astfel de program se realizeaza pe baza parametrilor principali de programare si conducere a productiei tinand cont de planul de productie director(PPD).

-fondul nominal trimestrial :FNTR= ;

-durata de asamblare :2 saptamani=80 ore ;

-fondul efectiv trimestrial de lucru :420 ore ;

-corelare planului de productie director cu programul de lucru se va realiza astfel :

-R1-timp efectiv x lotul economic.

Pentru elaborarea programelor de lucru se vor determina decalejele dintre operatiile fiecarui reper :

-daca  se aplica relatia :

(12.17)

-daca  se aplica relatia :

(12.18)


Pentru R1




Pentru R4




Decalaje

R1                              ore/zile

R4                           ore/zile

D1-2

1440minute=24ore=3zile

330minute=5,5ore=1zile

D2-3

2300minute=38,5ore=5zile

770minute=13ore=1,75zile

D3-4

2440minute=40,5ore=5zile

3080minute=51,5ore=6,5zile

D4-5

1360minute=22,5ore=3zile

330minute=5,5ore=1zile

D5-6

1880minute=31,5ore=4zile

1870minute=31,5ore=4zile

D6-7

1280minute=21,5ore=2,75zile

1650minute=27,5ore=3,5zile

D7-8

1120minute=18,5ore=2,5zile

1870minute=31,25ore=4zile

D8-9

1080minute=18ore=2,25zile













3.7. Corelarea planului de productie director cu planul de lucru

Timpul de lucru pentru fiecare operatie se calculeaza cu formula:




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright